Hotărâre nr. 9469 din 08.11.2022

Dosar nr. ####/299/2022

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa Civilă Nr. ####

Şedinţa publică de la 08.11.2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ###### ###### ######

GREFIER: ####### ####### ########

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul ####### ##### ###### şi pe pârâţii PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI şi INSTITUŢIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, având ca obiect fond funciar - contestaţie împotriva Ordinului nr. 688/28.10.2021.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la strigarea cauzei la ora fixată, a răspuns reclamantul, prin avocat, lipsind pârâţii.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanţa constată că s-a depus dosarul administrativ constituit cu ocazia emiterii Ordinului nr. 688/28.10.2021.

Reclamantul, prin avocat, arată că renunţă la administrarea probei cu expertiza în specialitatea topografie, având în vedere că prin ordin nu se contestă faptul că aferent apartamentului nr. 2 nu ar fi legal a se acorda suprafaţa de teren de 85 mp, chestiunea litigioasă din dosar vizând aplicarea sau nu a acelor operaţiuni de compensare.

Instanţa ia act că reclamantul renunţă la proba cu expertiza în specialitatea topografie.

Nemaifiind cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa declară terminată cercetarea procesului şi acordă cuvântul asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Instituţiei Prefectului – Municipiul Bucureşti, unită cu fondul cauzei şi în dezbateri asupra fondului.

Reclamantul, prin avocat, în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Instituţiei Prefectului – Municipiul Bucureşti, arată că şi-a exprimat punctul de vedere, urmând ca instanţa să aprecieze.

Pe fondul cauzei, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În acest sens, solicită completarea Ordinului nr. 688/2021, în sensul atribuirii în proprietate şi a diferenţei de teren de 50 mp, care a fost refuzată ca urmare a compensării.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, arată că a cumpărat apartamentul nr. 2, iar în contractul de vânzare – cumpărare s-a menţionat că se cumpără şi dreptul de folosinţă asupra terenului în suprafaţă de 85 mp. ##### că a formulat o cerere de constituire a dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr. 18, iar Prefectul şi Primăria constată îndreptăţită cererea, fiind îndeplinite toate condiţiile legale pentru a se dispune constituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 85 mp, aferentă apartamentului nr. 2.

Susţine că Instituţia prefectului municipiului București a mers mai departe şi a analizat un ordin al prefectului emis în anul 2000, respectiv un titlu de proprietate emis în temeiul acelui ordin, prin care aferent apartamentului nr. 1, anterior, s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de teren de 112 mp. ##### că la acest moment, după 21 de ani, au apreciat că nu s-ar fi justificat constituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 112 mp, motiv pentru care au adunat cât s-ar fi justificat pentru apartamentul nr. 1 cu cât se justifica pentru apartamentul nr. 2 şi rezultă o sumă din care se scade ceea ce deja s-a dat pentru apartamentul nr. 1.

În acest sens, apreciază că au fost încălcate mai multe principii de drept, fiind invalidat parţial un ordin emis în anul 2000, încălcându-se principiul respectării dreptului de proprietate.

De asemenea, face referire la principiul bunei – credinţe, având în vedere că din anul 2000 până în anul 2021 au existat numeroase acte translative de proprietate, precum şi la principiul stabilităţii actelor juridice.

De asemenea, arată că în anul 2000 a cumpărat şi dreptul de proprietate constituit asupra suprafeţei de 112 mp, iar alipirea celor două unităţi locative ( apartamentul nr. 1 şi apartamentul nr. 2) sunt operaţiuni cadastrale, care nu poate anula dreptul oferit de lege.

Concluzionând, solicită să fie avute în vedere cele menţionate pe larg în cuprinsul cererii de chemare în judecată, inclusiv propunerea de atribuire a Primăriei şi a Prefectului, apreciind că operaţiunea compensării este nelegală.

Cu cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanţa declară dezbaterile închise şi reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 21.01.2022, sub nr. ####/299/2022, reclamantul ####### ##### ###### a chemat în judecata pe pârâții Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti şi Prefectul Municipiului Bucureşti, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, sa dispună completarea Ordinului nr. 688/28.10.20221, în sensul atribuirii în proprietatea reclamantului și a diferenței de teren de 50 m.p. situat în București, #### ########## ### ##, sector 1, cu anularea considerentelor avute în vedere pentru reducerea la 35,28 m.p. a suprafeței de teren de 85,28 m.p. solicitate a fi atribuite în proprietate privată în temeiul art. 36 alin. 2 și art. 27 alin 23 din Legea nr. 18/1991, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat ca a formulat cerere privind constituirea dreptului de proprietate conform art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, prin care a solicitat emiterea titlului de proprietate în favoarea sa pentru terenul în suprafață de 85,28 m.p. situat în București, #### ########## ### ##, sector 1.

