Hotărâre nr. 12243 din 21.12.2022

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI

SECTIA I CIVILA

SENTINŢA CIVILĂ NR. ##########

Şedinţa publică din data de 21.12.2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE - ##### ####### ######

Grefier - #####-########## ####-##########

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ##### ###### #######, în contradictoriu cu pârâţii ####### ####### ###### S.R.L. și ##### #### si chemata în garanţie ######## ###### ######### ##### S.A., având ca obiect pretenţii.

Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică de la 14.11.2022 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 29.11.2022, 14.12.2022 și 21.12.2022, când a hotărât:

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 16.02.2021, sub nr.#####/3/2019, prin declinare de competenta de la Tribunalul Bucuresti-Sectia a IV-a Civila, reclamanta ##### ###### #######, CNP #############, domiciliată In #######, #### ###### ###### A, #### #### si cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de Avocat ###### ###### ########, în București, ##### Rahovei nr.266-268, Electromagnetica Business ####, corp 60, ### #, camera 08, sector 5, în contradictoriu cu pârâții ####### ####### ###### S.R.L., cu sediul în București, str. ### ####### de la #### nr. 5B, sector 1 și J40###########, ### ####### si ##### ####, CNP #############, domiciliat in București, #### ###### ##### #####, ### #, ### #, ### #, ### #, sector 2, ambii cu sediul/domiciliul ales în București, Piața ####### de Gaulle nr.15, Clădirea ####### de Gaulle, ### #, sector 1, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 80.000 euro, reprezentând:

-prejudiciul material-cheltuielile efectuate pana la acest moment sunt de 7.000 euro (ecografie doctor ##### #### din data de 04.07,2019, trimitere către ecografie pentru sușpiciune de cancer din data de 22.07.2019, ecografie-suspiciune de cancer ridicata din data de 29.07.2019, elastografie-suspiciune de cancer ridicata din data de 06.08.2019, RMN, biopsie, CT, mamografie efectuata in Turcia, ecografie Turcia, ###-CT Turcia, biopsie Turcia);

-prejudiciu] material viitor: cheltuielile estimate (strict proceduri medicale chimio, operație, radioterapie, fara transport, cazare, insotitor, teste genetice, analize medicale) fara analize medicale, ecograf, ### CT, 55.000 euro, estimate de clinica ANADOLU;

-daune morale simbolice (mastectomie, afectarea vieții sociale, familiale si de cuplu, luni de chin pentru recuperare care puteau fi evitate printr-o identificare incipienta a bolii si o operatie sectoriala, afectarea vieții profesionale-profesor universitar, conducător de doctorat, proiecte întrerupte, care in cazul identificării incipiente nu ar mai fi dus la suspendarea activitatiî – 15.000 euro.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 04.07.2019 a mers la paratul medic ##### ####, Ia ###### #####, București, deoarece sânul drept prezenta de 2-3 luni o tumefiere si umflare persistente.

Practic, sânul era foarte tare, arata ca un san cu silicon, cu inrosire vizibila la nivelul pielii si cu aspect de coaja de portocala, pielea fiind intarita pe el.

Aspectul sau era complet diferit decât al celuilalt san, deși nu existaseră vreodată diferente vizibile intre cei doi sâni, informație precizata domnului doctor #####.

Paratul a consultat-o pe reclamanta, a apreciat ca este o tulburare hormonala și i-a recomandat un tratament cu Mastodinol, 30 de picaturi pe zi in prima luna, 20 in cea de a doua luna, 10 in cea de a treia luna. Nu i-au fost recomandate alte investigării.

Deoarece sânul avea același aspect, ca un san cu silicon comparativ cu unul normal, cu roseata, tumefiat si rigid, aproape fara sa se mai miște, reclamanta a programat, trimisa iarasi de medicul de familie, un nou consult ginecologic in data de 22.07.2019, de unde a fost trimisa direct Ia ecografie cu suspiciune ridicata de cancer.

Reclamanta a realizat a doua ecografic in data de 29.07.2019, deci la 3 saptamanî distanta de cea efectuata de reclamant.

La acest al treilea medic, i s-au identificat un nodul la san si mai multi Ia axila, a fost trimisa direct la biopsie si i s-a comunicat ca este aproape sigur cancer si i s-a recomandat reclamantei sa nu mai piarda niciun moment, comunicandu-i un BV-RADS 4C.

In data de 08.08.2019, pana sa reuseasca o programare la biopsie, reclamanta a făcut o elastografie in urma careia a fost incadrata la categoria 5, foarte suspecta de malignitate.

Au urmat biopsia in regim de urgenta (2 zile) si un CT cu substanța de contrast realizate in București, in urma carora s-a stabilit diagnosticul de cancer in stadiul 3.

Din cauza faptului ca, rezultatul complet al biopsiei urma sa vina in alte 10 zile si in acest stadiu al bolii nu mai era nicio zi de pierdut, reclamanta a plecat la clinica Anadolu din Turcia unde s-a reefectuat biopsia in 2 zile, a făcut ### CT, echo., mamografie si prima ședința de chimioterapie.

Astfel, data fiind situatia descrisa mai sus, reclamanta apreciaza ca medicul parat ##### #### a dat dovada de superficialitate si i-a pus viata in pericol avand in vedere ca, in situațiile in care un pacient este diagnosticat cu cancer, orice zi este importanta, iar nedepistarea acestuia si faptul ca nu a indrumat-o pe reclamanta spre alte consulturi, investigații (pe care reclamanta a descoperit pe cont propriu ca ar fi bine sa le faca), au dus la o evoluție galopanta a bolii, care putea evitata.

Din cauza superficialității realizării consultației si ecografiei, reclamanta se vede in situația de a face tratamente foarte toxice, care vor fi urmate de extirparea completa a sânului si a ganglionilor axilei si reconstrucții costisitoare, plus radioterapie, care puteau fi evitate daca paratul realiza un consul corespunzător si depista cancerul intr-un stadiu incipient de evoluție, in care s-ar fi putut face decât cateva ședințe de chimioterapie.

Mai mult, arata reclamanta, examinarea corecta si depistarea in stadiu incipient a bolii ar fi scutit-o pe reclamanta de traumatismul groaznic ai mastectomiei, putând fi făcută o operatie sectoriala, mult mai simpla si mai puțin traumatizanta psihic si fizic.

