Hotărâre nr. 6710 din 30.06.2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2023

Şedinţa publică din data de 30.06.2023

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ##### #######

Grefier: ###### ####### ######

Pe rol judecarea cauzei litigii cu profesioniştii privind pe reclamanta #### ######### ## ######### ## ######## şi pe pârâta PHARMACOSMOS A/S, având ca obiect obligatia de a face.

Dezbaterile şi susţinerile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 30.06.2023, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 16.06.2023, când a dispus următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 02.08.2022, sub nr. ####/2/2022, reclamanta #### NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE ######## a solicitat în contradictoriu cu pârâta PHARMACOSMOS A/S:

-obligarea pârâtei să depună la #### Națională de Asigurări de ######## datele de identificare ale reprezentantului legal care are obligația de a duce la îndeplinire obligațiile legale prevăzute de OUG nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătății, contribuțiile trimestriale, precum şi obligația de a depune lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială stabilită de actul normativ mai sus menționat,

- obligarea pârâtei să îndeplinească obligațiile legale prevăzute de art. 1, art. 4 şi art. 5 alin. (3) din OUG nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv să declare codurile CIM WS5306001 şi W55306015, pentru perioada aferentă trim.

I şi trim.

II 2021, în Listele actualizate ale medicamentelor pentru care datorează contribuția trimestrială aferentă trimestrelor mai sus menționate şi să plătească contribuția trimestrială datorată pentru consumul de medicamente aferent acestei perioade,

- obligarea pârâtei să îndeplinească obligațiile legale prevăzute la art. 4 alin. (3) din OUG nr, 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv să se înregistreze fiscal la Agenția Națională de Administrare Fiscală ca plătitor al contribuției trimestriale.

În motivare, reclamanta a invocat art. 1 și 4 alin. 1 din OUG nr. 77/2011 și a precizat că legiuitorul a stabilit atât obligația deținătorilor de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, de a desemna un reprezentant legal în relația cu #### Națională de Asigurări de ######## și #### în vederea îndeplinirii obligațiilor de depunere a listelor de medicamente, de stabilire si de plată a contribuției trimestriale, precum și categoriile de medicamente care fac obiectul consumului de medicamente suportate din bugetul FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, în considerarea cărora subiecții plătitori nominalizați la articolul 1 au obligația stabilirii, calculării, declarării și efectuării plății contribuției trimestriale.

Potrivit art. 1 din OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, medicamentele suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății care fac obiectul contribuției trimestriale, sunt după cum urmează: medicamentele incluse în programele naționale de sănătate; medicamentele cu sau fără contribuție personală utilizate în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală; medicamente utilizate în tratamentul spitalicesc și medicamente utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă.

Medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 se utilizează (consumă) prin canalele de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare și se raportează lunar de către acestea, constituind trimestrial datele din sistemul de asigurări sociale de sănătate în baza cărora se stabilește valoarea totală/individuală a consumului de medicamente prevăzute la art. 3 alin. (1) și art. 5 alin. (7).

De asemenea, a invocat art. 4 alin. (2) și (2 1 ) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a precizat că, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) și alin. (21) din OUG nr. 77/2011, declarația depusă de DAPP/reprezentantul legal creează obligația de plată a contribuției trimestriale cu condiția ca medicamentele consumate (eliberate) să se regăsească printre cele prevăzute la art. 1 din actul normativ mai sus menționat.

În urma centralizării valorii consumului de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent trimestrelor de referință, codurile CIM W55306001 și W55306015 au fost identificate ca fiind utilizate și raportate de canalele de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, și nu au fost declarate de deținătorul de autorizație de punere pe piață PHARMACOSMOS A/S în lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială, în conformitate cu prevederile art. 4 din OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare.

Mai mult, aceste coduri CIM se regăsesc în adresa ANMDMR înregistrată la CNAS cu nr.

RG/679/19.0l.2022, prin care se atestă faptul că au fost identificate operațiuni comerciale (intrări/ieșiri) inclusiv cu privire la acestea, în perioada de referință.

