Judecătoria PUCIOASA · .
Sentință civilă nr. *** din 28.05.2024
ECLI:RO:JDPUC:2024:001.######
DOSAR NR.####/283/2022
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ######## – JUDEŢUL #########
SENTINŢA CIVILĂ NR.###
ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 28.05.2024
INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:
PREŞEDINTE: ######## ##### #####
GREFIER: ###### ##### #####
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „anulare act”, acțiune formulată de reclamantul ###### ######### ##### domiciliat în Municipiul #####,m #### ##### ###### #####, ####, judeţ #####, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCPA ##### şi Asociații, cu sediul în Bucureşti, #### ###### ###### ####, ######, sector 2, în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Județului #########, cu sediul în Târgovişte, Piaţa Tricolorului, nr.1, ##### #########, Prefectul Judeţului #########, cu sediul în Târgovişte, Piaţa Tricolorului, nr.1, ##### #########, ####### Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor #########, cu sediul în Târgovişte, Piaţa Tricolorului, nr.1, ##### #########, ####### Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Moroeni, cu sediul în ###### #######, sat #####, #### ########### ######, ##### #########, ###### ######, cu domiciliul în ###### #######, sat ####, #### ########## #####, ##### #########, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat IoniţăElena #####, cu domiciliul în Târgovişte, #### ######## ####, ##### #########, ##### ### ####-decedat, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, sector 3, #### ######### ####, #####, ####, ####, #####, ##### ##########, CNP #############, ##### #####, CNP ##############asistată prin reprezentant legal ##### ##########, în calitate de mamă, ##### ##### #####, CNP #############, toate cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la S.P.A.R.L ##### & Asociații, cu sediul în București, sectorul 4, Bd. #########, nr. 2B, ####, ####, ####, ap.31.
Dezbaterile lucrărilor şi prezența părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.05.2024, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța în temeiul art. 396 alin. 1 C.P.C., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 11.06.2024, când a rămas în deliberare.
I N S T A N T A
Deliberând constată că:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.12.2022 sub dosar nr. ####/283/2022, în baza Deciziei nr. #### din 13.10.2022 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. ####/85/2021 conflict negativ de competenta, reclamantul #########-##### ###### a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului din Judeţul #########, Prefectul Judeţului #########, în calitate de emitent al Ordinului nr.319/2020, ####### Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor #########, ####### Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Moroeni şi ###### ######, ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea Ordinului Prefectului Judeţului ######### nr. 319/11.06.2020 şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestui, prin care terenul în suprafaţă de 250 m.p. din sat Pucheni, #### #######, jud. #########, nr.
CF 75258, a fost atribuit în proprietatea exclusivă a lui ###### ######, cu nesocotirea calităţii de moştenitor a reclamantului, atribuire ce a fost validată prin Hotărârea Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată din Judeţul ######### nr.5890/23.06.2020; desfiinţarea parţială a Hotărârii Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată ######### nr. 5890/23.06.2020, cu referire la art. 2; obligarea pârâţilor ####### Locală, ####### Judeţeană, Instituţia Prefectului, Prefectul Judeţului ######### la parcurgerea tuturor paşilor administrativi necesari şi obligatorii în vederea emiterii unui nou ordin de prefect, emiterea şi validarea unui nou ordin de prefect prin care terenul nr.
CF 75258 în suprafaţa de 250 m.p. din sat Pucheni, #### #######, jud. #########, să fie atribuit în proprietate atât reclamantului, cât şi lui ###### ######, ambii având în mod egal calitatea de moştenitori ai lui ###### ########, astfel cum reiese din Certificatul de moştenitor nr. 37/19.05.2020 şi Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020, respectiv reclamantul cota de 5/16, iar pârâtul ###### ###### cota de 11/16; înscrierea în cartea funciară 75258 a localităţii Moroeni a hotărârii judecătoreşti emise în prezenta cauza; cu obligarea pârâţilor în solidar la cheltuieli de judecată.
În motivare se arată următoarele cu privire la dobândirea calităţii de moştenitor al defunctului ###### ########: Reclamantul a fost desemnat legatar universal de către ###### ########, bunicul meu, prin Testamentul autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1295 din data de 17.05.2018 (Anexa 1).
Astfel, ultima dorinţă a bunicului său a fost de a-i lăsa moştenire toate bunurile sale mobile şi imobile.
Decesul bunicului său a survenit la data de 21.01.2020, potrivit Certificatului de deces ##### #### nr. 174104/22.01.2020 (Anexa 2).Certificatul de moştenitor legal şi testamentar a fost emis la data de 19.05.2020, având nr. 37/19.05.2020 al SPN ###### #### şi ###### ######### din Târgovişte (Anexa 3), iar prin acesta au fost recunoscuţi drept moştenitori ai lui ###### ######## atât el, cât şi tatăl meu, ###### ######, fiecare dobândind cota de 1/2 din succesiune.
La data de 24.08.2020, a avut loc o suplimentare a certificatului de moştenitor mai sus-menţionat.
Suplimentarea a constat în adăugarea la masa succesorală a cotei de 5/8 din locuinţa în suprafaţă construită la sol de 39 m.p., edificată în anul 1954 pe terenul curţi-construcţii în suprafaţă de 250 m.p., nr.
CF 75258, situat în sat Pucheni, #### #######, jud. #########, astfel că a fost emis un Certificat de moştenitor suplimentar, având nr. 85/24.08.2020 (Anexa 4).