De asemenea, reclamantei i s-a degradat si starea psihica din cauza durerilor de intensitate mare, lipsei somnului, incertitudinii recuperării si incapacitatii reluării muncii si activitatiilor normale.

Referitor la conditiile raspunderii civile delictuale, reclamanta arata ca, fapta ilicita a paratului consta in abaterea acestuia de la buna practica medicala in efectuarea controlului, iar din cauza superficialității realizării consultației si ecografiei, reclamanta a ajuns sa urmeze tratamente foarte toxice, care vor fi urmate de extirparea completa a sânului si a ganglionilor axilei si reconstrucții costisitoare, plus radioterapie, care puteau fi evitate daca paratul ar fi realizat un consult corespunzător si ar fi depistat cancerul intr-un stadiu incipient de evoluție, in care s-ar fi putut face decât cateva ședințe de chimioterapie.

Referitor la prejudiciu, reclamata arata ca existenta lui este sigura, neîndoielnica, materializandu-se in sumele plătite cu titlu de analize, consultații, proceduri, investigații, etc, dar si in prejudicial moral suferit de reclamanta (in special dureri insuportabile, depresie, lipsa de încredere ca urmare a faptului ca va fi iminenta o procedura de extirpare a sanului).

Doctrina de specialitate a definit malpraxisul medical ca fiind aceea eroare medicala, greșeala specifica, relativa numai la actele medicale si care nu poate fi comisa decât de un medic sau de personalul medical, iar aceasta greșeala simpla angajeaza răspunderea fara nicio condiție de gravitate specifica, aceasta greșeala medicala ar trebui sa fie apreciata in abstract, prin referire la comportamentul pe care ar fi trebuit sa-l aiba un medic bun din aceeași specialitate, plasat in aceleași condiții.

De asemenea, arata reclamanta, pe langa greșeala tehnica, paratul a incalcat si obligația de securitate. ######### de securitate este definita de doctrina ca fiind o obligație ce ii incuba medicului ca actul medical asupra unui pacient sa nu fie el insusi generator de prejudicii corporale ci medicul trebuie sa faca in astfel incat, cu ocazia actului medical, sa nu agraveze mai mult starea pacientului si sa asigure securitatea corporala a acestuia.

#### de cele expuse anterior in cauza de fata, reclamanta considera ca sunt îndeplinite condițiile existentei malpraxisului medical constând in rezultatul nefavorabil al consultului medical care a generat depistarea bolii intr-un stadiu avansat ca urmare a unor investigații suplimentare efectuate la inițiativa proprie, fara recomandare din partea paratului, un rezultat mai grav decât afecțiunea pe care reclamanta s-a dus sa o trateze.

De asemenea, in aceasta cauza, parata clinica ###### #####-Centrul Medical ###### S.R.L este chemata sa răspundă in calitate de comitent pentru fapta prepusului sau, pentru fapta medicului ##### ####, persoana care a savarsit faptele ilicite anterior descrise, in calitate de medic., rezultând astfel calitatea de comitent a paratului fata de prepusul sau paratul doctor ##### ####, relație de prepusenie ce rezulta din contractul de munca, pe care doctorul ##### #### il avea încheiat cu parata la momentul savarsirii faptelor anterior învederate.

In cauza de fata, raportul de prepusenie dintre paratul Centrul Medical ###### S.R.L si paratul ##### ####, medicul care a efectuat in mod direct operația, rezulta din contractul de munca pe medicul il avea încheiat in acel moment cu paratul dar si din parafele medicale ale acestuia.

Cu privire la condiția ca, fapta prejudiciabila cauzata de prepus sa aiba legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate de către comitent, reclamanta arata ca, in cauza de fata, efectuarea defectuoasa si incompleta a consultului, nerecomandarea unor analize amanuntite, neindeplinirea de catre medic a obligațiilor de supraveghere, informare, securitate, îngrijire, sunt fapte care in mod concret pot fi comise numai de către persoane care au calitatea de medici, iar prepusul anterior menționat a savarsit aceste fapte in calitate de medic angajat al paratului.

Paratul Centrul Medical ###### S.R.L este chemat sa răspundă in calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat reclamantei de prepusul sau, răspunderea acestuia fiind una obiectiva care are la baza ideea sau obligația de garanție. ######### de garanție obiectiva a paratului reiese din obligația comitentului de a garanta tuturor securitatea in legătură cu activitatea pe care o organizează sau o desfasoara. ##### in vedere cele anterior menționate, rezulta ca, comitentul are fata de victima o obligație principala, independenta si autonoma fata de răspunderea proprie a prepusului, rezultând astfel ca, potrivit noilor reglementari, pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului nu este necesara dovada existentei vinovăției prepusului in comiterea faptei prejudiciabile.

In drept, reclamanta a invocat art.1373 si art.######### din Noul Cod Civil, Legea nr.95/2006, Legea nr.46/2003, Ordonanța Guvernului nr.21/1992.

Prin incheierea din data de 29.04.2020, instanta a admis în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanta ##### ###### ####### si a dispus reducerea taxei judiciare de timbru datorate, în cuantum de 6.712 lei, la 1/2 (3.356 lei), precum şi eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru rezultate, în 6 tranşe lunare egale, de câte 559,33 lei.

####### ####### ####### ###### S.R.L. si ##### #### au depus întâmpinare prin care au invocat exceptia netimbrarii cererii iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

De asemenea, paratul ####### ####### ###### S.R.L. a mai depus si cerere de chemare in garantie in contradictoriu cu ######## ###### ######### ##### S.A., cu sediul în București, ##### ######### nr.51, sector 1 și cu sediul ales în București, #### ####### #### ### ##, sector 1, J40###########, ### ########, prin care a solicitat ca, în măsura în care, pretențiile reclamantei sunt întemeiate, să se dispună obligarea chematei în garanție la sumele solicitate de reclamantă, plus cheltuieli de judecată.

In motivarea intampinarii, paratii arata ca, in data de 04.07.2019, medicul ##### #### a efectuat reclamantei, in varsta de 45 ani, o ecografie mamara bilaterala. Cu ocazia ecografîei nu au fost vizualizate formațiuni patologice chistice sau solide.

Patologia pacientei are o evoluție fulminanta, de saptamani. Exista posibilitatea ca pacienta sa simtă un disconfort mamar, dar fara expresie clinica sau ecografica pana la un moment dat.

