Hotărâre nr. 6874 din 13.07.2023

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2023:009.######

Dosar nr. #####/299/2016*

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####

Şedinţa publică de la 13 ##### 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE ###### ##### #####

GREFIER ######## #######

Pe rol judecarea cauzei civile privind reclamanta ######## ####### S.R.L. şi pe pârâții ####### ####### #######, ######## ###### #######, CONSILIUL LOCAL SECTOR 1 BUCUREŞTI, PRIMARUL SECTOR 1 BUCUREŞTI și intervenientul ######## ####-#######, având ca obiect acţiune în constatare.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică de la data de 31.05.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta; la acel termen, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 14.06.2023, 29.06.2023 şi apoi la 13.07.2023 când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 06.04.2016 sub nr. #####/299/2016, reclamanta ######## ####### S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii ####### ####### ####### și ####### ###### ########, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună constatarea refuzului nejustificat al pârâţilor de a-şi da acordul pentru realizarea unei construcţii în Bucureşti, #### ###### ### ###, sector 1, pentru activităţi complementare locuirii – activităţi ale bazelor sportive în regim de înălţime P+2E, și pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de acord pentru realizarea acestei construcţii.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, că a depus cererea de finanţare nr.

BI/27/4/4.3/500/16.08.2010 prin care a solicitat accesarea de fonduri europene pentru realizarea proiectului #######, care avea ca obiect oferirea de servicii pentru dezvoltarea personală individuală prin sport, în special practici tradiţionale preluate din artele marţiale şi urma să fie realizat pe terenul aflat în proprietatea numiţilor ######## #### ####### şi ######## ####### care au constituit, cu titlu gratuit, în favoarea societăţii reclamante un drept de uzufruct şi superficie conform contractului nr.601/20.07.2010 şi intabulat prin încheierea nr.###### din 28.07.2010.

Reclamanta a precizat că intenţia de a dezvolta acest proiect are la bază faptul că desfăşurarea de activităţi sportive este permisă în acea zonă, fiind eliberat avizul de urbanism PUD nr.16/7/10.08.2010 emis de Primăria Sectorului 1 Bucureşti aprobat prin HCL Sector 1 nr.224/29.10.2010, iar prin adresa nr.3458/26.03.2014 i s-a comunicat faptul că s-a dat acceptul pentru finanţare şi că până la cel târziu 30.06.2014 este necesar a se obţine toate avizele şi autorizaţiile necesare, cu menţiunea că valoarea fondurilor europene era de 200.000 euro, nerambursabile.

#### de această împrejurare, reclamanta a obţinut toate avizele şi autorizaţiile necesare, cu excepţia acordului vecinilor, motiv pentru care nu a putut fi emisă autorizația de construire și nu i s-a aprobat finanţarea cu fonduri europene.

A mai învederat reclamanta că în cursul lunilor aprilie şi mai 2014 a încercat un dialog cu vecinii pentru obţinerea acordului acestora, iar pârâţii din cauza de faţă, în discuţiile iniţiale, nu au părut deranjaţi de realizarea acestui centru sportiv, cunoscând aspectele legate de schimbarea funcţiunii terenului încă din anul 2010 cu ocazia eliberării avizului de urbanism PUD nr.16/7/10.08.2010, însă la momentul la care acordul exprimat verbal a trebuit să îmbrace forma scrisă pârâţii au început să ceară detalii, să se arate nelămuriţi, să solicite întâlniri şi discuţii, toate explicaţiile reclamantei fiind în sensul că proiectul presupunea doar 2 săli de sport, cu practicarea unor activităţi nezgomotoase, aceştia nedorind să înţeleagă că acest proiect este din fonduri europene şi este interzisă orice schimbare de conţinut sau modificări privind caracteristicile şi destinaţia construcţiei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 194-204 C.proc.civ., art 14-15 C.civ., art. 3, 34 din O.U.G. 80/2013, art. 27 alin. (1) din Ordinul nr. 839/2009, Cap. A sect. I pct. 56 din Anexa 1 la Legea nr. 50/1991.

În susţinerea cererii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri .

## data de 06.06.2016, pârâţii au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010, în ceea ce privește poziția nr. 16 din anexă, iar, pe fondul cauzei, au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivarea excepției de nelegalitate, pârâții au arătat că aceasta vizează un act administrativ individual ce are legătură cu cauza.