Cu privire la mandatarea lui ###### ###### pentru vânzarea părţii reclamantului din bunurile imobile moştenite de la ###### ########, s-au arătat următoarele: Întrucât reclamantul are domiciliul în Mun. ##### din anul 2013, nu a putut rezolva în nume personal chestiunile legate de vânzarea cotei mele din imobilele moştenite.
Astfel, l-a mandatat pe tatăl meu să se ocupe de vânzări, inclusiv în numele său.
Mandatarea în cauză s-a concluzionat cu încheierea de către subsemnatul a Procurii speciale nr. 1821/23.05.2020 (Anexa 5), aferentă bunurilor din Certificatul nr. 37/19.05.2020, şi a Procurii speciale nr. 3310/15.09.2020 (Anexa 6), aferentă bunului din Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020.
În baza împuternicirilor date de către reclamantul, ###### ###### a vândut toate bunurile moştenite de la ###### ########, astfel cum rezultă din Contractul de vânzare-cumpărare nr. 631/06.07.2020 (Anexa 7), aferent bunurilor din Certificatul de moştenitor nr.37/19.05.2020, şi din Contractul de vânzare-cumpărare nr. 963/18.09.2020 (Anexa 8). aferent bunurilor din Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020.
Precizează că reclamantul a obţinut copii de pe sus-numitele contracte de vânzare-cumpărare printr-o cerere adresată Oficiului de Cadastru şi Publicitate ######### (Anexa 9), întrucât tatăl său a refuzat să i le facă cunoscute, precum şi să-i predea întreaga parte cuvenită din vânzare.
Terenul în suprafaţă de 250 m.p. nr.
CF 75258. care i-a fost în mod incorect atribuit în totalitate lui ###### ###### a fost vândut prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 963/18.09.2020 (paginile nr. 1 si 2 din Anexa 8). ##### că pe durata procedurii prealabile emiterii ordinului de prefect si la data emiterii acestuia tatăl reclamantului, pârâtul ###### ######, era informat că nu era unic moştenitor al defunctului ###### ########, conform Certificatului de moştenitor nr. 37/19.05.2020.
Prin procura specială nr. 1417 data de 17.03.2020 (Anexa 10), l-am împuternicit pe tatăl meu, ###### ######, să ridice copia legalizată a Testamentului nr. 1295/17.05.2018 de la biroul societăţii notariale care l-a autentificat, SPN ###### #### şi ###### ##########, cu sediul în Mun.
Târgovişte.
Data aceasta, respectiv 17.03.2020, este importantă pentru a dovedi atât reaua-credinţă a tatălui său, care a continuat procedura de solicitare a atribuirii terenului nr.
CF 75258 în ciuda cunoaşterii clare a faptului că nu este unic moştenitor al defunctului ###### ########, dar şi pentru a dovedi modul precar în care ####### locală şi cea judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate au verificat situaţia juridică a terenului şi a moştenitorilor defunctului ###### ########.
Solicitarea de către reclamantul Instituţiei Prefectului din Judeţul ######### a documentaţiei care a stat la baza atribuirii terenului către ###### ###### prin cerere de informaţii publice.
În baza Legii nr. 544/2001 întrucât Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020 nu conţine nicio referire clară la temeiul sau documentele care au stat la baza ordinului prefectului de atribuire a terenului şi subsemnatul nu aveam nicio cunoştinţă despre acest demers al tatălui său, reclamantul a procedat la solicitarea acestor informaţii de la Instituţia Prefectului din Judeţul #########, printr-o cerere de informaţii publice.
Potrivit art. 12, (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate reprezintă informaţii de interes public şi sunt deschise liberului acces al cetăţenilor.
Asigurarea accesului la aceste informaţii de interes public se face în condiţiile şi potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Cererea de informaţii publice nr. 2021.03.17EX2899 (Anexa 11) a transmis-o, prin reprezentant convenţional, la data de 17.03.2021 pe adresa de email a Prefecturii ######### (dovada transmiterii cererii pe emailul Prefecturii ######### ########################### -Anexa 12).
La data de 26.03.2021, i s-a comunicat răspunsul la cererea de informaţii publice şi a primit la sediul reprezentantului ales SCPA ##### şi Asociaţii din Bucureşti, sectorul 2, #### ###### ###### ### #, ### ###, cod 020953, o parte din documentaţia care a stat la baza deciziei prefectului de atribuire a terenului nr.
CF 75258 către ###### ###### (documentaţia recepţionată prin poştă - Anexa 13).
Precizează că a menţionat recepţionarea doar a unei părţi din documentaţia necesară emiterii ordinului de prefect pentru atribuire terenuri, deoarece în opis-ul documentaţiei primite (pagina 1 din Anexa 13) nu se regăsesc toate documentele prevăzute în Propunerea Comisiei Locale Moroeni de atribuire a terenului (pagina 5 din Anexa 13).
De asemenea, din modul în care sunt enumerate actele existente la dosarul constituit de solicitantul ###### ###### şi autorităţile indicate, rezultă că încă de la momentul depunerii cererii de către tatăl meu nu a fost respectată forma cererii şi documentele care trebuie anexate.
Aceste din urmă aspecte reies din art. 11. alin. (1) - (6) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor din 04.08.2005:
(7) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar.
Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi in comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.
(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului si ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.
(3) La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre
judecătorească, dacă există: în toate cazurile, certificat de naştere, certificat de deces al
autorului. în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de
proprietate asupra terenului solicitat.
(4) Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 70 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 78/7997. republicată, cu modificările si completările ulterioare.