In momentul examinării in ###### #####, nu au existat elemente obiective clinice (zone indurate, zone hiperemice, nodozitati, tegumente modificate etc) sau elemente patologice ecografice (care au aparut la examinările efectuate după 3-4 saptamani).

Răspunderea civila delictuala pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie a unei persoane este reglementata in art.1349 alin.1-2 si art. #### # #### Cod Civil.

De asemenea, sunt incidente si dispozițiile art.#### # #### Cod Civil, care stabilesc regulile aplicabile reparării prejudiciului cauzat in condițiile răspunderii civile delictuale.

Astfel, potrivit art. 1357 Codul Civil " (1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovăție, este obligat sa ii repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoara culpa".

Din analiza textelor legale menționate mai sus pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existenta unei fapte ilicite; existenta unei prejudiciu; existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; existenta vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând in intenția, neglijenta sau imprudenta cu care a acționat.

Referitor la fapta ilicita invocata in speta, paratii arata ca, la acest moment in ####### nu sunt aprobate de către Ministerul Sanatatii Ghiduri Clinice pe care medicii sa Ie urmareasca si sa le respecte atunci când fac o astfel de evaluare ecografica.

Cancerul mamar inflamator sau mastita carcinomatoasa reprezintă aproximativ 1-5% din totalul cancerelor mamare.

Acesta reprezintă o entitate separata din punctul de vedere al prognosticului si al evoluției, fiind una dintre cele mai agresive forme de cancer mamar care afecteaza femeile de orice varsta.

Simptomatologia debutează la un moment dat ca o "infecție" (de aceea se numește carcinom inflamator sau mastita carcinomatoasa), evoluția fiind de saptamani sau cel mult luni.

In cazul reclamantei, cel mai probabil, debutul bolii a fost ulterior efectuării ecografiei in rețeaua paratului Centrul Medical ######.

Nu existau modificări ecografice in momentul examinării în rețeaua paratului.

Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate intr-un stadiu avansat. In general, progresia bolii se derulează in saptamani sau luni.

Potrivit Ghidului emis de ISUOG, cu privire la cancerul mamar, pentru depistarea (screening) cancerului de san, la femei cu vârste cuprinse între 40-49 ani, se indica efectuarea mamografiei, ecografia putând fi utila ca adjuvant al mamografiei.

Patologia reclamantei este fulminanta, apartia si dezvoltarea nodulilor fiind posibile în decurs de 3-4 saptamani.

Prin prejudiciu se înțeleg rezultatele daunatoare, de natura patrimoniala sau morala, consecințe ale încălcării sau vătămării drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane.

Conform art. 1349 alin. 2 si art. 1357 Cod Civil, răspunderea civilă reparatorie intervine numai in cazul in care exista un prejudiciu ce trebuie, potrivit legii sa fie reparat.

Examinarea răspunderii civile civile reparatorii are drept scop, înainte de orice, determinarea cazurilor si condițiilor în care o persoana poate pretinde prepararea prejudiciului ce just i-a fost cauzat.

Prejudiciul este nu numai condiția răspunderii reparatorii, ci si măsura ei, in sensul ca ea se angajeaza doar in limita prejudiciului injust cauzat.

In speța de fata insa, prin raportare atat la situația de fapt cat si la conduita medicala care nu reprezintă o fapta ilicita, prejudiciul nu exista.

Atitudinea medicala a fost cea adecvata cazului medical iar prejudiciul solicitat de reclamanta nu este determinat de ecografia efectuata de paratul medic ci de boala pacientei si evoluția acesteia.

Investigațiile medicale a căror contravaloare este solicitata de reclamanta nu sunt investigații care decurg din presupusa incalcare a normelor legale si deontologice (existenta faptei ilicite).

Investigațiile medicale recomandate si efectuate fac parte din protocolul de diagnostic si tratament al afecțiunii reclamantei si nu sunt determinate de fapta medicului incriminat.

In cazul in care formațiunile pacientei ar fi fost vizibile la ecografia efectuata in cadrul ###### #####, conduita terapeutica si costurile ar fi fost aceleași.

Mai mult, reclamanta nu a dovedit existenta prejudiciului material, nedepunad niciun inscris din care sa reiasa acesta.

Referitor la legătura de cauzalitate, paratii arata ca, pentru a putea fi angajata răspunderea unei persoane nu este suficient sa existe, pur si simplu, fara legătură intre ele, o fapta ilicita si un prejudiciul suferit de o alta persoana, ci este necesar ca intre fapta si prejudiciu sa fie un raport de cauzalitate, in sensul ca acea fapta a provocat acel prejudiciu.

Existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, in sensul ca acea fapta a provocat prejudiciul, este o condiție esențiala a răspunderii civile delictuale.

Cu alte cuvinte, pentru ca obligația de dezdaunare sa ia ființa, trebuie sa se stabilească existenta unei legaturi de la cauza la efect intre fapta comisa de o persoana si prejudiciul suferit de cealalta.

Or, in speta, afecțiunea pacientei nu a fost produsa de vreo culpa medicala, neexistand o legătură de cauzalitate intre o posibila manevra medicala efectuata de medic si afecțiunea in sine.

Intre momentul efectuării ecografiei (04.07.2019) si diagnosticarea bolii (la aproximativ 4 saptamani), nu a trecut o perioada semnificativa cat sa influențeze cursul bolii si al tratamentului.

In cazul de fata, nu se poate pune problema de o culpa in executarea actului medical, reclamanta nedovedind existenta unei culpe medicale.

In dovedire, paratii au solicitat proba cu înscrisurile.

Referitor la cererea de chemare in garantie formulata de paratul ####### ####### ###### S.R.L. in contradictoriu cu ######## ###### ######### ##### S.A., paratul arata ca, la data de 11.03.2019 intre Omniasig si CMU s-a încheiat polița de răspundere civila profesionala ##### # #########, perioada asigurata fiind 13.03.2019-12.03.2020, prin care a fost asigurata răspunderea civila a personalului medical, a unităților sanitare si a furnizorilor de produse si servicii medicale iar in temeiul poliței, Omniasig se obliga sa acopere eventualele prejudicii, pe care societatea este obligata sa le repare in urma actelor de malpraxis.