Au susținut că acesta încalcă legislația în materie și îi prejudiciază prin umbrirea în permanență a ferestrelor locuinței proprii care sunt orientate spre construcția propusă de reclamantă, prin îngreunarea accesului în curțile proprii, îngreunarea traficului auto și creșterea gradului de poluare cu noxe și a nivelului de zgomot.

Pe fondul cauzei¸ au arătat că refuzul lor nu reprezintă un abuz de drept, întrucât nu doresc împiedicarea construirii unui imobil cu funcțiunea de locuință, fiind o exercitare corectă a dreptului de dispoziție, având în vedere posibilele prejudicii privind rezistența și stabilitatea propriei locuințe, cauzate de fundația mult mai adâncă a clădirii noi, de nerespectarea distanței minime între clădiri și afectarea gradului de însorire.

Au mai precizat că ar putea să își manifeste acordul numai după ce vor avea întreaga reprezentare a ceea ce reclamanta dorește să edifice și garanția că aceasta nu va modifica proiectul ulterior obținerii acordului și numai dacă reclamanta ar fi de acord cu schimbarea funcțiunii de sală de sport deoarece artele marțiale sunt generatoare de zgomot puternic.

În drept, pârâții au invocat disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004, art. 27 alin. (5) din Ordinul nr. 839/2009, art. 615, 759 761 C.civ., O.M.S. nr. 119/2014, HCGMB nr. 269/2000.

În dovedire, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiză tehnică judiciară.

## termenul de judecată din data de 19.09.2016, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a CONSILIULUI LOCAL SECTOR 1 și a PRIMARULUI SECTORULUI 1 BUCUREȘTI.

## data de 11.11.2016, pârâții CONSILIULUI LOCAL AL SECTORULUI 1 și PRIMARUL SECTORULUI 1 au depus întâmpinare la excepția de nelegalitate, prin care au invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și excepția lipsei de interes, iar, pe fondul excepției de nelegalitate, au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivare, pârâții au arătat că Hotărârea Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010 este un act administrativ cu caracter normativ, astfel că nu poate face obiectul unei excepții de nelegalitate, ci exclusiv al unei acțiuni în anulare.

De asemenea, nu există interes în atacarea hotărârii, întrucât prin aceasta sunt aprobate și alte 16 Planuri Urbanistice de Detaliu care nu au legătură cu prezenta cauză.

Pârâții au mai susținut că hotărârea a fost elaborată respectând atât prevederile Legii nr. 24/2000 și ale Legii nr. 350/2001 și are la bază expunerea de motive, raportul de specialitate și avuzul de urbanism.

În drept, pârâții au invocat disp. art. 205 și urm. C.proc.civ., Legea nr. 24/2000, Legea nr. 350/2001.

În dovedire, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

## data de 09.12.2016, numitul ######## ####-####### a formulat cerere de intervenție principală, invocând protejarea dreptului său de proprietate.

În motivare, a arătat că își întemeiază cererea pe calitatea sa de nud proprietar al terenului din Bucureşti, #### ###### ### ###, sector 1, pe care l-a dobândit împreună cu soția sa, ######## #######.

Aceasta este asociat unic și administrator în cadrul societății reclamante, iar constituirea dreptului de uzufruct s-a făcut exclusiv în considerarea acestei calități, având ca scop realizarea proiectului ####### din fonduri europene.

Aceste condiții nu mai sunt însă îndeplinite în prezent, astfel că a solicitat instanței încetarea uzufructului, opunându-se realizării oricărei construcții până la lămurirea situației juridice privind existența uzufructului și partajarea imobilului și a părților sociale.

A mai precizat că la data de 16.01.2016 a notificat societății reclamante intenția de a înceta contractul de uzufruct, față de faptul că scopul acestuia a devenit imposibil de realizat, proiectul fiind exclus de la finanțare.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

## data de 12.12.2016, pârâții ####### ####### ####### și ####### ###### ######## au depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâții CONSILIULUI LOCAL AL SECTORULUI 1 și PRIMARUL SECTORULUI 1, prin care au arătat că Hotărârea Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010 este un act administrativ cu caracter individual și au reiterat, în esență, aspectele redate la momentul invocării excepției de nelegalitate.

Prin încheierea de ședință din data de 16.01.2017, instanța a admis în principiu cererea de intervenție voluntară principală formulată de intervenientul ######## ####-#######.