(5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3). se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă. înăuntrul termenului prevăzut de lege.
(6) În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate, rămânând la comisie numai copiile acestora.
În concret, se constată că nu au fost respectate următoarele:
1. pârâtul ###### ###### nu a solicitat în mod formal şi explicit stabilirea dreptului de proprietate, astfel cum impune în mod expres art.11 alin. (1) de mai sus.
In acest sens arăt, că prin cererea olografă nr. 2546 /21.02.2020 depusă la Primăria Moroeni (pusă subsemnatului la dispoziţie la 26.03.2021), pârâtul ###### ###### solicită în mod generic „întocmirea documentaţiei pentru obţinerea Ordinului Prefectului pentru suprafaţa de 250 m.p. teren curţi construcţii, situa în #### #######, sat Pucheni, punct „#####”.
2. pârâtul ###### ###### nu a anexat cererii probatoriul stabilit expres conform art. 11 alin. (3) din Regulamentul menţionat anterior, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 890/2005 şi publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 732 din 11 august 2005, respectiv nu a ataşat un certificat de moştenitor cu privire la terenul în discuţie.
Subliniez că la data cererii olografe nr. 2546 /21.02.2020, încă nu fusese emis niciun certificat de moştenitor de pe urma defunctului ###### ########.
Precizeaza că, certificatele de moştenitor au fost emise ulterior, respectiv CM nr. 37/19.05.2020 şi CM nr. 85/24.08.2020.
3. pârâtul ###### ###### formulează cererea nr. 2546/21.02.2020 cu rea-credinţă şi în scopul vădit de inducere în eroare, deoarece - în lipsa parcurgerii procedurii succesorale şi emiterii certificatului/certificatelor de moştenitor - susţine că ar fi fost unic moştenitor al defunctului ###### ########. în fapt, subsemnatul am avut calitatea de legatar universal încă din luna mai 2018, atunci când bunicul subsemnatului - defunctul ###### ######## - a întocmit testamentul autentic nr. 1295/17.05.2018 (Anexa nr. 1).
Cu privire la prcurgerea procedurii prealabile, reclamantul a arătat următoarele:
1.Depunerea plângerii prealabile în cadrul Instituţiei Prefectului din Judeţul #########.
Momentul în care i-au fost comunicate actele prezentate în Anexa 10 şi le-a putut studia a fost cel în care a aflat cu adevărat despre ce teren este vorba, ce a dorit să realizeze tatăl meu - pârâtul ###### ###### - şi cum a procedat pentru a îl înlătura de la posibilitatea obţinerii dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor ce i se cuvin în calitate de legatar universal al bunicului său.
Astfel, documentele de la Prefectura ######### care îmi vatămă interesele mi-au fost comunicate la data de 26.03.2021 (astfel cum rezultă din pagina 17 a Anexei 13).
La data de 26.04.2021 am trimis, în termen legal şi pe adresa de email a Prefecturii, plângerea prealabilă nr. 2021.04.26EX3007 (Anexa 14) pentru revocarea ordinului prefectului şi a întregii documentaţii care a stat la baza emiterii ordinului şi privitoare la atribuirea terenului nr.
CF 75258 către ###### ###### (dovadă transmitere plângere pe email - Anexa 15).
În plângerea prealabilă a arătat faptul că ####### Locală de Stabilire a Dreptului de Proprietate din Moroeni a propus în mod nelegal atribuirea terenului către ###### ######, deoarece tatăl meu nu făcuse dovada faptului că este moştenitorul lui ###### ########, respectiv nu a anexat cererii nr. 2546/21.02.2020 vreun certificat de moştenitor.
Mai mult, aşa cum a arătat în cerere de informaţii publice (Anexa 8), Prefectura a indicat drept temeiuri ale Ordinului nr. 319/11.06.2020 (pagina 3 din Anexa 10) art. 36, alin. (2), (3) şi (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991:
(2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.
(3) Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.
(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2) - (5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.
####, temeiul Prefecturii pentru atribuire terenului către ###### ###### a avut la bază prevederile legii fondului funciar referitoare la proprietarii de construcţii ce se află pe terenurile date în folosinţă de către stat.
Or, de la data de la care tatăl său a depus cererea pentru atribuirea terenului şi până s-a emis Ordinul Prefectului nr. 319/2020 pentru atribuirea efectivă, soarta construcţiei care se află pe terenul în cauză nu fusese tranşată, respectiv nu fusese emis certificatul de moştenitor nr. 85/24.08.2020, astfel încât să se considere că ###### ###### este proprietarul.
Construcţia menţionată a fost dobândită în proprietate tocmai la data de 24.08.2020, odată cu emiterea Certificatului de moştenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020 (Anexa 4).
Acesta atestă faptul că proprietari ai construcţiei au devenit atât reclamantul, cât şi ###### ######.
Dar, la data emiterii certificatului de moştenitor suplimentar mai sus-menţionat, situaţia terenului era deja stabilită în mod nelegal, astfel cum reiese din însuşi acest certificat.
Răspunsul tardiv şi nefondat primit de la Instituţia Prefectului din Judeţul ######### cu privire la plângerea prealabilă.
Astfel cum a menţionat mai sus, reclamantul a depus prin reprezentant plângerea prealabilă nr. 2021.04.26EX3007 la Prefectura #########, prin email, la data de 26.04.2021.
Depunerea plângerii a respectat termenul de 30 de zile de la momentul luării la cunoştinţă despre întreaga documentaţie vătămătoare aferentă încălcării dreptului meu la posibilitatea de a dobândi parte din terenul având nr.