În drept, au fost invocate prevederile art. 72 și următoarele C.pr.civ.

În dovedire, paratul a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, polița si înscrisuri medicale.

Cererea de chemare în garanție a fost legal timbrată cu suma de 6.712 lei.

La data de 14.10.2020, prin serviciul registratură, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată, respingerea exceptiilor si inlaturarea apararilor paratilor.

In motivare, reclamanta a reiterat, in esenta, situatia de fapt descrisa in cererea de chemare in judecata.

În drept, au fost invocate prevederile art. 201 alin. 2 C.pr.civ.

La data de 10.03.2021, la solicitarea instantei, reclamanta a depus precizari prin care a detaliat modul de calcul al daunelor materiale solicitate.

Chemata în garanție ######## ###### ######### ##### S.A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în garanție iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată împotriva pârâtului ####### ####### ###### S.R.L., ca neîntemeiată, respectiv respingerea cererii de chemare în garanție, ca rămasă fără obiect.

Referitor la eroarea medicală și celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale, a reluat apărările formulate de pârâtul ####### ####### ###### S.R.L., concluzionând că nu se poate pune problema unei culpe în executarea actului medical incriminat in prezenta cauza.

În subsidiar, chemata în garanție a învederat că, la data evenimentului– 22-29.07.2019, asiguratul deținea polița nr.G972315 (valabilă 13.03.2019– 12.03.2020), suma asigurată fiind de 100.000 euro/eveniment și 200.000 euro agregat, respectiv 30.000 euro daune morale/eveniment/întreaga perioadă, cu franșiză de 50.000 euro pentru toate daunele, cu excepția daunelor morale unde nu există franșiză.

La data înregistrării cererii – 20.10.2020, asiguratul deținea polița nr.

G988838 (valabilă 13.03.2020– 12.03.2021), suma asigurată fiind de 100.000 euro/eveniment și 200.000 euro agregat, respectiv 30.000 euro daune morale/eveniment/întreaga perioadă, cu franșiză de 50.000 euro pentru toate daunele, cu excepția daunelor morale unde nu există franșiză.

Cu privire la această poliță, mai există 3 dosare, astfel că sublimita de 30.000 s-a atins. Prin urmare, limita maximă în acest dosar este de 732 euro.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.pr.civ., ale Legii nr. 95/2006.

La termenul din data de 31.05.2021, instanța a respins, ca neîntemeiata, excepția netimbrării cererii de chemare în garanție si a încuviințat, în principiu, cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul ####### ####### ###### S.R.L., pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen.

În cauză, au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri si proba cu expertiza medico-legală în cadrul căreia au fost depuse raportul de expertiză medico-legală nr.1921//A1/14.04.2022 de catre IML #######, avizat de ####### de Avizare si Control a actelor medico-legale din cadrul IML ####### cu avizul nr.42/E2/14.04.2022 si raportul de expertiză medico-legală – supliment nr.2026//A1/19.09.2022, avizat de ####### de Avizare si Control a actelor medico-legale din cadrul IML ####### cu avizul nr.90/E2/19.09.2022.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situație de fapt:

Astfel cum rezultă din actele dosarului, in data de 04.07.2019, reclamanta ##### ###### ####### a efectuat un consult ecografic in cadrul Rețelei Private de ######## „###### #####”, la paratul ##### ####, medic primar obstetrică-ginecologie din care au rezultat urmatoarele aspecte: ’’sân drept-tegumente de acoperire indemne, țesut celular subcutanat moderat reprezentat cu lobulația normală și arhitectura nedistorsionată, țesut glandular dens cu ecostructura și ecodensitatea normale; regiune mamelonară, areolară și retroareolară de aspect normal; fără formațiuni patologice chistice sau solide; axila dreaptă fără adenopatii; sân stâng-tegumente de acoperire indemne, țesut celular subcutanat moderat reprezentat cu lobulația normală și arhitectura nedistorsionată, țesut glandular dens cu ecostructura și ecodensitatea normală; regiune mamelonară, areolară și retroareolară de aspect normal; fără formațiuni patologice chistice sau solide; axila stângă fără adenopatii.’’

Asa cum rezulta din actele dosarului si din sustinerile paratilor, la data de 04.07.2019 medicul ##### #### nu a realizat si in examen clinic al sanilor reclamantei ci doar o ecografie a acestora

Din rețeta medicală eliberată cu antetul ###### ##### din 04.07.2019-dr. #### #####-medic primar obstetrică-ginecologie rezultă că pacienta ##### ###### ####### prezintă diagnosticul-mastodinie dreapta si i s-a recomandat tratament cu Mastodynon.

Ulterior, in data de 22.07.2019, reclamanta a efectuat un examen ginecologic la Centrul de Diagnostic și ######### ###### S.R.L. din care a rezultat ca reclamanta prezenta diagnosticul-tumoră mamară dreapta si i s-a recomandat ecografie mamară.

Conform unui alt examen ecografic mamar-buletin ecografic din data de 29.07.2019, efectuat la Spitalul Clinic ######## de Urgentă ####### - Serviciul de Radiologie și Imagistică Medicală, au rezultat urmatoarele:’’sân drept: modificări edematoase traduse prin îngroșare tegumentară, predominant declivă, de până la 5,5 mm, creșterea ecogenității țesutului adipos și traiecte limfatice dilatate; în cadranul supero-extem, ora 10:30, spre periferia glandei-leziune intens hipoecogenă, de 15/9,9/14,3 mm, cu axul lung perpendicular pe tegument, neregulat conturată, vascularizată; leziuni hipoecogene net conturate, sub 8/5 mm; dilatații canaliculare segmentare și microchistice, sub 5,5 mm; în axila dreaptă - adenopatii de până la 19,1/8,1 mm, cu îngroșări corticale marcate, relativ uniforme și vascularizație tisulară accentuată; sân stâng: leziuni hipoecogene sub 5,3/4 mm; dilatații canaliculate segmentare și microchistice, sub 3,6 mm; în axila stângă - ganglioni de până la 11,6/6,7 mm cu arhitectură păstrată; BI-RADS: 4 C - sân drept, 2 - sân stâng.’’