## data de 21.02.2017, pârâții ####### ####### ####### și ####### ###### ######## au depus întâmpinare la cererea de intervenție principală, prin care au arătat că nu se opun admiterii acesteia și au solicitat suspendarea prezentei cauze până la finalizarea dosarului având ca obiect partaj.

## data de 23.02.2017, reclamanta a depus întâmpinare la cererea de intervenție principală, prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Prin încheierea de ședință din data de 08.05.2017, instanța a dispus suspendarea judecății în prezenta cauză până la soluționarea definitivă a dosarului nr. #####/299/2016.

## termenul de judecată din data de 03.11.2021, instanța a dispus repunerea cauzei pe rol.

## termenul de judecată din data de 16.02.2022, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și, pentru pârâții ####### ####### ####### și ####### ###### ########, proba cu expertiza tehnică în specialitatea arhitectură, raportul de expertiză fiind depus la dosarul cauzei la data de 03.10.2022 (f. 148-179, vol.

IV).

## termenul de judecată din data de 29.03.2023, reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale a intervenientului principal ######## ####-#######, instanța dispunând unirea acesteia cu fondul cauzei.

Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei, reţine următoarele:

În fapt, reclamanta, în calitate de titulară a dreptului de uzufruct asupra terenului situat în Bucureşti, #### ###### ### ### (f. 19-30), a demarat procedura pentru realizarea unei construcții în regim de înălțime P+2E cu destinația de bază sportivă, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene.

În acest scop, a obţinut toate avizele pentru edificarea unei construcţii în regim de înălţime P+2E destinate desfăşurării de activități sportive, cu funcţiunea Centru Sportiv – #######, astfel cum rezultă din memoriul tehnic general (f. 37-43, vol.

I).

Pe lângă avizele emise de furnizorii de servicii şi utilităţi (f. 58-62, 78-82, vol.

I), edificarea construcţiei în scopul declarat de desfăşurare a activităţilor specifice bazelor sportive a fost avizată şi de instituţiile abilitate pentru controlul construcţiilor în zonă, fiind emise în acest sens avizul de urbanism nr. 16/7/10.08.2010 (f. 54, vol.

I) în care se specifică că această activitate este complementară locuirii, certificatul de urbanism emis de Primăria Municipiului Bucureşti nr. ##############.04.2014 (f. 56, vol.

I), în care se reiterează funcţiunea complementară locuirii, avizul Autorităţii Aeronautice ###### (f. 64-66, vol.

I), notificarea favorabilă a asistenţei de specialitate de sănătate publică emisă de Ministerul Sănătăţii (f. 70, vol.

I).

De asemenea, s-a emis Avizul de securitate la incendiu nr. 702/14/SU-B1/04.06.2014 (f. 71, vol.

I) și s-a încheiat un contract pentru prestarea serviciilor de salubrizare (f. 73-77, vol.

I).

Cu toate acestea, procedura de obținere a autorizaţiei de construire nu s-a putut finaliza, singurul document lipsă fiind acordul vecinilor încheiat în formă autentică pentru amplasarea unei construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate, aspect ce rezultă din adresa nr. ###############.06.2014 emisă de Primăria Municipiului Bucureşti Direcţia urbanism (f. 83, vol.

I).

În notificarea emisă la 16.06.2014 (f. 34, vol.

I), pârâții au arătat că refuzul exprimat are la bază motiva precum schimbarea funcționalității zonei, creșterea nivelului de zgomot, creșterea gradului de insecuritate cauzat de afluența de persoane, creșterea intensității traficului auto disconfortul creat de incompatibilitatea dintre atmosfera propice locuirii și cea a unei baze sportive, scăderea valorii proprietăților.

Aceleași argumente au fost exprimate și de ceilalți vecini (f. 35-36, vol.

I).

Prin sentința civilă nr. #####/11.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. #####/299/2014, și sentința civilă nr. ####/02.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. #####/299/2014, instanța a constatat caracterul nejustificat al refuzului exprimat de ceilalți vecini ai reclamantei și a suplinit acordul acestora pentru realizarea construcției din Bucureşti, #### ###### ### ###.

În drept, instanța va analiza cu prioritate excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Prin urmare, instanța va analiza mai întâi cele două excepții invocate cu privire la excepția de nelegalitate.

