Hotărâre nr. 11317 din 22.12.2022

Dosar nr. #####/299/2022

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A-II-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ##########

Şedinţa publică de la 22 Decembrie 2022

Instanța constituită din:

PREŞEDINTE ###### ###

Grefier ######## ####

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ########## ##### ###### şi pe pârâta #### S.A., pârâta FIRST #### (FOSTĂ PIRAEUS ####), având ca obiect acţiune în constatare.

Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15.12.2022, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.12.2022, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 29.06.2022, sub nr. #####/299/2022, reclamanta ########## ##### ###### a chemat in judecată pe pârâtele #### S.A şi ##### #### S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate prescris dreptul material la acţiune în ceea ce priveşte recuperarea creanţei ce rezultă din contractul de împrumut de nevoi personale nr. 420602A0640703179 încheiat cu ####### #### ####### SA la data de 13.10.2008, să constate prescris dreptul pârâtei de a solicita executarea silită a creanţei ce rezultă din contractul de împrumut, precum şi să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, pentru a se pronunţa instanţa asupra celor solicitate prin prezenta contestaţie la executare, se vor avea în vedere motivele de fapt şi de drept prezentate.

Astfel, reclamanta a precizat că, la data de 13.10.2008, între aceasta şi ####### #### ####### SA s-a încheiat contractul de împrumut pentru nevoi personale nr. 420602A0640703179, prin intermediul căruia i s-a împrumutat suma de 18,526.20 CHF.

Ulterior încheierii creditului a convenit cu fostul său soţ că el va achita întreaga sumă.

De fapt, creditul a fost luat în beneficiul acestuia, iar din pricina faptului că dânsul nu întrunea scorigul pretins de bancă, contractul de credit a fost încheiat pe numele reclamantei.

S-a mai susţinut că, de la momentul acordării creditului şi până la începerea executării silite împotriva reclamantei, aceasta a avut certitudinea că fostul său soţ achită debitul la termen.

Certitudinea este întărită de faptul că de la momentul încheierii contractului de credit şi până la data de 14.05.2022 creditoarea iniţială, Piraeus ####, nu i-a adus la cunoştinţă reclamantei faptul că există restanţe la achitarea creditului, nu i-a comunicat nicio notificare prin care să îi pună în vedere să achite creditul acordat, nu i-a adus cunoştinţă cesionarea creanţei către #### S.A.

Potrivit somaţiei imobiliare, procedura executării silite a fost demarată împotriva reclamantei în cursul anului 2019 de către creditoarea cesionar #### S.A, fără ca anterior să i se aducă la cunoştinţă cesionarea creanţei şi fără a i se solicita ca plata să fie făcută cesionarului, în urma cererii de executare silită formulată de #### S.A.

Judecătoria Sector 1 Bucureşti prin încheierea din data de 26.11.2019 pronunţată în dosarul nr. #####/299/2019 a încuviinţat executarea silită împotriva reclamantei.

##### în vedere că în perioada #### # #### creditoarea iniţială nu a făcut niciun demers în ce priveşte îndestularea creanţei, în mod evident putem conchide că dreptul material la acţiune pentru îndestularea creanţei ce rezultă din contractul de credit este prescris.

De asemenea, nu i-a fost comunicată cesiunea de creanţă intervenită între creditoarea iniţială şi #### SA, nu i s-a solicitat ca piaţa să fie efectuată în contul cesionarului, iar în privinţa contractului de credit menţionat nu s-a făcut dovada îndeplinirii formalităţilor de publicitate.

În ce priveşte momentul de început al termenului de prescripţie, reclamanta a apreciat că în prezenta cauză suntem sub incidenţa dispoziţilor art. 7 din Decretul 167/1958, potrivit cărora „Prescripţia începe sa curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. în obligaţiile care urmează sa se execute ia cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe sa curgă de la data naşterii raportului de drept"

Astfel, fără dovada unui moment al scadenţei împrumutului acordat, data de la care începe să curgă termenul prescripţiei extinctive reprezentat de data la care a luat naştere dreptul material la acţiune, dată care, în cauza de faţă coincide cu data încheierii contractului de împrumut, anume 13.10.2008.

În concluzie, dat fiind faptul că creditoarea iniţială în perioada 13.10.2008-14.10.2011 nu a făcut niciun demers în vederea îndestulării creanţei ce rezultă din convenţia încheiată între părţi, primul demers fiind efectuat de către creditoarea cesionară în cursul anului 2019, cu 8 ani peste împlinirea termenului de prescripţie extinctivă, reclamanta a apreciat că creanţa ce rezultă din contractul de împrumut este prescrisă, motiv pentru care a solicitat admiterea capătului de cerere prin care solicită să se constate prescris dreptul material la acţiune al creditoarei de a solicita recuperarea împrumutului acordat.

Similar prescripţiei de drept material, şi în cazul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită termenul de prescripţie este tot de 3 ani, iar momentul de început al acestui termen este reprezentat de data încheierii contractului de împrumut, anume 13.10.2008, această dată fiind data la care se naşte dreptul la acţiune în sensul art. 7 din Decretul 167/1958.

Astfel, creditoarea avea dreptul de obţine executarea silită a creanţei, fără a se putea pune în discuţie prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, cel mai târziu la data de 14.10.2011.