In data de 06.08.2019, conform buletinului eco BIRADS US REPORT nr.1608 efectuat la data de dr. ####### ##### (medic primar medicină internă, doctor în științe medicale) au rezultata urmatoarele: ’’sân drept global infiltrat, cu vizualizarea unui nodul la ora 9, cu diametre maxim vizualizabile ######## mm, cu caracteristici morfologice menționate în protocol, cu scor elastografic calitativ 4, la un coeficient de achiziție 70, cu raport VTI și ARFI supraunitar, cu viteze elastometrice în VTIQ crescute până la 8,0 m/s, pe aproximativ 19/16 mm; adenopatie axilară dreapta 12,5 mm, cu corticala 4,8 mm, în rest, adenopatii până la 17 mm, cu corticala sub 3,9 mm; evaluare: categoria 5 - highly suggestive of maliggnancy (înalt sugestiv pentru malignitate - cancer), recomandare: biopsie.’’

Din buletinul de examinare IRM nr.303/09.08.2019, efectuat reclamantei la Centrul de Diagnostic Imagistic #######, evaluarea IRM realizată nativ și postcontrast a relevat: ’’sâni cu structură fibroglandulară heterogenă; sân drept: modificări edematoase de fond, traduse prin îngroșare tegumentară, hipersemnal T2 #### difuz, captare difuz crescută a substanței de contrast; în cadranul supero-extem, în plan profund - leziune de 18,7/17,8/20,6 mm, cu contur neregulat, prelungiri spiculiforme în parenchimul adiacent, cu semnal heterogen și priză de contrast intens neomogenă, cu evoluție inițială pe o pantă brusc ascendentă și ulterioară în platou, cu fenomene de „wash-out” tardiv; de notat că dimensiunile pot fi influențate de modificările inflamatorii mai accentuate peritumoral, prize de contrast lobulare, sub 5,1/4,7 mm; sân stâng: prize de contrast lobulare, progresive, de până la 4,1/2,8 mm; fără leziuni suspecte; în axila dreaptă - adenopatii cu îngroșări corticale neomogene, de până la 14/9,4 mm, cu accentuarea prizei de contrast; în axila stângă - ganglioni de până la 12,5/6,7 mm, cu arhitectură păstrata; Concluzii: BI-RADS: ### drept – 5 ### stâng - 2.’’

Ulterior, reclamanta a mai efectuat si alte investigatii medicale amanuntite, puncție biopsie sân sub ghidaj ecografic, urmata de examen histopatologic macroscopic si coloratie si examen imunohistochimic, examinare IRM nr. 303/09.08.2019, din care au rezultat urmatoarele:’’#### #####/1: „Nodul ######## mm, ora 9 periferic, Birads 5” și #### #####/2: „Adenopatie suspectă”.

Testele imunohistochimice, corelate cu tabloul histopatologic și cu datele anatomoclinice sunt compatibile cu un carcinom mamar invaziv NST (carcinom ductal invaziv NOS), slab diferențiat, G3 (scor pentru grading histologic = 8; Fc=3, A=3, M=2), ER negativ, PGR negativ și Her2 echivoc (2+); categorie diagnostică B5b-NHSBSP, EUSOMA, cu metastază limfoganglionară izostructurală ER negativ și Her2 echivoc (2+); ICD O: 8500/3; se recomandă interpretarea rezultatului în context anatomoclinic și imagistic iar în vederea stabilirii statusului genei Her2neu, se recomandă efectuarea de teste de biologie moleculară (SISH) - #### #####/1.’’

De asemenea, din Raportul biopsie eliberat de Centrul Medical ANADOLU - Departament Patologie din 20.08.2019, au rezultat urmatoarele: Diagnostic: 1.

Tumoră sân (65583-1): Carcinom mamar invaziv, NST (OMS 201.

OMS/IARCICD-0: 8500/3); grad histologic III (Nottingham); grad nuclear II (#####); 2.

Nodul axilar (65583-2): Metastază carcinom invaziv; ####: Celulele tumorale de la nivelul sânului și fragmentele de țesut de la nivelul nodului axilar sunt ER negativ (< 1%) și PR (1%) și PR (< 1%) negative, HER2 (Scor: 3) este pozitiv.

Ki67.

Indicele de proliferare Ki67 este 30% în tumora sân și 80% în celulele tumorale ale nodulului.

E caderina este pozitiv difuz.

Ck5/6 este negativă; Clasificarea moleculară cancer mamar (IHC4): tip HER2.

Conform concluziilor mamografiei digitale bilaterale și ecografiei mamare efectuate la Centrul Medical ANADOLU - Departamentul Radiologie în 19.08.2019, examinari care au fost evaluate împreună cu examinarea RMN sân din 09.08.2019 precum și rezultatele biopsiei din 12.08.2019, au rezultat urmatoarele: ’’25x24x15 mm leziune malignă, confirmată malignă la biopsie, la nivelul cadranului supero-extem al sânului drept - nivel 1 1 B (BI-RADS 6); în plus, edem extins și difuz la nivelul tegumentului sânului drept, țesutului adipos și parenchimului; Limfoadenopatii patologice în număr total de 7-8 la nivelurile 1,2,3 ale axilei drepte.’’

In acest context, conform celor expuse in cererea de chemare in judecata, instanța reține că, în prezenta cauză, reclamanta a solicitat angajarea răspunderii delictuale a pârâților ####### ####### ###### S.R.L. (în temeiul Legii nr. 95/2006 și al prevederilor art. 1349 alin. 3 și art. 1373 C.civ.,) și ##### #### pentru prejudiciul material și moral suferit, ca urmare a pretinsei fapte ilicite comise de parat constând in ’’abaterea acestuia de la buna practica medicala in efectuarea controlului in sensul ca, din cauza superficialității realizării consultației si ecografiei’’ si a faptului ca acesta ’’din culpă a omis să efectueze examenul clinic al sânilor’’, boala reclamantei-leziunea malignă-carcinom mamar invaziv nu a fost depistata la timp si, din acest motiv, reclamanta ’’a ajuns sa urmeze tratamente foarte toxice’’ si interventii invazive; reclamanta mai imputa medicului si faptul ca nu a indrumat-o pe reclamanta spre alte consulturi, investigații, ceea ce a dus la o evoluție galopanta a bolii, care putea fi evitata.

Referitor la sustinerile reclamantei, instanta retine ca, responsabilitatea medicală decurge din particularităţile profesiei medicale, dar şi din posibilităţile actului medical de a se desfăşura uneori imprevizibil sau ireversibil.