În perioada aferentă trimestrelor de referință, CNAS nu a comunicat pârâtei și valoarea consumului de medicamente aferent codurilor CIM mai sus menționate, având în vedere faptul că PHARMACOSMOS AIS nu a depus la CNAS datele de identificare ale reprezentantului legal și lista actualizată a medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare încheierii trimestrelor I și II 2021.

Prin adresa nr.

P/ 1587/25.02.2022, CNAS a purtat corespondență cu PHARMACOSMOS A/S, în vederea conformării acestei entități prevederilor legale cu privire la obligația asumării plății contribuției trimestriale pentru codurile CIM mai sus menționate, prin declararea acestora în Lista de medicamente pentru care se datorează contribuția trimestrială, având în vedere că pentru acestea există certitudinea că valoarea consumului a fost suportată din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.

Prin răspunsurile transmise de deținătorul de autorizație de punere pe piață PHARMACOSMOS MS, prin Ewopharma AG #######, acesta precizează că produsul Monofer, identificat prin codurile CIM W55306001 și W55306015, nu beneficiază de decontare din bugetul FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, deoarece nu este inclus în HG nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune intonaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Nu poate fi reținut motivul invocat de pârâtă în adresele de răspuns, având în vedere faptul că potrivit art. 1 din OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, obligația de plată a contribuției trimestriale revine deținătorilor de autorizație de punere pe piață nu numai pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis (aprobate prin HG nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare), ci și pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc și medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate în centrele de dializă — care nu sunt condiționate de existenta acestora în Lista de medicamente aprobată prin HG nr. 720/2008. cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, se datorează contribuția trimestrială pentru codurile CIM W######### și W55306015 aferentă trimestrelor I și II 2021, având în vedere că aceste medicamente se încadrează în categoriile de medicamente care fac obiectul consumului de medicamente suportate din bugetul FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, fiind consumate de pacienți și raportate de furnizorii de servicii medicale și medicamente și decontate de casele de asigurări de sănătate.

Medicamentul Monofer, identificat cu codurile CIM W55306001 și W55306015 a înregistrat valori de consum în Sistemul Informatic Unic Integrat al asigurărilor sociale de sănătate, pentru trimestrele de referință, astfel cum rezultă din consumul centralizat de medicamente anexat.

De altfel, din răspunsurile transmise către CNAS de către pârâta se poate observa că aceasta nu neagă comercializarea celor două medicamente pe teritoriul României.

În drept, a invocat art. 192 și urm. C.pr.civ. și toate dispozițiile din actele normative invocate la care a făcut referire în cuprinsul acțiunii.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 20.12.2022, pârâta PHARMACOSMOS A/S a formulat întâmpinare (f. 54), prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâta a arătat că cererea reclamantei se întemeiază pe art. (1) și art. 4 din O.U.G. 77/2011 prin care legiuitorul stabilește obligația deținătorilor de autorizații de punere pe piața a medicamentelor care nu sunt persoane juridice romane de a desemna un reprezentant legal în relația cu #### Naționala de Asigurări de ######## si #### în vederea îndeplinirii obligațiilor de depunere a listelor de medicamente, de stabilire și de plata a contribuției trimestriale, precum și categoriile de medicamente care fac obiectul consumului de medicamente suportate din bugetul FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății în considerarea cărora subiecții plătitori nominalizați la art. 1 din OUG 77/2011 au obligația stabilirii calculării și efectuării plații contribuției trimestriale.

Medicamentul menționat MONOFER nu este inclus în lista medicamentelor aprobate în H.G. nr. 720/2008, prin care a fost aprobată lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală pe baza de prescripție medicala în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Aceasta situație nu este contrazisa de reclamanta.

Numai că, în mod eronat, reclamanta consideră că este datorată această contribuție, chiar dacă medicamentul nu este inclus în anexele la H.G. 720/2008, doar pentru faptul că este utilizat în tratamentul spitalicesc sau în centrele de dializă, iar decontarea medicamentele folosite în acest mod nu ar fi condiționată de existența medicamentelor de pe Lista de medicamente aprobate de H.G. 720/2008.