Pârâții CONSILIULUI LOCAL AL SECTORULUI 1 și PRIMARUL SECTORULUI 1 au invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și excepția lipsei de interes în invocarea excepției de nelegalitate.

În primul rând, în ceea ce privește excepția inadmisibilității, pârâții Consiliul Local și Primarul Sectorului 1 au susținut că actul administrativ atacat are caracter normativ.

Conform art. 4 alin. (1) și (4) din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate.

Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege..

Prin urmare, se impune stabilirea caracterului normativ sau individual al Hotărârii Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010.

Instanța reține că actul administrativ cu caracter normativ este emis în scopul organizării executării legii şi cuprinde reglementări formulate abstract, de principiu cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de persoane sau situaţii care se încadrează în ipoteza normei pe care o instituie, determinate fiind numai criteriile pentru stabilirea sferei destinatarilor, în timp ce actul administrativ individual este emis în executarea în concret a legii, adresându-se unui anumit destinatar sau unei pluralităţi de destinatari, determinaţi sau determinabili prin conţinutul actului.

Prin hotărârea atacată au fost aprobate 17 Planuri Urbanistice de Detaliu, inclusiv cel ce vizează imobilul în cauză, precum și avizele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului.

Conform art. 48 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate.

Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior. (2) Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care detaliază cel puţin: a) modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate; b) retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei; c) procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului; d) accesele auto şi pietonale; e) conformarea arhitectural-volumetrică;f) conformarea spaţiilor publice. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.

Planul urbanistic de detaliu, deși este menționat ca o reglementare specifică, este, de fapt, o aplicare în concret a elementelor din regulamentul local de urbanism sau din cel general.

Prin planul urbanistic de detaliu nu se derogă de la planul urbanistic zonal sau de la cel general, trebuind a fi respectate normele urbanistice menționate în cele două planuri iar în baza acelor reglementări trebuie detaliată ulterior executarea în concret a construcției prin intermediul documentației tehnice.

Hotărârea de aprobare a unui plan de detaliu are caracter prealabil actului final, autorizația de construire, si are caracter individual şi din perspectiva aspectului adresării sale, a individualizării sale cu privire la o anumită parcelă.

În planul urbanistic de detaliu nu se detaliază normele din legile specifice în materia urbanismului şi a autorizării construcțiilor, ci are loc o aplicare în concret a normelor generale din planul general și cel zonal.

Acesta privește anumite subiecte drept, nu se publică și nu aduce atingere drepturilor altor subiecte de drept.

Prin urmare, hotărârea de aprobare a planului urbanistic de detaliu are natura juridică a unui act administrativ cu caracter individual.

Aceeași interpretare se regăsește și în minuta întâlnirii președinților secțiilor specializate ale Înaltei ##### de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare în domeniul contencios administrativ și fiscal din 5 – 6 mai 2022.

Pentru toate aceste motive, reținând că Hotărârea Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010 are natura juridică a unui act administrativ cu caracter individual, instanța constată că aceasta poate face obiectul unei excepții de nelegalitate.

Pe cale de consecință, va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes în invocarea excepției de nelegalitate, pârâții Consiliul Local și Primarul Sectorului 1 au susținut că hotărârea atacată privește și alte 16 plauri urbanistice de detaliu ce nu au legătură cu prezenta cauză.

În acest sens, instanța reține că excepția de nelegalitate a fost invocată exclusiv cu privire la pct. nr. 16 din anexă, unde se regăsește documentația pentru imobilul în cauză.

Astfel, este irelevant conținutul integral al actului, întrucât acesta nu se atacă în ansamblu, ci exclusiv cu privire la mențiunile ce privesc prezenta cauză.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes în invocarea excepției de nelegalitate.

Cu privire la fondul excepției de nelegalitate, instanța reține că, potrivit art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 554/2004, instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză.

În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

Astfel cum s-a stabilit anterior, actul ce face obiectul excepției are caracter individual.

În ceea ce privește legătura dintre acesta și fondul litigiului, instanța reține că se atacă dispoziția de aprobare a planului urbanistic de detaliu ce privește însăși construcția pentru care se cere suplinirea acordului vecinilor.

Prin urmare, în măsura în care s-ar constata nelegalitatea actului de aprobare a planului urbanistic de detaliu, ar lipsi o condiție esențială pentru emiterea autorizației de construire, astfel că nu ar mai exista interes în obținerea acordului vecinilor pentru un imobil ce nu mai poate fi construit.

Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției.

Cu privire la temeinicia acesteia, instanța reține, în primul rând, că se invocă, printre altele, încălcarea unor dispoziții din Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 2701/2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 47 din 19 ianuarie 2011. #### de data adoptării Hotărârii Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010, instanța reține că aceasta este anterioară ordinului invocat, ce nu se poate aplica retroactiv, astfel că argumentele întemeiate pe Ordinul nr. ######### vor fi înlăturate.

Pârâții invocă în susținerea excepției faptul că planul urbanistic de detaliu a fost emis fără să prevadă o limită de înălțime, aspect ce însă este contrazis de materialul probator, întreaga documentație urbanistică și hotărârea de adoptare a planului stabilind în mod expres un regim de înălțime S/Ds+P+2E (f. 13, vol.

II).

În continuare, au invocat că pentru lotizarea L2b, în care trebuia inclusă în mod corect zona vizată, se admit funcțiuni comerciale și servicii profesionale cu condiția ca suprafața acestora să nu depășească 250mp, iar construcția reclamantei are o suprafață de 83,2 mp.

Instanța reține că Regulamentul Local De Urbanism Al Municipiului Bucureşti, ce face parte din Planul de Urbanism #######, prevede în Titlul II, secțiunea L, că pentru L2a și L2b se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC şi să nu afecteze liniştea, securitatea şi salubritatea zonei; funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu suprafaţa desfăşurată peste 250 mp. se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii PUD.

Astfel, reglementările în domeniu nu interzic edificarea unor construcții complementare locuirii mai mari de 250mp, ci doar impun, indiferent de includerea în L2a sau L2b, elaborarea și aprobarea unor documentații PUD, condiție îndeplinită în prezenta cauză.

În ceea ce privește pretinsa expirare a avizului de urbanism, instanța reține că hotărârea de aprobare a PUD a avut la bază avizul de urbanism nr. 16/7/10.08.2010, emis cu două luni și jumătate anterior emiterii Hotărârii Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010, astfel că era valabil la data aprobării documentației.

Cu privire la umbrirea permanentă a ferestrelor locuinței pârâților, instanța reține că din raportul de expertiză în specialitatea arhitectură întocmit în cauză (f. 148-179, vol.

IV), reiese că proiectul construcției respectă toate normele referitoare la însorire.

Cu privire la îngreunarea accesului în curțile proprii, îngreunarea traficului auto și creșterea gradului de poluare cu noxe și a nivelului de zgomot, instanța reține că proiectul a fost avizat de toate autoritățile competente, astfel că nu se identifică niciun motiv de nelegalitate a hotărârii de aprobare a documentației, aceste motive urmând însă a fi evaluate în cadrul analizei caracterului justificat al refuzului pârâților.

Pentru toate aceste motive, instanța reține că pârâții nu au invocat și nu au dovedit nici un viciu de legalitate sau temeinicie a Hotărârii Consiliului Local Sector 1 nr. 224/29.10.2010, și, pe cale de consecință, va respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a acesteia.

În continuare, instanța va analiza cererea de intervenție voluntară principală formulată de intervenientul ######## ####-#######.

În primul rând, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului, instanța reține că potrivit art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Reclamanta a invocat această excepție cu motivarea că intervenientul nu justifică calitatea sa de proprietar al imobilului, față de atribuirea acestuia către fosta sa soție în cadrul dosarului de partaj. ####, întrucât calitatea de proprietar a părții reprezintă însuși fundamentul cererii de intervenție, analizarea calității procesuale active se identifică în acest caz cu fondul cererii.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active, urmând ca aspectele invocate în susținerea ei să fie analizate pe fondul cererii.

Intervenientul invocă în susținerea cererii sale dreptul de proprietate asupra terenului din Bucureşti, #### ###### ### ###, asupra căruia reclamanta deține un drept de uzufruct.

Cu toate acestea, prin sentința civilă nr. ####/28.10.2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. #####/299/2016, instanța a consfințit tranzacția părților, prin care aceste au convenit ca nuda proprietate asupra imobilului-teren situat în Mun.