Astfel, instanţa va analiza acţiunea atât din perspectiva dispoziţiilor Legii speciale nr.95/2006, care reglementează sfera activităţii şi răspunderii medicale, cât şi în lumina dispoziţiilor dreptului comun în materia răspunderii civile delictuale, respectiv art. 1357 C.civ.

Culpa medicală a fost definită ca nerespectarea regulilor de conduită privind exercitarea profesiei medicale, prin nepricepere sau abateri de la regulile îndeobşte recomandate şi recunoscute în practicarea acestei profesii, provenite din neglijenţă, nepăsare sau nerespectarea unor metode şi procedee specifice.

Răspunderea civilă medicală a primit o reglementare proprie, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care consacră un titlu distinct răspunderii civile medicale (Titlul XVI - Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice), acest act normativ constituind un adevărat cod al sănătăţii publice.

Astfel, art.653 din acest act normativ reprezintă o aplicare particulară a reglementării cu caracter general cuprinsă în Codul civil: „ (1) În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel: a) personalul medical este medicul, medicul stomatolog, farmacistul, asistentul medical și moașa care acordă servicii medicale; b) malpraxisul este eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice. (2) Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament. (3) Personalul medical răspunde civil și pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor prezentului titlu privind confidențialitatea, consimțământul informat și obligativitatea acordării asistenței medicale. (4) Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei și atunci când își depășește limitele competenței, cu excepția cazurilor de urgență în care nu este disponibil personal medical ce are competența necesară. (5) Răspunderea civilă reglementată prin prezenta lege nu înlătură angajarea răspunderii penale, dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracțiune conform legii.”

Prin urmare, în cazul exercitării profesiei de medic, faptul ilicit care poate antrena răspunderea civilă delictuală constă în eroarea medicală săvârşită în exercitarea actului medical, iar vinovăţia, ca element al răspunderii civile delictuale poate îmbrăca forma erorii, neglijenţei, imprudenţei sau cunoştinţelor medicale insuficiente în exercitarea profesiei.

Trecând peste numeroasele aspecte, unele controversate legate de răspunderea medicilor, atunci când medicul nu acordă asistenţă medicală gratuită, instanţa va analiza potrivit dreptului comun şi în limitele învestirii sale răspunderea civilă delictuală a medicului ##### #### şi răspunderea pârâtului ####### ####### ###### S.R.L., în calitate de comitent, cât şi în raport de răspunderea sa autonomă şi independentă, cu precădere prin raportare la Legea 95/2006 pe care reclamanta a invocat-o.

Potrivit art.1373 alin. 1 şi 2 C.civ. „Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate. #### comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia.”

Pentru a se angaja răspunderea comitentului pentru fapta prepusului este necesară întrunirea elementelor condiţiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a prepusului, existenţa la data săvârşirii faptei a raportului de prepuşenie şi săvârşirea faptei de către prepus în legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor ce i-au fost încredinţate de comitent.

Astfel, instanţa urmează să analizeze dacă, în ceea ce il priveşte pe pârâtul ##### #### sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale.

Potrivit art. 252 C.civ. „orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.”.

Conform art. 1349 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar în cazul în care încalcă această obligaţie răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

De asemenea, potrivit art. 1357 C.civ., cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Prin urmare, pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a unei persoane, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă ilicită, să existe un prejudiciu, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, să existe vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând altei persoane.

În speță, dreptul obiectiv este dat de prevederile Legii nr. 95/2006, precum şi de Codul deontologic al medicilor.

Instanţa constată că reclamanta nu a indicat ce dispoziţii legale a încălcat pârâtul, ci a menţionat că producerea rezultatului prejudiciabil a fost determinată de faptul că acesta, cu ocazia ecografiei din data de 04.07.2019, nu a depistat anumite modificari ale sanului drept al reclamantei si ca nu a indrumat-o pe aceasta spre alte analize si investigatii suplimentare desi, in opinia reclamantei, acest lucru ar fi trebuit facut data fiind starea in care era sanul sau drept la data respectiva.

Astfel, în cauză prezintă interes a stabili dacă obligația de care era ținut pârâtul ##### #### este una de mijloace sau de rezultat.

Interesul distincției între obligația de mijloace şi obligația de rezultat rezidă în consecințele asupra sarcinii dovezii culpei.

Astfel, atunci când debitorul își asumă o obligație de rezultat, creditorul nu are sarcina probei erorii, fiind suficient să dovedească că rezultatul promis nu a fost atins, caz în care culpa este prezumată.

Astfel, debitorul se va elibera de răspundere doar dacă va face dovada că lipsa rezultatului provine dintr-o cauză exterioară neimputabilă.

Din contră, dacă debitorul îşi asumă o obligaţie de mijloace, dovada probei culpei este în sarcina creditorului.

Altfel spus, dacă obligaţia este de rezultat, dovada va consta în simpla constatare a absenţei presupusului rezultat.

Debitorul nu va fi exonerat de răspundere dacă dovedeşte că s-a comportat ireproşabil, decât dacă invocă forţa majoră.

Invers, atunci când obligaţia este de mijloace, neobţinerea rezultatului nu dovedeşte neîndeplinirea obligaţiei, iar creditorul va trebui să dovedească că debitorul nu a folosit toate mijloacele puse la dispoziţie sau că nu a fost suficient de diligent sau prudent pentru a ajunge la rezultatul a cărui realizare era nesigură.

Or, raportul juridic dintre medic şi pacient reprezintă exemplul clasic al obligației de mijloace.

Această distincţie aplicată răspunderii medicale, presupune ca pacientul care doreşte să antreneze răspunderea medicului să aducă dovada că medicul nu a folosit toate mijloacele puse la dispoziţia sa pentru a permite vindecarea, diagnosticarea corecta, etc.

Insuficiența mijloacelor întrebuințate de către debitor în vederea atingerii rezultatului, neglijența sau imprudența sa în acest sens pot caracteriza culpa acestuia.

Astfel, se retine că, medicul îşi exercita profesia conform tuturor regulilor artei şi ştiinţei medicale, în respectul moralei specifice şi al persoanei umane.

Medicul este, așadar, obligat să acorde îngrijiri atente, conștiincioase şi conforme cu datele actuale ale științei medicale.