Acest medicament pentru care PHARMACOSMOS A/S deține autorizația de punere pe piața nu este inclus în lista de medicamente care se rambursează din Fondul National Unic de Asigurări Sociale de sănătate, respectiv cele prevăzute expres în Titlul VII secțiunea 3 art. 214 si art. 242 din Legea nr. 95/2006 republicata sau cele rambursate din Bugetul Ministerului Sănătății prin programele naționale de ######## potrivit art. 58 din Legea 95/2006, republicata.

Pârâta a redat art. 1 din OUG 77/2011 și a precizat că în expunerea de motive care a condus la adoptarea O.U.G. 77/2011, care se regăsește în introducerea acestui act normativ, Guvernul României menționează că unul din considerentele care a justificat adoptarea unei noi taxe în sarcina deținătorilor de APP este „asigurarea unui acces neîntrerupt al populației la medicamentele cu și fără contribuție personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și în unitățile sanitare cu paturi”.

Din interpretare reiese că noua taxa este impusă de necesitatea de a asigura accesul neîntrerupt al populației la medicamentele cu și fără contribuție personală acordate: în ambulatoriu, în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și în unitățile sanitare cu paturi.

#### evidentă intenția legiuitorului de a aplica aceasta taxa numai consumului acelor medicamente care o justifică și la care trebuie asigurat accesul neîntrerupt al populației, adică medicamentelor cu și fără contribuție personală din partea asiguraților, indiferent de canalul de distribuție: farmacii, spitale, centre de dializa sau incluse în programele naționale de sănătate.

Categoriile de medicamente enumerate la art. 1 din O.U.G. 77/2011 cuprind toate medicamentele plătite din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după caz, aceleași care se regăsesc în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune intonaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate aprobata prin HG 720/2008.

De altfel, O.U.G. 77/2011, în art. 8 alin. (2), face trimitere la Lista medicamentelor cu sau fără contribuție personala de care beneficiază asigurații, pe baza de prescripție medicala, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobata prin HG 720/2008.

Interpretând coroborat art. 4 și 1 din OUG nr. 77/2011, rezultă că lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestriala și care trebuie depusă la CNAS este cea care conține medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care fac parte din categoriile enumerate în art. 1 și care sunt cuprinse în Lista aprobată prin H.G. 720/2008.

În continuare, pârâta a invocat art. 241 și art. 242 din Legea nr. 95/2006 și Legea nr. 95/2006, precizând că Fondul unic de asigurări sociale de sănătate se decontează numai medicamentele cuprinse în Lista care, conform art. 242 din lege, trebuie elaborata de Ministerul Sănătății și CNAS și se aprobă prin hotărâre de guvern.

Din Fondul unic se decontează atât medicamentele cu și fără contribuție personală eliberate prin farmacii, cât și medicamentele cu și fără contribuție personală utilizate în tratamentul spitalicesc.

Spitalul anunță #### de Asigurări de ######## medicamentele pe care le folosește, cu care se va aproviziona și pe care le va solicita spre decontare, iar aceste medicamente sunt dintre cele menționate în Lista aprobată prin H.G. 720/2008.

Chiar dacă medicamentul MONOFER a fost cumpărat de o unitate spitalicească, asta nu înseamnă că el este inclus automat pe lista medicamentelor decontate de #### Naționala de Asigurări de ########.

Pârâta a mai precizat că, în conformitate cu art. 190 din Legea 95/2006, spitalele au venituri proprii din care pot cumpăra medicamente care nu sunt suportate din fondurile CNAS și care eventual sunt decontate de pacient. #### cert că nu toate medicamentele folosite în tratamentul bolnavilor sunt suportate din Fondul Unic al Asigurărilor sociale de sănătate.

#### în piață s-au remarcat situații în care #### de Asigurări de ######## a dispus decontarea din Fondul unic de asigurări de sănătate a unor medicamente care se eliberează fără prescripție medicală și nu fac parte din Lista medicamentelor eliberat cu sau fără contribuție personala aprobată prin HG 720/2008, în lumina prevederilor legale mai sus enunțate, aceasta practică este nelegală.