CF 75258.
Odată cu transmiterea plângerii, reclamantului a solicitat Instituţiei Prefectului să confirme primirea acesteia pe email şi să-i transmită numărul şi data înregistrării ei şi a documentaţiei aferente.
Prefectura a răspuns iniţial doar prin trimiterea unui email cu o anexă care certifică faptul că a înaintat plângerea şi documentele ataşate de reclamantul către ####### Locală de Stabilire a Dreptului de Proprietate Moroeni (Anexa 16). #### la o nouă insistenţă a reclamantului cu privire la comunicarea numărului de înregistrare a plângerii prealabile Prefectura ######### i-a comunicat că a înregistrat-o cu nr. 206/28.04.2021, potrivit emailului din data de 07.05.2021 (Anexa 17).
####, potrivit art. 2, alin. (1), lit. h) din Legea contenciosului administrativ, Instituţia Prefectului avea la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru a soluţiona plângerea prealabilă a reclamantului, care a început să curgă de la data înregistrării plângerii şi s-a împlinit la data
de 31.05.2021.
Faptul că la data de 06.05.2021 Prefectura ######### a transmis reprezentantului convenţional al ui actul prin care pur şi simplu a înaintat documentaţia către ####### Locală Moroeni, numind anexa emailului „Răspuns", nu echivalează cu un răspuns propriu-zis la cererea mea.
Ulterior unor încercări ale reprezentantului reclamantului de a afla cel puţin telefonic ce s-a întâmplat cu plângerea prealabilă şi de ce nu a primit niciun răspuns real în termenul legal de soluţionare, personalul Prefecturii ######### i-a comunicat că odată ce a fost sesizată ####### Locală, Prefectura nu mai are niciun rol în a descoperi ce a condus la emiterea ordinului de prefect către ###### ###### exclusiv.
Aceleaşi demersuri au fost întreprinse şi la Primăria Moroeni, secretarul care cunoştea datele problemei admiţând că ####### Locală ar fi fost „păcălită" de către ###### ###### în legătură cu cererea şi documentele depuse de el, pentru a obţine propunerea de a-i fie atribuit terenul în cauză.
La data de 22.11.2021 la sediul reprezentantului legal din Bucureşti, sector 2. #### ###### ###### ### #. ### ###, a sosit prin poştă răspunsul propriu-zis al Prefecturii ######### cu privire la plângerea prealabilă a reclamantului (Anexa 18).
S-a arătat că răspunsul primit de la Prefectura ######### conţine:
a. Adresa Primăriei Moroeni prin care se sintetizează operaţiunile întreprinse de către Prefectura ######### şi ####### Locală Moroeni ce au dus într-un final la un răspuns negativ din partea Prefecturii;
b. #### de prezentare nr. 7601/24.06.2021 cu propunerea de anulare a Ordinului Prefectului nr. 319/2020 şi Adresa nr. 12522/19.10.2021 pentru înaintarea acesteia către ####### Judeţeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate ######### din cadrul Instituţiei Prefectului din Judeţul ######### - Se constată astfel că ####### Locală recunoaşte atribuirea incorectă a terenului doar către ###### ###### şi propune remedierea situaţiei faţă de ###### #########-#####, a cărui calitate de moştenitor al lui ###### ######## este recunoscută.
c.
Adresa Comisiei Judeţene ######### către ####### Locală Moroeni, prin care îi comunică faptul că nu poate da curs propunerii de anulare a Ordinului Prefectului nr. 319/2020, întrucât ###### #########-##### nu ar fi făcut dovada calităţii de moştenitor potrivit prevederilor din art. 1133, alin, d) din Codul civil.
Motivarea Comisiei Judeţene ######### este vădit neîntemeiată, din moment ce precizează că reclamantul ar fi încercat să facă dovada calităţii sale de moştenitor în cadrul plângerii prealabile doar prin intermediul testamentului, iar nu prin intermediul certificatului de moştenitor.
Astfel cum reiese din plângerea prealabilă (Anexa 14) şi dovada transmiterii acesteia pe email către Prefectura ######### (Anexa 151, reclamantul a făcut dovada calităţii sale de moştenitor al lui ###### ######## încă de la momentul depunerii plângerii prealabile la Prefectura #########, la care a anexat atât Certificatul de moştenitor nr.37/19.05.2020 (Anexa 3), cât şi Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020 (Anexa 4)
####, Prefectura ######### avea deja la dispoziţie actele prin care se dovedeşte calitatea de moştenitor a reclamantului.
Mai mult, ea a fost cea care le-a înaintat către ####### Locală Moroeni, odată cu plângerea prealabilă şi cealaltă documentaţie anexată.
Propunerea Comisiei Locale Moroeni de anulare a Ordinului Prefectului nr. 319/2020. conţinută de #### de prezentare nr.7601/24.06.2021 (pagina 3 din Anexa 18), face trimitere în mod incomplet doar la Testamentul nr.1295/17.05.2018 prin care reclamantul a fost desemnat legatar universal al lui ###### Virqiliu, acest lucru neînsemnând că petentul nu a pus deja la dispoziţia Prefecturii ######### documentele prin care a intenţionat să facă dovada calităţii sale de moştenitor întocmai cum a precizat ulterior Prefectura că era necesar.
Pe fondul cauzei, solicită admiterea primului capăt de cerere, respectiv anularea Ordinului Prefectului Judeţului ######### nr. 319/11.06.2020 şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestui, prin care terenul în suprafaţă de 250 m.p. din sat Pucheni, #### #######, jud. #########, nr.