Reclamantul a susținut că Prefectul a procedat la palicarea greșită a legii speciale, cu nesocotirea principiului legalității emiterii actelor, a principiului stabilității actelor juridice și a dreptului de proprietate.

A mai susținut că reducerea suprafeței de teren încalcă principiul valabilității actului juridic administrativ, care se bucură de prezumția de legalitate și principiul securității raporturilor juridice.

Aspectul alipirii celor două unități locative nu poate justifica ingerința autorității publice în dreptul de proprietate anterior stabilit.

Dreptul de a obține atribuirea în proprietate privată a terenului în suprafață de 85,28 m.p. aflat în folosință s-a născut anterior efectuării operațiunii cadastrale a alipirii și fără ca întinderea acestui drept să fie influențată de o operațiune cadastrală.

În drept, au fost invocate disp. art 27 alin 2 ind 3 și art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991.

În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și expertiza tehnică.

Instituția Prefectului Municipiului București a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a învederat că nu există identitate între aceasta și persoana care a emis actul administrativ contestat.

Cu privire la fondul cauzei, a învederat că în prezent apartamentele nr. 1 și 2 situate în București, ###### ########## ### ##, sector 1, sunt alipite, conform actului de alipire nr. 1433/05.11.2014, și sunt deținute în proprietate de reclamant.

Terenul aferent celor două locuințe, atribuit în folosință pe durata existenței construcției este de 147,53 m.p., din care s-a constituit deja dreptul de proprietate asupra 112,5 m.p.

A subliniat că diferența de 50 m.p. din titlu este în fapt curte, ce nu putea face obiectul atribuirii în proprietate privată în anul 2000, ci doar după anul 2020, potrivit altei proceduri.

A mai susținut că în prezent, reclamantul deține conform celor două titluri de proprietate suprafața totală de 147,53 m.p., suprafață al acare avea dreptul inițial.

În drept, au fost invocate disp. art 27 alin 2 ind 3 și art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991.

În dovedirea cererii, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Prefectul Municipiului București a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Cu privire la fondul cauzei, a învederat că în prezent apartamentele nr. 1 și 2 situate în București, ###### ########## ### ##, sector 1, sunt alipite, conform actului de alipire nr. 1433/05.11.2014, și sunt deținute în proprietate de reclamant.

Terenul aferent celor două locuințe, atribuit în folosință pe durata existenței construcției este de 147,53 m.p., din care s-a constituit deja dreptul de proprietate asupra 112,5 m.p.

A subliniat că diferența de 50 m.p. din titlu este în fapt curte, ce nu putea face obiectul atribuirii în proprietate privată în anul 2000, ci doar după anul 2020, potrivit altei proceduri.

A mai susținut că în prezent, reclamantul deține conform celor două titluri de proprietate suprafața totală de 147,53 m.p., suprafață al acare avea dreptul inițial.

În drept, au fost invocate disp. art 27 alin 2 ind 3 și art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991.

În dovedirea cererii, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.

Analizând cererea reclamantului şi înscrisurile depuse la dosar în vederea soluţionării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală pasivă, condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Întrucât reclamantul este acela care declanşează procedura judiciară, acestuia îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

Această obligaţie îşi are temeiul în dispoziţiile art. 194 Cod procedură civilă care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia reclamantului.

Prin indicarea pretenţiei sale, precum şi a împrejurărilor de fapt şi de drept pe care se bazează această pretenţie reclamantul justifică îndreptăţirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.

În cazul contestaţiei formulate împotriva actului administrativ cu caracter individual calitatea procesuală pasivă aparţine emitentului actului, în prezenta cauză Prefectul Municipiului București.

Pentru considerentele arătate, reţinând că nu există identitate între Instituția Prefectului Municipiului București și emitentul actului împotriva căruia s-a formulat contstație, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Instituția Prefectului Municipiului București şi va respinge, în consecinţă, contestația formulată de reclamant.

Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea nr. 17983/06.04.2021, reclamantul a solicitat constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent imobilului situat în București, #### ########## ### ##, sector 1 în suprafață de 85,28 m.p. cotă indiviză

Conform Ordinului nr. 688/28.10.20221 emis de Prefectul Municipiului București reclamantului i s-au atribuit 35,28 m.p. din terenul situat în București, #### ########## ### ##, sector 1.

Astfel cum rezultă din considerentele ordinului emis, s-a constatat că apartamentele 1 și 2 situate în imobilul din #### ########## ### ##, sector 1, au fost alipite prin actul de alipire autentificat de BNL ###### #### sub nr. 1433/05.11.2014.

S-a reținut inițial că cele două apartamente au fost vândute de către ######## #### S.A. separat, ca unități locative distincte, iar totalul terenului atribuit în folosință exclusivă a fost de 147,53 m.p., din care suprafața de 112,25 m.p. a fost deja atribuită în proprietate privată, fiind emis titlul de proprietate nr. ##########.10.2000.

Potrivit art. 27 din Legea nr. 18/1991, astfel cum era în vigoare la data emiterii Ordinului contestat: (2^3) În cazul terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deținătorii sau moștenitorii acestora, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, pot solicita, la cerere, comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile prezentei legi, astfel: a) dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale; b) dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale și persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcțiilor; c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.

Conform art. 36 alin 2 din Legea nr. 18/1991, Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existentei construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție.

Instanța reține din interpretarea coroborată a normelor indicate anterior că reclamantului îi era recunoscut de lege dreptul de a-i fi trecut în proprietate terenul aferent construcției, proporțional cu cota deținută din construcție.

Instanța reține că, urmare a actului de alipire autentificat de BNL ###### #### sub nr. 1433/05.11.2014, în prezent reclamantul deține o cotă de 100% din imobilul situat în București, #### ########## ### ##, sector 1.

Instanța constată că terenul aferent întregii construcții este de 147,53 m.p., din care s-a constituit deja dreptul de proprietate asupra a 112,5 m.p., teren pe care reclamantul l-a dobândit deja ca urmare a contractului de vânzare nr. 817/03.07.2014.

Pe cale de consecință, instanța constată că Prefectul a acționat în mod legal atunci când a admis în parte cererea reclamantului și i-a atribuit acestuia doar suprafața de 35,28 m.p. a din suprafața de teren de 85,28 m.p. solicitată, întrucât, altfel, reclamantul ar fi dobândit mai mult decât îi permite legea.

Instanța reține în prezenta cauză că sunt nerelevante susținerile reclamantului potrivit cărora s-ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice în condițiile în care deține ambele apartamente, care în prezent reprezintă un tot unitar.

De asemenea, sunt neîntemeiate susținerile potrivit cărora se aduce atingere dreptului său de proprietate, ca urmare a invalidării parțiale a titlul de proprietate nr. ##########.10.2000, întrucât ordinul contestat în prezenta cauză nu a ignorat titlul de proprietate anterior, ci îl l-a avut în vedere și i-a acordat reclamantului restul de teren proporțional cu cota sa actuală.

Contrar susținerilor reclamantului, Prefectul nu a procedat la o reducere a cotei sale, ci i-a recunoscut dreptul de proprietate în limitele cotei de 100% și în limitele legii.

#### de aceste considerente, apreciind ca a fost respectat art 36 alin. 2 din legea nr 18/1991, instanta va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, observând că partea care a pierdut procesul este reclamantul, în temeiul art. 453 cdin codul de procedură civilă, va respinge ca neîntemeiat și acest capăt de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției prefectului municipiului București.

Respinge plângerea formulată în contradictoriu cu Instituția Prefectului Municipiului București, cu sediul în Bucureşti, sector 1, Piaţa Presei Libere, nr. 1, corp B, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge plângerea în rest, formulată de reclamantul ####### ##### ######, CNP #############, cu domiciliul în Bucureşti, #### #### ###### ### #, ### #, ### #, ### #, sector 1 şi cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat ######### ###### în Bucureşti, sector 1, #### ##### ##### ### ##, în contradictoriu cu pârâtul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, cu domiciliul în Bucureşti, Piaţa Presei Libere, nr. 1, Corp B, sector 1, ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare. Cererea și motivele de apel se depun la Judecătoria Sector 1 București.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 08.11.2022.