Pentru medicamentele suportate de FNUASS în cursul spitalizării există o practică ilegală la nivelul spitalelor prin care medicamentele de tip OTC sunt administrate către pacienți și printr-un mecanism neclar ajung să fie raportate la CNAS ca și consum.

În mod cert platforma informatică a sistemului de asigurări de sănătate a reclamantei în perioada de referință conține ilegal medicamentul MONOFER, care nu este nominalizat în anexa la H.G. 720/2008.

Scopul adoptării H.G. nr. 720/2008 este chiar acela care rezultă din preambulul actului normativ.

În consecință, rezultă că orice medicament ce nu se regăsește în lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008 nu poate fi acordat pacienților în tratamentul ambulatoriu, programele de sănătate, în spitale sau centre de dializă, cu suportarea contravalorii acestuia din FNUASS sau din bugetul MS.

În ceea ce privește asigurarea necesarului de medicamente utilizate în spitale și centrele de dializă, art. 58 alin. (6) din Legea 95/2006 prevede că aceste medicamente se contactează prin procedura de achiziție publica organizată de Ministerul Sănătății sau de către unitățile sanitare cu paturi care implementează programele naționale de sănătate, după caz, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind achizițiile publice și se suportă la nivelul prețului de achiziție/de contractare.

Din momentul în care prin contract se stabilește prețul de achiziție acele medicamente OTC nu mai au prețul liber, iar unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializa au obligația de a raporta valoarea consumului de medicamente luând în calcul prețul de decontare adică prețul agreat prin contract.

În atare situație, pentru medicamentele OTC contractate prin procedura de achiziție publică, taxa de clawback se plătește la prețul din contract care este și prețul din contract care este și prețul de decontare.

Prețul medicamentelor decontate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății pentru care se datorează taxa clowback trebuie să aibă prețul reglementat sau stabilit de organele în drept, iar prețul rezultat din contractele de achiziție publică, care este format în urma unor proceduri de licitație, este diferit de prețul stabilit în mod evident.

Mecanismul de compensare si de stabilire a taxei clawback este reglementat prin HG ######## unde, la art. 155 alin. (1).

Raportat la aceste texte legale, că pentru ca pentru medicamentul menționat să se poată calcula valoarea contribuției clawback, este necesar ca ele să fie suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) sau din bugetul Ministerului Sănătății.

Per a contrario, orice alte medicamente acordate pacienților și care sunt suportate din alte surse nu pot constitui bază de impunere pentru această taxă.

Pentru stabilirea corectă și plata contribuției clawback trebuie să fie îndeplinită inclusiv condiția ca medicamentele menționate la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 să fie suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) sau din bugetul Ministerului Sănătății.

#### important de reținut ca suma maxima ce se suportă de către CNAS din FNUASS este cea corespunzătoare cotei procentuale de compensare a medicamentului ce se aplică asupra prețului de referință și nicidecum asupra unui preț liber, așa cum este prețul medicamentelor OTC. #### știut ca prețul de referință este cu mult mai mic decât prețul liber nereglementat de către Ministerul Sănătății, așa cum am prezentat mai sus, sau decât prețul rezultat in urma procedurii de achiziție publica organizata de Ministerul Sănătății sau de către unitățile spitalicești cu paturi si centrele de dializă.

Or, a pretinde PHARMACOSMOS A/S să plătească taxa clawback pentru medicamente OTC care au un preț de referință/preț reglementat la un preț mult mai mare decât prețul de fabricație, reprezintă un abuz prin care se încalcă principiul statuat de art. 56 alin. (2) din Constituția României.

Menționarea medicamentelor produse de un anumit producător pe lista medicamentelor compensate este privit de cele mai multe ori ca un ajutor al Statului pentru acest producători.

Prin menționarea pe lista medicamentelor compensate se stimulează consumul acestui tip de medicamente.