Bucureşti, Sector 1, #### ##### ### ###, în suprafaţă de 910 m.p. (din măsurători) și în suprafață de 905 m.p. (din acte), având număr cadastral vechi 14219 si număr cadastral nou 225746, înscris în Cartea funciară nr. vechi 21203 si Carte Funciara nr. nou 225746 București, Sector 1, să revină exclusiv reclamantei ######## #######.

Prin urmare, intervenientul nu mai are în prezent niciun drept asupra imobilului în cauză, astfel că dreptul a cărui protecție o invoca prin cererea de intervenție voluntară principală nu mai există.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție voluntară principală formulată de intervenientul ######## ####-#######.

Pe fondul cauzei, instanța reține că potrivit art. 14 alin. (1) C.civ., orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi cu bunele moravuri, iar potrivit art. 15 C.civ., niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.

Instanța urmează a analiza, pe rând, argumentele aduse de pârâți în susținerea refuzului prin notificarea emisă la 16.06.2014 (f. 34, vol. I).

Primul vizează faptul că edificarea unei baze sportive într-un cartier eminamente rezidenţial unde imobilele sunt strict locuinţe ar tinde la schimbarea funcţionalitătii zonei în care aceştia locuiesc, însă, din avizele şi certificatul de urbanism menţionate nu rezultă o incompatibilitate a desfăşurării activităţii în acea zonă, cu atât mai mult cu cât reclamanta a învederat existenţa şi a altor agenţi economici care desfăşoară activităţi în zonă, cum ar fi două societăţi comerciale, un centru de fitness şi un loc de joacă şi petreceri pentru copii, aspecte necontestate de către pârâţi.

Al doilea argument constând în creşterea nivelului de zgomot datorat muzicii, traficului auto şi pietonal la cote improprii este neîntemeiat, având în vedere că activitatea, calificată de instituţiile abilitate drept complementară locuirii, a fost avizată în anumite condiţii de respectare a nivelului de zgomot prin însăşi modul de edificare a construcţiei, iar în ceea ce priveşte traficul auto, a fost avizată construirea a 8 locuri de parcare în incinta bazei sportive, conform adresei Direcţiei Transporturi, drumuri şi sistematizarea circulaţiei din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti din 12.06.2014 (f. 63, vol.

I), aspect care înlătură aceste inconveniente, iar în privinţa traficului pietonal, acesta este generat de construirea oricărui tip de imobil, chiar cu destinaţia de locuinţă, ipoteză în care traficul pietonal ar fi permanent şi mult mai intens, în vreme ce prin avizul Primarului ####### al Municipiului Bucureşti (f. 67-68, vol.

I) s-a interzis în mod expres desfăşurarea unor activităţi care ar genera un trafic important de persoane, ar avea un program prelungit după ora 22, ar produce poluare, orice nerespectarea ar acestor limite reprezentând o încălcare a avizelor obţinute.

Aceleaşi considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte creşterea gradului de insecuritate cauzat de afluenţa persoanelor necunoscute ce vor staţiona, parca, tranzita în proximitatea imobilului proprietatea pârâţilor şi creşterea intensităţii traficului auto, câtă vreme str. ##### este drum public, deci accesibil şi altor persoane.

Prin urmare, indiferent de realizarea construcției, zona, deşi rezidenţială, nu este inaccesibilă altor persoane.

Pretinsul disconfort creat de incompatibilitatea dintre atmosfera propice locuirii şi cea a unei baze sportive nu poate fi avut în vedere, câtă vreme din avizele obţinute de reclamantă şi certificatul de urbanism nu rezultă o incompatibilitate a desfăşurării activităţii dorite a fi dezvoltată de reclamantă în zona în care locuiesc pârâţii, construcția fiind avizată de toate autoritățile competente în domeniu.

În ceea ce priveşte scăderea valorii proprietăţii pârâţilor, aceasta reprezintă o simplă supoziţie nefondată, având în vedere că existenţa unor facilităţi de acest gen într-o zonă rezidenţială conduce la sporirea calităţii vieții în acea zonă şi, implicit, la creşterea valorii imobilelor respective, contrar apărărilor pârâţilor.

Pârâții au mai invocat prin întâmpinare că nu își pot exprima un acord cât timp nu sunt siguri că reclamanta nu va modifica proiectul ulterior.