CF 75258, a fost atribuit în proprietatea exclusivă a lui ###### ######, cu nesocotirea calităţii de moştenitor a s reclamantului, atribuire ce a fost validată prin Hotărârea Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată din Judeţul ######### nr. 5890/23.06.2020.
Astfel cum a arătat în cele ce preced şi va detalia şi în cele ce urmează, Ordinul Prefectului nr. 319/11.06.2020 a fost emis cu încălcarea legii şi a procedurii aplicabile.
a.Nerespectarea dispoziţiilor art. 36 alin. (2). (3) si (6) din Legea fondului funciar nr.
18/1991, temei de emitere a Ordinului nr. 319/11.06.2020.
Temeiurile legale pentru procedura de atribuire a terenului sunt reprezentate de prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi cele ale Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor din 04.08.2005.
Aşa cum a precizat anterior, Instituţia Prefectului din Judeţul ######### a indicat drept temei al atriburii terenului către ###### ###### art. 36 alin. (2), (3) şi (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991:
(2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.
(3)Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.
(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2) - (5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.
Ipoteza textelor de lege citate presupune faptul că dreptul de proprietate asupra terenului, faţă de care exista numai un drept de folosinţă recunoscut de stat, se poate constitui doar în favoarea persoanei care deja deţine dreptul de proprietate asupra construcţiei aflate pe terenul respectiv.
Conform precizărilor din Certificatul de moştenitor suplimentar nr.85/24.08.2020 (pagina 2 din Anexa 6), se confirmă ipoteza textului de lege pe care s-a întemeiat şi Prefectura #########, anume că din acte reiese faptul că bunicii săi, ###### ######## şi ###### ########, au cumpărat de la stat construcţia ridicată pe terenul de 250 m.p. nr.
CF 75258, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de fostul Notariat de Stat al Judeţului ######### sub nr. 5494/23.12.1981.
##### că, din moment ce bunicii erau proprietari ai construcţiei menţionate, ei aveau vocaţie de a deveni şi proprietari asupra terenului pe care a fost ridicată casa, în temeiul Legii nr. 18/1991.
Astfel, cererea lui ###### ###### trebuia să respecte procedura prin care proprietarii locuinţelor pot deveni şi proprietari ai terenului pe care aceasta este ridicată, procedură detaliată în Regulamentul din 04.08.2005 menţionat mai sus.
În concluzie, astfel cum rezultă din probatoriul administrat, la data la care pârâtul ###### ###### a făcut cererea către Primăria Moroeni, nu era proprietar al locuinţei, în ciuda cerinţei exprese din art. 36 al Legii nr. 18/1991.
Pe cale de consecinţă, emiterea Ordinului de Prefect, în lipsa îndeplinirii condiţiilor legale, este la rândul său nelegală şi vătămătoare în ceea ce mă priveşte.
În mod evident, singura modalitate prin care reclamantul poate fi repus în drepturi este anularea Ordinului de Prefect nr. 319/2020 şi emiterea unui nou ordin, cu respectarea legii, respectiv prin atribuirea terenului către ambii moştenitori ai defunctului în cotele prevăzute de Certificatul de moştenitor nr. 85/24.08.2020, respectiv reclamantul cota de 5/16, iar pârâtul ###### ###### cota de 11/16.
a. Nerespectarea prevederilor art.11 din Regulamentul din 04.08.2005
Conform art. 11 din Regulamentul din 04.08.2005:
(1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.
(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.
(3) La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.
În concret, astfel cum rezultă din analiza înscrisurilor anexate:
1. pârâtul ###### ###### nu a solicitat în mod formal şi explicit stabilirea dreptului de proprietate, astfel cum impune în mod expres art.11 alin. (1) de mai sus.
În acest sens arăt, că prin cererea olografă nr. 2546 /21.02.2020 depusă la Primăria Moroeni (pusă subsemnatului la dispoziţie la 26.03.2021), pârâtul ###### ###### solicită în mod generic „întocmirea documentaţiei pentru obţinerea Ordinului Prefectului pentru suprafaţa de 250 mp teren curţi construcţii, situa în #### #######, sat Pucheni, punct „Acasă2.
2. pârâtul ###### ###### nu a anexat cererii probatoriul stabilit expres conform art. 11 alin. (3) din Regulamentul menţionat anterior, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 890/2005 şi publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 732 din 11 august 2005, respectiv nu a ataşat un certificat de moştenitor cu privire la terenul în discuţie.
Subliniază că la data cererii olografe nr. 2546/21.02.2020, încă nu fusese emis niciun certificat de moştenitor de pe urma defunctului ###### Virtiliu.
Aşa cum a arătat în cele ce preced, certificatele de moştenitor au fost emise ulterior, respectiv CM nr. 37/19.05.2020 şi CM nr. 85/24.08.2020.
3. pârâtul ###### ###### formulează cererea nr. 2546/21.02.2020 cu rea-credinţă şi în scopul vădit de inducere în eroare, deoarece - în lipsa parcurgerii procedurii succesorale şi emiterii certificatului/certificatelor de moştenitor - susţine că ar fi fost unic moştenitor al defunctului ###### ########.
În fapt, reclamantul a avut calitatea de legatar universal încă din luna mai 2018, atunci când bunicul reclamantului - defunctul ###### ######## - a întocmit testamentul autentic nr. 1295/17.05.2018 (Anexa nr. 1).