Pe acest considerent și având în vedere acest stimul al consumului de medicamente producătorii au fost obligați să contribuie la acest Fond.

În cazul nostru, medicamentul Monofer nu beneficiază de niciun stimul al consumului și, cu toate acestea, reclamanta solicită să plătească o taxă, deși nu o datorează conform prevederilor legii.

Conform art. 4 din OUG 77/2011 , deținătorii autorizațiilor de punere pe piața au obligația de a depune la #### Naționala de Asigurări de ######## lista medicamentelor pentru care datorează contribuția trimestriala.

Astfel, acești producători cunoscând care sunt medicamentele pe care le produc, cat si pe cele din lista medicamentelor compensate, pot face aceasta adresa. ####, în cazul nostru, nu se poate cunoaște care medicamente vor fi sau nu distribuite în spitale pentru a face aceasta adresa și, mai important, pentru a putea prevedea necesitatea plații unor taxe.

Medicamentul menționat mai sus este un medicament care asigura necesarul de minerale în organism.

Sunt foarte multe medicamente aflate pe lista medicamentelor compensate care pot fi distribuite în spitale, prin prescripție medicală.

În considerarea prevederilor legale medicii trebuie sa cunoască care sunt medicamentele compensate și să le distribuie pe acestea în spitale sau, dacă doresc, să le prescrie pe aceasta care să fie cumpărate din farmacia spitalului, fie cumpărate de pacient.

Cel care greșește este CNAS care, în mod nejustificat, achită aceste facturi emise de spitale fără a urmări dacă medicamentele decontate se află sau nu pe lista FNUASS.

Prin cererea de fata reclamanta nu dorește decât să își acopere propria culpa în a deconta medicamente care nu trebuiau suportate din FNUASS.

În drept, a invocat art. 205 C.pr.civ.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu interogatoriul reclamantei.

Prin Sentinţa civilă nr. ###/08.03.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. ####/2/2022, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, motiv pentru care acțiunea a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.04.2023.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și a respins proba cu interogatoriul reclamantei, solicitată de către pârâtă, ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reține următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, „Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum și deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanții legali ai acestora, au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, contribuțiile trimestriale calculate conform prezentei ordonanțe de urgență.”.

Raportat la textele legale menționate, instanța reține că, pentru ca medicamentele menționate să intre în baza de calcul a contribuției clawback, este necesar ca ele să fie suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) sau din bugetul Ministerului Sănătății.

Per a contrario, orice alte medicamente acordate pacienților şi care sunt suportate din alte surse nu pot constitui bază de impunere pentru această taxă.

Astfel, pentru stabilirea corectă şi plata contribuției clawback trebuie să fie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: medicamentele să se numere printre cele menționate la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 și să fie suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de sănătate (FNUASS) sau din bugetul Ministerului Sănătății (MS).

Potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 77/2011, „(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, au obligația să depună la #### Națională de Asigurări de ######## datele de identificare ale reprezentanților legali care vor duce la îndeplinire obligațiile legale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, precum și lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială. (2) Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor prevăzute la art. 1, persoane juridice române, precum și reprezentanții legali au obligația să depună la #### Națională de Asigurări de ########, în termenul prevăzut la alin. (1), lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială.”.

Potrivit art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, „Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 și 12 își asumă sub semnătură electronică și raportează la casele de asigurări de sănătate valoarea aferentă consumului de medicamente care include și TVA, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății”.

Conform susținerilor reclamantei, în urma centralizării valorii consumului de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent trimestrelor de referință (trim.

I și II 2021), codurile CIM W55306001 și W55306015 au fost identificate ca fiind utilizate și raportate de canalele de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011, și nu au fost declarate de deținătorul de autorizație de punere pe piață PHARMACOSMOS A/S în lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială.

De asemenea, reclamanta a precizat că pentru aceste coduri, valoarea consumului a fost suportat din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății.

Pârâta nu a contestat acest aspecte, însă apărarea acesteia este în legătură cu faptul că produsul Monofer identificat prin codurile CIM W55306001 și W55306015 nu ar fi trebuit să beneficieze de decontare din bugetul FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, întrucât nu este inclus în H.G. nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune intonaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 241 alin. (1) din legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, „Asigurații beneficiază de medicamente cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242.”.