Prin urmare, pasivitatea creditoarei iniţiale în a face demersuri în vederea începerii executării silite pentru îndestularea creanţei ce rezultă din contractul de împrumut şi opţiunea acesteia de a cesiona creanţa după 10 ani de pasivitate face ca dreptul de a cere executarea silită a creanţei să fie prescris, indiferent că executarea silită este pornită la cerea creditoarei iniţiale sau la cererea creditorului cesionar.

În drept, reclamanta a precizat că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile legale invocate în cuprinsul acesteia.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri (filele 5-12).

La data de 13.07.2022 reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare (fila 19), prin care a arătat că acţiunea introdusă este o veritabilă cerere de chemare în judecată (nu o contestaţie la executare), prin care, în sens procedural, solicită constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

S-a mai precizat că demersul privind contestaţia la executare a fost efectuat anterior introducerii acţiunii în constatare, cererea fiind înregistrată sub nr. #####/299/2022.

###### #### SA a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii, motivat de faptul că reclamanta avea la dispoziţie acţiunea în realizare, putând invoca prescripţia dreptului creditoarei de a cere executarea silită la momentul comunicării somaţiei, pe calea contestaţiei la executarea silită însăşi, în temeiul art 715 alin 1 pct 3 NCPC.

Pârâta a arătat că se pot invoca în contestaţia la executare motive de fapt sau de drept împotriva titlului executoriu, dacă acesta nu este o hotărâre judecătorească, condiţie îndeplinită în speţă.

Astfel, în măsura în care o parte a avut la dispoziţie o cale de care nu a uzat, nu mai poate formula o acţiune în constatare.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii, arătând că dosarul execuţional nr. 467/2014 al SCPEJ ###### şi Asociaţii a întrerupt termenul de prescripţie, acesta urmând a se calcula de la data încheierii de insolvabilitate din data de 28.11.2017.

Ulterior, pârâta a formulat cerere de executare silită la data de 30.10.2019, ce a fost admisă, fapt care a întrerupt prescripţia extinctivă, iar ca urmare a predării acestui dosar, executorul judecătoresc a efectuat constant toate demersurile necesare recuperării creanţei, motiv pentru care nu se poate lua în considerare o potenţială prescripţie.

###### ##### #### SA, denumită anterior ####### #### ####### SA, a formulat întâmpinare (fila 49), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, arătând că a cesionat în anul 2011 creanţa asupra debitoarei, precum şi faptul că reclamanta poate invoca prescripţia extinctivă doar pe calea contestaţiei la executare (acţiune în realizare).

La termenul de judecată de la data de 15.12.2022 instanţa a pus în discuţie excepţiile invocate de părţi.

Analizând materialul probator administrat în cauză, deliberând cu prioritate asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii, instanţa reţine următoarele:

La data de 13.10.2008, între reclamantă şi ####### #### ####### SA s-a încheiat contractul de împrumut pentru nevoi personale nr. 420602A0640703179, având ca obiect suma de 18,526.20 CHF.

La data de 06.04.2022 a fost emisă, în dosarul execuţional nr. 1062/2019, somaţia imobilară (fila 9), prin care s-a pus în vedere debitoarei (reclamanta din prezenta cauză) ca, în termen de 15 zile de la primirea sau lăsarea acesteia la domiciliul său, să se conformeze titlului executoriu în sensul de a achita #### SA suma de 25511,96 CHF şi 121 lei, reprezentând debit restant şi 8061,39 lei cheltuieli de executare silită.

Prin prezenta cerere reclamanta a solicitat a se constata prescris dreptul material la acţiune în ceea ce priveşte recuperarea creanţei ce rezultă din contractul de împrumut de nevoi personale nr. 420602A0640703179 încheiat cu ####### #### ####### SA la data de 13.10.2008, respectiv să se constate prescris dreptul pârâtei de a solicita executarea silită a creanţei ce rezultă din contractul de împrumut.

Potrivit art 35 din Codul de procedură civilă, cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

Conform art 712 alin 1 NCPC, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Art 713 alin 2 NCPC prevede că, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun.

Cum în speţă executarea silită se realizează în temeiul unui contract de împrumut, iar debitoarea reclamantă invocă prescripţia dreptului material la acţiune, respectiv prescripţia dreptului creditoarei de a cere executarea silită, de vreme ce împotriva debitoarei este demarată executarea silită, apărarea debitoarei privind prescripţia poate fi invocată numai pe calea contestaţiei la executare (acţiune în realizare), acţiunea de drept comun prin care se solicită constatarea intervenirii prescripţiei fiind inadmisibilă, potrivit art 35 Cpc.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge, ca inadmisibilă, cererea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii.

Respinge cererea formulată de reclamanta ########## ##### ###### cu domiciliul ales în Bucureşti, STR.

I.C. ########, nr. 16-18, ### #, ### # ###### #, în contradictoriu cu pârâta #### S.A., cu sediul în TÂRGOVIŞTE, B-DUL INDEPENDENTEI, nr. 2C #### #########, pârâta FIRST #### (FOSTĂ PIRAEUS ####), cu sediul în Bucureşti SOS. ####### #########, nr. 29-31, sector 1, ca inadmisibilă.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată azi, 22.12.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.