4. pârâtul ###### ###### ar fi trebuit să facă dovada calităţii de moştenitor, dar niciun document de acest fel nu se află în documentaţia prezentată de ####### Locală Moroeni Prefecturii ######### (pagina 3 din Anexa 18).
c.
Nerespectarea atribuţiilor legale ale Comisiei Locale şi Judeţene în cadrul procedurii de stabilire a dreptului de proprietate.
Conform Regulamentului din 04.08.2005, atât ####### Locală, cât şi cea Judeţeană au obligaţia de a analiza atent cererile de stabilire a dreptului de proprietate, cu scopul asigurării legalităţii întregii proceduri.
În concret, conform art. 5 din Regulament, ####### Locală are ca atribuţii principale, inclusiv:
a) preluarea şi analizarea cererilor depuse în conformitate cu prevederile legii [...];
Potrivit art. 6 din Regulament, ####### Judeţeană are obligaţia de a verifica legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenta acestora.
În concret se constată că, deşi cererea pârâtului ###### ###### (pagina 8 din Anexa 13) nr. 2546/21.02.2020 nu îndeplinea condiţiile legale de la art. 11 din Regulament, Comisiile Locală şi Judeţeană nu şi-au îndeplinit obligaţiile de analiză, respectiv de verificare a legalităţii propunerii înaintate de ####### Locală, creând - în mod nepermis - condiţiile de emitere a Ordinului nr. 319/2020 cu grava şi vădita încălcare a legii.
####### Locală Moroeni trebuia să verifice situaţia juridică a terenului, potrivit art. 36 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, iar ####### Judeţeană ######### trebuia să verifice legalitatea documentaţiei şi a propunerii de atribuire teren întocmite de către ####### Locală.
Raportat la Certificatul de moştenitor 85/24.08.2020, se constată cu evidentă că atât ####### Locală, cât şi ####### Judeţeană şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile conferite de lege, cu consecinţa emiterii în mod neleaal a Ordinului Prefectului nr. 319/11.06.2020.
Din moment ce procedura s-a finalizat fără efectuarea verificărilor obligatorii, este evident că aceste autorităţi şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile, fapt ce a dus la emiterea Ordinului Prefectului nr. 319/11.06.2020, care a vătămat interesele reclamantului.
Pe lângă nesocotirea calităţii de moştenitor al lui ###### ######## a reclamantului, procedura prezintă vicii şi sub aspectul ordinii realizării operaţiunilor.
Astfel, din documentele primite în urma adresării cererii de eliberare informaţii publice către Prefectura ######### (Anexa 13) reies următoarele aspecte:
1.La data de 29.04.2020 a fost întocmită fişa de punere în posesia pârâtului ###### ###### a terenului nr.
CF 75258, care a primit în proprietate o suprafaţă de 250 m.p. aflată în sat Pucheni. iud. #########, din care 250 m.p. prin constituirea dreptului de proprietate (pagina 6 din Anexa 131:
2.
La data de 27.05.2020 a fost întocmită de către ####### Locală Moroeni #### de prezentare nr. 6167, prin care se propune validarea si emiterea titlului de proprietate către pârâtul ###### ###### pentru terenul menţionat. în baza Deciziei de atribuire nr. 61/1981 (pagina 5 din Anexa 13);
3. La data de 11.06.2020 a fost emis Ordinul Prefectului Judeţului ######### prin care s-a atribuit în proprietate către ###### ###### terenul în cauză (paginile 3-4 din Anexa 13);
4.
La data de 23.06.2020 ####### Judeţeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor ######### a validat „propunerea pentru atribuirea în proprietate si emiterea ordinului prefectului" pentru ###### ###### (paginile 14-15 din Anexa 13).
Precizează că Decizia de atribuire nr. 61/1981 nu i-a fost comunicată în urma cererii de informaţii publice.
Recunoaşterea de către ####### Locală a erorii produse în procedura de atribuire a
terenului, finalizată cu Ordinul Prefectului nr. 319/2020.
În cadrul setului de document comunicat ca urmare a plângerii prealabile (Anexa nr. 18), subsemnatul am primit #### de prezentare nr. 7601/24.06.2021 cu propunerea de anulare a Ordinului Prefectului nr. 319/2020 emisă de ####### Locală Moroeni.
Se constată astfel că ####### Locală recunoaşte atribuirea incorectă a terenului doar către pârâtul ###### ###### şi propune remedierea situaţiei şi intrarea în legalitate, prin propunerea de anulare a Ordinului Prefectului nr. 319/2020.
##### în vedere argumentele de fapt şi de drept, solicită admiterea prezentului capăt de cerere astfel cum a fost formulat.
IV.
Solicit admiterea capătului doi de cerere, respectiv desfiinţarea parţială a Hotărârii Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată ######### nr. 5890/23.06.2020, cu referire la art. 2 pentru argumentele de fapt şi de drept amintite în cele ce preced.
Mai mult decât atât, arată că prin Hotărârea nr. 5890/23.06.2020, ####### Judeţeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor ######### a validat, propunerea pentru atribuirea în proprietate şi emiterea ordinului prefectului pentru pârâtul ###### ###### (paginile 14-15 din Anexa 13), deşi Ordinul Prefectului nr. 319 fusese emis anterior, respectiv la 11.06.2020.
V.
Solicită admiterea celui de-al treilea capăt de cerere, respectiv obligarea pârâţilor ####### Locală, ####### Judeţeană, Instituţia Prefectului, Prefectul Judeţului ######### la parcurgerea tuturor paşilor administrativi necesari şi obligatorii în vederea emiterii unui nou ordin de prefect, emiterea şi validarea unui nou ordin de prefect prin care terenul nr.