Acest argument este de asemenea neîntemeiat, reclamanta obținând toate avizele pentru proiectul prezentat, respectarea de către acestora fiind obligația sa, orice încălcare a acestor obligaţii şi producerea vreunui prejudiciu pârâţilor urmând a da dreptul acestora la reparaţie și putând atrage aplicarea de sancțiuni, în condiţiile legii.

Mai mult, acordul vecinilor se exprimă tot cu privire la un anumit proiect, neputând fi ulterior utilizat pentru orice altă construcție ar dori să edifice reclamanta.

Prin urmare, instanţa reține că toate aceste aspecte invocate de pârâţi reprezintă prejudicii eventuale, în privinţa cărora nu s-a făcut nicio dovadă.

Simpla împrejurare că legea prevede necesitatea obţinerii acordului vecinilor pentru emiterea autorizaţiei de construire nu determină concluzia că refuzul acestora este unul discreționar, având în vedere că în raporturile de vecinătate trebuie protejate drepturile tuturor părţilor implicate și nu poate fi îngrădit nejustificat dreptul de dispoziție al reclamantei.

#### de situaţia de fapt reţinută, instanţa apreciază că pârâţii au refuzat în mod nejustificat exprimare acordului pentru edificarea construcţiei cu destinaţia de bază sportivă, prin raportare la toate argumentele exprimate în cuprinsul notificării și al întâmpinării.

În consecinţă, prin raportare la considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa va admite cererea de chemare în judecată, constatând caracterul nejustificat al refuzului pârâților de a-și da acordul pentru realizarea unei construcţii în Bucureşti, #### ##### ### ###, sector 1, pentru activităţi complementare locuirii – activităţi ale bazelor sportive, cu regim P+2E, hotărârea urmând a ţine loc de acord.

#### de soluția ce urmează a fi pronunțată cu privire la fondul cauzei, instanța reține existența unei culpe procesuale în sarcina pârâților.

Pentru acest motiv, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanţa îi va obliga pe aceștia la plata către reclamntă a cheltuielilor de judecată în măsura în care au fost solicitate.

Pârâta a solicitat și a făcut, conform art. 452 C.proc.civ., dovada unor cheltuieli de judecată în cuantum de 40 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru, aceasta fiind suma la plata căreia vor fi obligați pârâții.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a pârâților ####### ####### ####### și ####### ###### ######## în ceea ce privește invocarea excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 nr. 224/29.10.2010, invocată de pârâții CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 BUCUREȘTI și PRIMARUL SECTORIULUI BUCUREȘTI.

Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 nr. 224/29.10.2010, invocată de pârâții CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 BUCUREȘTI și PRIMARUL SECTORIULUI BUCUREȘTI.

Respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 nr. 224/29.10.2010 invocată de pârâții ####### ####### ####### și ####### ###### ########.

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a intervenientului principal ######## ####-#######, invocată de reclamantă.

Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție voluntară principală formulată de intervenientul ######## ####-####### cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, #### ###### ######## ### #, ### #, ### #, ### ########### ####### ## ####### ## ######## ######### ## ########## ######## ####### S.R.L., cu sediul procesual ales în București, sectorul 1, ##### #########, sediul IAA ####### nr. 126, ### #, în contradictoriu cu pârâţii ####### ####### #######, ######## ###### #######, ambii cu domiciliul procesual ales la ### ########## ###### din Bucureşti, Bd. #########, Complex Boemia, nr 125, clădirea B, ##### 2, Etajul 4, Apartamentul 48, Sector 1, CONSILIUL LOCAL SECTOR 1 BUCUREŞTI, cu sediul în București, sectorul 1, Bd. #### ##### nr. 9, PRIMARUL SECTORIULUI BUCUREȘTI cu sediul în București, sectorul 1, Bd. #### ##### nr. 9.

######## caracterul nejustificat al refuzului pârâților ####### ####### ####### și ####### ###### ######## de a-și da acordul pentru realizarea unei construcţii în Bucureşti, #### ##### ### ###, sector 1, pentru activităţi complementare locuirii – activităţi ale bazelor sportive, cu regim P+2E.

Prezenta hotărâre ţine loc de acord pentru realizarea unei construcţii în Bucureşti, #### ##### ### ###, sector 1, pentru activităţi complementare locuirii – activităţi ale bazelor sportive, cu regim P+2E.

Obligă pârâții ####### ####### ####### și ####### ###### ######## la plata către reclamanți a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București, sub sancțiunea nulităţii.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 13.07.2023.