Altfel spus, medicul are obligația de a îngriji pacientul cu atenția şi prudența conferite de pregătirea sa profesională şi de nivelul obiectiv al cunoștințelor medicale.

Prin urmare, există cel puţin două limite ale diligenţei: nivelul obiectiv al ştiinţei medicale şi nivelul personal, concret, al cunoştinţelor de specialitate ale artei medicului care determină ca rezultatul actului medical să nu poată fi previzibil şi posibil de garantat.

Alături de aceste limite, există influenţa factorului extern, respectiv unicitatea fiinţei umane şi particularităţile fiecărui pacient care apropie medicina de o artă, nu de o muncă în sensul clasic al termenului.

Principala problemă în cazul responsabilităţii medicale este aceea a definirii greşelii medicale, a conturării conţinutului său, pentru a fi reţinută ca o culpă judiciară.

În doctrină şi jurisprudenţă s-a statuat că eroarea medicală reprezintă un eşec imprevizibil al unui comportament medical normal, iar culpa medicală reprezintă încălcarea unei obligaţii profesionale minime de atenţie şi prudenţă.

Pentru a fi considerată culpă, greşeala trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie evidentă, materială, demonstrată, să existe sigur, în afara oricăror dubii, să fie urmarea lipsei de profesionalism, să fie apreciată ca o greşeală de către alţi medici competenţi.

Astfel, obligaţia medicului este aceea de a exercita o atenţie normală, chibzuită, rezonabilă, doctorul nu trebuie să garanteze un rezultat favorabil al eforturilor sale.

Medicii nu sunt judecaţi după standardele celui mai experimentat, celui mai îndemânatic sau după cel mai pregătit membru al profesiunii, ci prin raportare la standardele unui practician cu o competenţă obişnuită într-un anumit domeniu medical.

De asemenea, prin asistenţă medicală adecvată se înţelege folosirea cunoştinţelor, echipamentelor medicale, a întregului instrumentar, a medicamentelor şi urmarea întocmai a procedurilor specifice fiecărui caz care necesită această asistenţă, aşa cum sunt stabilite conform instrucţiunilor de folosire, a prescripţiilor sau prin standardele privind acordarea de asistenţă medicală.

Rezultă că, la stabilirea vinovăţiei, se va avea în vedere criteriul obiectiv al diligenţei medii, raportate la standardele medicale existente.

#### obligaţia medicului de a trata pacientul este una de mijloace (de diligenţă, de prudenţă), rezultă că medicul, fără a garanta obţinerea rezultatului (vindecarea bolii), îşi asumă obligaţia de a avea conduita necesară şi de a aplica remediile medicale cele mai indicate în vederea însănătoşirii pacientului.

Conformitatea îngrijirilor trebuie verificată atât în raport de datele actuale ale ştiinţei, cât şi în raport de regulile meseriei (uzanţele artei medicale).

Acest concept nu este foarte clar conturat, întrucât variază atât funcţie de evoluţiile ştiinţifice, cât și în funcţie de lucrările de cercetare sau de apariţia de noi metode terapeutice care au depăşit stadiul de experimentare ştiinţifică şi au intrat în practica curentă.

Respectarea uzanţelor profesionale şi a datelor dobândite ale ştiinţei exclud răspunderea medicului.

Conform prevederilor art. 53 din Codul de Deontologie Medicală, medicul trebuie să dea dovadă de diligenţă maximă în stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat şi în evitarea complicaţiilor previzibile la pacientul aflat în îngrijirea sa.

Așadar, răspunderea medicului trebuie să se bazeze pe greşeală, şi nu pe garanţia vindecării bolii.

Medicul urmează să depună toate eforturile în vederea obţinerii rezultatului, însă rezultatul are un caracter aleatoriu, putând fi influenţat de reactivitatea specifică a pacientului, de particularităţii bolii, de informaţiile false obţinute de la pacient sau de resursele limitate tehnice şi ştiinţifice avute la dispoziție în momentul tratării bolii.

În raport de aceste considerente, analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța apreciază că nu a fost făcută dovada săvârșirii vreunei fapte ilicite de către pârâtul ##### #### cu ocazia efectuării de catre acesta a consultului ecografic asupra reclamantei din data de 04.09.2019.

Astfel, instanta retine ca, prin raportul de expertiză medico-legală nr.1921//A1/14.04.2022 intocmit de catre IML #######, avizat de ####### de Avizare si Control a actelor medico-legale din cadrul IML ####### cu avizul nr.42/E2/14.04.2022, medicii legiști au arătat că, examenul ecografic ar fi putut să depisteze anumite aspecte anormale ale sânului drept în situația în care acestea ar fi existat la momentul examinării imagistice dar depistarea unei modificări anormale depinde de mai mulți factori individuali sau asociați: performanța dispozitivului de examinare (ecograful), structura glandulară densă a sânului ce face dificilă vizualizarea leziunilor și experiența medicului examinator si nu se poate preciza dacă, la momentul examinării ecografice din 04.07.2019 pacienta prezenta modificări anormale la nivelul sânului drept sau acestea au apărut ulterior datei de 04.07.2019 si nici daca evoluția bolii a fost influențată de temporizarea diagnosticării afecțiunii.

Acestia au mai aratat de asemenea ca, indicația de tratament inițial așa cum a fost acesta efectuat, nu a fost influențată semnificativ de momentul diagnosticului iar indicația de mastectomie radicală este una foarte frecvent stabilită de către comisiile multidisciplinare, indiferent dacă boala a răspuns foarte bine la tratament sau nu și indiferent de stadiul inițial.

Indicația de mastectomie radicală ține mai degrabă de faptul că in speta este vorba despre un subtip agresiv de boală la care restanța unui grup de celule în volumul glandular rămas pe loc după o intervenție chirurgicală conservatoare (sectorectomie) poate reprezenta motivul unei recidive rapide și cu evoluție nefavorabilă.

In fine, medicii legisti au aratat ca, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între manevrele medicale efectuate de medicul ##### #### în data de 04.07.2019 și evoluția ulterioară a bolii pacientei ##### ###### #######.