CF 75258 în suprafaţa de 250 m.p. din sat Pucheni, #### #######, jud. #########, să fie atribuit în proprietate atât subsemnatului, cât şi lui ###### ######, ambii având în mod egal calitatea de moştenitori ai lui ###### ########, astfel cum reiese din Certificatul de moştenitor nr. 37/19.05.2020 şi Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020, respectiv subsemnatul cota de 5/16, iar pârâtul ###### ###### cota de 11/16.
În baza art. 36 din Legea fondului funciar nr.18/1991 şi a Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor din 04.08.2005, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 890/2005, precum şi a propunerii Comisiei Locale Moroeni nr. 7601/24.06.2021 cu privire la anularea Ordinului Prefectului nr. 319/11.06.2020 (pagina 3 din Anexa 15), solicit instanţei obligarea pârâtelor la emiterea unui ordin care să dispună atribuirea terenului în cauză către ambii moştenitori ai lui ###### ########.
Astfel cum a arătat anterior, răspunsul Instituţiei Prefectului nr.10763/28.10.2021 cu privire la plângerea prealabilă a subsemnatului şi a propunerii Comisiei Locale Moroeni de anulare a Ordinului Prefectului Jud. ######### nr. 319/11.06.2020 în vederea valorificării şi a dreptului subsemnatului în calitate de moştenitor al lui ###### ######## este nefondat.
Reiterează faptul să reclamantul a dovedit faţă de Prefectura ######### calitatea mea de moştenitor al lui ###### ######## încă de la momentul depunerii plângerii prealabile în cadrul acestei instituţii, dar răspunsul Prefectului este în sensul în care dovada calităţii de moştenitor s-ar fi încercat a se face cu Testamentul nr. 1295/17.05.2018, deşi necesar este un certificat de moştenitor. ####, Prefectura îşi bazează refuzul anulării Ordinului nr. 319/11.06.2020 din start pe o premisă care nu corespunde adevăratei situaţii de fapt.
Se constată totodată că Instituţia Prefectului contribuie în continuare la vătămarea intereselor subsemnatului prin simplul fapt că nu a analizat temeinic toate documentele depuse pe propria sa adresă de email şi pe care ea însăşi le-a înaintat Comisiei Locale Moroeni.
##### în vedere argumentele de fapt şi de drept, solicită admiterea cererii şi a tuturor capetelor de cerere astfel cum au fost formulate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În probațiune, s-a solicitat, admis și administrat proba cu înscrisuri.
În drept, s-au invocat dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 11 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor din 04.08.2005, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 890/2005 şi publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 732 din 11 august 2005.
Scutită de plata taxei de timbru, având în vedere calificarea cererii de acțiune în anularea actelor emise în procedura Legii nr.18/1991, prin Decizia nr. #### din 13.10.2022 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. ####/85/2021 conflict negativ de competenţă.
In dovedire au fost depuse înscrisuri.
La data de 07.01.2022 pârâtul Prefectul Județului ######### a depus întâmpinare şi a solicitat admiterea cererii. A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției Prefectului Județului #########.
In motivare a arătat că, urmare a propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar Moroeni cuprinsă în nota de prezentare nr.6167/2020, ####### Județeană a emis Ordinul Prefectului Județului ######### nr.319/11.06.2020 privind atribuirea în proprietate a suprafeței de 250 m.p., în baza art.36, alin.2,3 și 6 din Legea 18/1991 privind fondul funciar, republicată, domnului ###### ######.
Menționează de asemenea faptul că documentele care au stat la baza emiterii ordinului prefectului mai sus-menționat au fost următoarele: propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Moroeni, fișa tehnică de punere în posesie întocmită de ####### Locală, adresa O.C.P.I.######### nr. 5343/2020, cererea nr.######### formulată de către | domnul ###### ######, decizia nr.###/1991 de atribuire în proprietate a terenului, certificatul nr.2549/21.02.2020 emis de Primăria comunei Moroeni, procesul verbal identificare a terenului din data de 21.02.2020, planul de amplasament și delimitare a imobilului. #### de cele expuse mai sus, învederează faptul că la data emiterii Ordinul Prefectului Județului ######### nr.319/11.06.2020 și a adoptării Hotărârii nr.5890/23.06.2020, ####### Județeană nu avea cunoștiință de certificatele de moştenitor nr.37/19.05.2020 și 85/24.08.2020.
Ulterior, ####### Locală de Fond Funciar Moroeni, a înaintat, prin nota de prezentare nr.7601/24.06.2021, propunerea de anulare a Ordinului Prefectului Jdeţului ######### nr.319/11.06.2020, iar prin adresa nr. 10763/28.10.2021, ####### Județeană a transmis faptul că reclamantul, #########-##### ######, nu face dovada calității de moștenitor, potrivit dispozițiilor legale, o dovadă în plus a faptului că nici la acea dată nu avea cunoștință de existența celor două certificate de moștenitor mai sus-menționate.
Pentru acest motiv, nu se poate reține vreo culpă a Prefectului Județului ######### cu privire la emiterea celor două acte administrative.
Astfel, concluzionează că sunt de acord cu solicitările reclamantului. #### de cele expuse mai-sus, solicită admiterea acțiunii ca fiind întemeiată.
La data de 07.01.2022 pârâta ####### Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ######### a depus întâmpinare şi a solicitat admiterea cererii.