Potrivit art. 242 alin. (1), „Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către Ministerul Sănătății și CNAS, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”.

În aplicarea prevederilor anterior reținute a fost adoptată H.G. nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune intonaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

##### în vedere prevederile legale enunțate mai sus, rezultă că orice medicament ce nu se regăsește în lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008 nu poate fi acordat pacienților în tratamentul ambulatoriu, programele de sănătate, în spitale sau centre de dializă, cu suportarea contravalorii acestuia din FNUASS sau din bugetul MS.

Această concluzie este întărită și de prevederile art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, potrivit cărora, „Pentru persoanele juridice care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute la art. 4, după expirarea termenului, medicamentele pentru care dețin autorizație de punere pe piață se exclud din lista medicamentelor cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate în alte unități sanitare, aprobată prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de ########, elaborată pe baza Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare (...).”.

Reclamanta nu a contestat faptul că medicamentul cu codurile CIM W55306001 și W55306015 nu a fost inclus în lista aprobată de H.G. nr. 720/2008.

Prin urmare, neaflându-se pe lista aprobată de H.G. nr. 720/2008, medicamentul cu codurile CIM W55306001 și W55306015 nu au putut şi nu poate fi suportate din FNUASS sau din bugetul MS, nefiind îndeplinită, pe cale de consecință, condiția prevăzură în art. 1 din O.U.G. nr. 77/2001 pentru datorarea contribuției trimestriale datorată pentru consumul de medicamente (contribuția clawback), respectiv aceea ca medicamentul să fie suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de sănătate (FNUASS) sau din bugetul Ministerului Sănătății (MS), acesta fiind și punctul de vedere exprimat de Înalta ##### de Casație şi Justiție în cuprinsul Deciziei nr. ##/2020 pronunțată de Secția de contencios administrativ şi fiscal.

#### de aceste considerente, instanța reține că pârâta nu este ținută de îndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 1, art. 4 și art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, întrucât nu datorează contribuția clawback și, în consecință, va respinge cererea de chemare în judecată, în tot, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că, potrivit art. 453 alin. (1) C.pr.civ., „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”.

Totodată, potrivit art. 451 alin. (2) C.pr.civ., „Instanța poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama şi de circumstanțele cauzei”.

Instanța apreciază că suma de 4.000 euro, reprezentând onorariu de avocat (factură nr.

ODAV 15854 şi extras de cont din data de 06.03.2023), pretinsă de pârâtă este nepotrivit de mare față de complexitatea și de munca îndeplinită de avocat.

În acest sens, instanța are în vedere faptul că activitatea desfășurată de avocat în acest dosar a constat în aceea de redactare a întâmpinării şi de reprezentare a părții la termenul de judecată, iar, în cauză au fost acordate două termene de judecată, fără a impune administrarea unui probatoriu complex.

Prin urmare, instanța va reduce onorariul pretins de pârâtă de la reclamantă de la suma de 4.000 euro la suma de 2.000 euro, subliniind, în acest context, că dispozițiile instanței nu au niciun efect prejudiciabil față de apărătorul ales, care-şi va fi primit onorariul cuvenit prin prisma contractului de asistență juridică încheiat cu clientul său, contract ce reprezintă legea părților.

#### de aceste considerente, în temeiul art. 451 alin. (1) și (2), al art. 452 și al art. 453 alin. (1) C.pr.civ., instanța urmează să oblige reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 2.000 euro, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat redus, conform art. 451 alin. (2) C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta #### ######### ## ######### ## ########, ### ########, cu sediul în Bucureşti, sector 3, #### ##### ############ ### ###, ### ### ## ## ###### ############ #/S, cu sediul ales în sector 5, Bucureşti, #### ########## ### #, ### #, ### #, ca neîntemeiată.

Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 2.000 euro, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat redus, conform art. 451 alin. (2) C.pr.civ.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 30.06.2023.