Se mai retine ca, potrivit referatului de specialitate obstetrică-ginecologie nr.43133/10.12.2021 întocmit de Conf. univ. dr. ###### #### #######, medic primar obstetrică-ginecologie, Secția Obstetrică-Ginecologie II, Spitalul Clinic ######## de Urgență #######, ####, avut in vedere in raportul de expertiză medico-legală nr.1921//A1/14.04.2022 intocmit de catre IML #######, întrucât perioada dintre cele două examene ecografice a fost de 25 de zile (04.07 si 29.07.2019), nu se poate susține că evoluția bolii a fost influențată de această temporizare; investigațiile pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului trebuie efectuate, necesitând un timp pentru realizarea lor, deoarece în funcție de acest diagnostic se stabilește atitudinea terapeutică ulterioară iar susținerile reclamantei conform cărora, în situația în care boala ar fi fost depistată mai devreme (04.07.2019), s-ar fi putut practica doar o operație de sector nu este fondată iar între manevrele medicale efectuate de pârâtul ##### #### în data de 04.07.2019 și evoluția ulterioară a bolii reclamantei nu există legătură de cauzalitate.

De asemenea, se mai retine ca, potrivit referatului de specialitate oncologie medicală nr.11697/06.04.2022 intocmit de Prof.univ.dr. ######## ######### - Șef Secție Oncologie Medicală a Spitalului Clinic ######## de Urgență #######, avut in vedere in raportul de expertiză medico-legală nr.1921//A1/14.04.2022 intocmit de catre IML #######, rreclamanta a fost diagnosticata ulterior cu un carcinom al glandei mamare HER2 pozitiv - unul dintre cele 4 subtipuri moleculare iar acest subtip, rar ca incidența (aproximativ 12-14% din totalul cancerelor de sân), se caracterizează printr-o proliferare foarte rapida, intensa a celulelor maligne, prin creștere rapida a volumului tumoral dar si printr-un răspuns foarte bun la tratamentul specific iar proliferarea foarte rapida si, implicit, modificarea aspectului clinic si imagistic, pot conduce la diferențe mari chiar de la săptămână la săptămână.

In acelasi referat se mai arata ca, in cazul cancerului glandei mamare HER2 pozitiv, aspectul clinic si imagistic se poate modifica de la săptămână la săptămână (n sens negativ in absenta tratamentului specific si in sens pozitiv in prezenta acestuia) iar in cazul acestui subtip de boala contează mai puțin stadiul inițial, in comparație cu felul in care boala răspunde la tratament.

Potrivit art.666 din Legea nr.85/2006, „În acordarea asistenței medicale/îngrijirilor de sănătate, personalul medical are obligația aplicării standardelor terapeutice, stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel național, sau, în lipsa acestora, standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialității respective.”

Astfel, în cuprinsul suplimentului la raport, medicii legiști au învederat că, în cazul de față, nu se poate răspunde obiectiv științific dacă pe lângă ecografie, consultul propriu-zis putea sau ar fi trebuit să depisteze anumite aspecte anormale cu privire la sânul drept al reclamantei.

Instanta retine ca, concluziile medicilor legiști nu sunt reprezentarea subiectivismului, ci sedimentarea datelor de interes din dosar, a datelor examinării medico-legale, prin raportare la cunoștințe de specialitate din aria profesiunii medicale, agreate ca repere de practică.

Concluziile raportului de expertiză medico-legală sunt argumentate științific, pe baza înscrisurilor medicale depuse la dosar.

Prin urmare, in raport de concluziile raportului de expertiza medico-legala si ale suplimentului la acesta, instanța reține că, reclamanta nu a fost în măsură să facă dovada contrară celor rezultate în urma administrării probatoriului, susținerea că medicul ##### #### a săvârșit un act de malpraxis medical reprezentând exclusiv opinia sa personală și subiectivă, care nu este susținută de un minim de probe în acest sens.

Astfel cum a fost reținut anterior, în cauză, nu a fost administrată nicio probă din care să rezulte, dincolo de orice dubiu, că pârâtul ##### #### a săvârșit un act de malpraxis medical.

Aşadar, reţinând, pentru toate aceste considerente, că nu există fapta ilicită constând într-o eroare medicală săvârşită în exercitarea actului medical, instanţa apreciază că nu mai este necesară cercetarea celorlalte condiţii ale răspunderii civile delictuale, şi anume existenţa prejudiciului, a raportului de cauzalitate între prejudiciu şi faptă ilicită şi a vinovăţiei pârâtului, respectiv condițiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului.

În raport de cele menţionate, rezultă că nu sunt îndeplinite cerinţele legale cuprinse în Titlul XVI din Legea nr. 95/2006, respectiv în art. 1349, art. 1357 și art. 1373 C.civ. pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâților, astfel că reclamanta nu este îndreptăţită la obţinerea sumelor solicitate cu titlu de daune morale și daune materiale.

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge actiunea principala, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, în raport de soluția care va fi pronunțată asupra cererii de chemare în judecată, dat fiind faptul că nu va fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâtului ####### ####### ###### S.R.L., cererea formulată de acesta în contradictoriu cu chemata în garanție ######## ###### ######### ##### S.A. a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă ca atare.

Instanța va lua act că pârâții si chemata în garanţie nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neintemeiata actiunea principala formulata de reclamanta ##### ###### #######, CNP #############, domiciliată In #######, #### ###### ###### A, #### #### si cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de Avocat ###### ###### ########, în București, ##### Rahovei nr.266-268, Electromagnetica Business ####, corp 60, ### #, camera 08, sector 5, în contradictoriu cu pârâții ####### ####### ###### S.R.L., cu sediul în București, str. ### ####### de la #### nr. 5B, sector 1 și J40###########, ### ####### si ##### ####, CNP #############, domiciliat in București, #### ###### ##### #####, ### #, ### #, ### #, ### #, sector 2, ambii cu sediul/domiciliul ales în București, Piața ####### de Gaulle nr.15, Clădirea ####### de Gaulle, ### #, sector 1.

Respinge ca ramasa fara obiect cererea de chemare in garantie formulata de parata ####### ####### ###### S.R.L. in contradictoriu cu chemata în garanţie ######## ###### ######### ##### S.A., cu sediul în București, ##### ######### nr.51, sector 1 și cu sediul ales în București, #### ####### #### ### ##, sector 1, J40###########, ### ########.

Ia act ca paratii si chemata in garantie nu au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Pronunţata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, astazi, 21.12.2022.