In motivare a arătat că, urmare a propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar Moroeni cuprinsă înota de prezentare nr.6167/2020, ####### Județeană a emis Ordinul Prefectului Județului ######### nr.319/11.06,2020 privind atribuirea în proprietate a suprafeței de 250 m.p., în baza art.36, alin.2, 3 și 6 din Legea 18/1991 privind fondul funciar, publicată, domnului ###### ######.
Menționează de asemenea faptul, că documentele care au stat la baza emiterii ordinului prefectului mai sus-menționat au fost următoarele: propunerea Comisiei Locale de fond Funciar Moroeni, fișa tehnică de punere în posesie întocmită de ####### Locală, adresa O.C.P.I.######### nr. 5343/2020, cererea nr.######### formulată de către domnul ###### ######, decizia nr.###/1991 de atribuire în proprietate a terenului, certificatul nr.2549/21.02.2020 emis de Primăria comunei Moroeni, procesul verbal de identificare a terenului din data de 21.02.2020, planul de amplasament și delimitare a imobilului. #### de cele expuse, învederează faptul că la data emiterii Ordinului Prefectului Județului ######### nr.319/11.06.2020 și a adoptării Hotărârii nr.5890/23.06.2020, ####### Județeană nu avea cunoștiință de certificatele de Moștenitor nr.37/19.05.2020 și 85/24.08.2020.
Ulterior, ####### Locală de Fond Funciar Moroeni, a înaintat, prin nota de prezentare nr.7601/24.06.2021, propunerea de anulare a Ordinului Prefectului Județului ######### nr.319/11.06.2020, iar prin adresa nr. 10763/28.10.2021, ####### Județeană a transmis faptul că reclamantul, #########-##### ######, nu face dovada calității de moștenitor, potrivit dispozițiilor legale, o dovadă în plus a faptului că nici la acea data nu avea cunoștință de existenţa celor două certificate de moștenitor mai sus-menționate.
Pentru acest motiv, nu se poate reține vreo culpă a Comisiei Județene cu privire la emiterea celor două acte administrative.
Astfel, concluzionează că sunt de acord cu solicitările reclamantului. #### de cele expuse mai-sus, solicită admiterea acțiunii ca fiind întemeiată.
La data de 17.01.2022 pârâtul ###### ###### a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.
A invocat excepția necompetenţei teritoriale a Tribunalului #####, excepția netimbrării cererii, excepția prescrierii dreptului de a formula cererea, excepția inadmisibilității cererii, excepția lipsei de interes.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii şi a motivat că, cererea de emitere a ordinului prefectului formulata de el, poartă data de 18.02.2020, moment la care nu a avut cunoștință de existenţa testamentului încheiat de tatăl său. #### reclamantul nu i-a adus la cunoștință acest lucru.
A aflat de existenţa testamentului la începutul lunii martie 2020, când, deplasându-se la notariat pentru a demara documentația privind eliberarea certificatului de moștenitor, hotarul verificând registrul național a constatat existenţa unui testament. #### măcar reclamantul nu deținea testamentul, fapt pentru care a întocmit procura specială nr. 1417/17.03.2020, prin care l-a împuternicit să ridice o copie legalizată a Testamentului nr. 1295/17.05.2018.
A înțeles să nu atace testamentul, care a fost încheiat de tatăl său când avea 81 ani, fiind grav bolnav, în condițiile în care notarul nu i-a solicitat nici măcar o adeverință medicală de la medicul de familie.
A trecut peste toate acestea, fiind vorba de fiul său, lezând în acest fel şi dreptul fetiței sale, care ar fi trebuit să beneficieze în egală măsură de moștenirea bunicilor.
Pentru a putea încheia actele de vânzare cumpărare a efectuat personal toate cheltuielile ce au presupus documentațiile de cadastru, a taxelor notariale, achitarea taxelor şi impozitelor pe 5 ani în urma, neachitări de tatăl său, achitarea utilităților la imobile, restante şi acestea, achitarea chiriei pe aproape un an de zile la apartamentul închiriat de tatăl său în Târgoviște, precum şi a utilităților aferente acestui apartament închiriat.
A suportat toate cheltuielile cu spitalizarea şi tratamentul tatălui său în ultima luna de viată, cheltuielile cu înmormântarea şi toate pomenile şi parastasele până în ziua de astăzi, fără ca reclamantul, care a fost desemnat beneficiar al moștenirii tatălui său, să participe cu vreo suma de băni ( fără ca acesta să fi mers măcar odată în doi ani de zile, de când a decedat buinicul lui, la mormânt să aprindă o lumânare), şi toate acestea le-a făcut în detrimentul fiicei sale, care a fost nevoită să suporte toate neajunsurile materiale, datorita acestei situații pentru că fiul său a refuzat să contribuie, cum era normal şi firesc, la toate aceste cheltuieli.
In consecință, Ordinul Prefectului privind atribuirea terenului exclusiv lui, a fost întocmit cu respectarea legii, întrucât la data întocmirii documentației, nimeni nu avea cunoștință de existenta Testamentului, nici măcar reclamantul, pe care el l-a înştiinţat în momentul în care i-a adus la cunoştinţă notarul de acesta.
La data de 21.01.2022 pârâta ####### Locală Moroeni de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a formulat întâmpinare, prin care solicită admiterea acțiunii.
A invocat excepția necompetenţei materiale a Tribunalului #####.
Pe fondul cauzei, s-au arătat următoarele: Prin nota de prezentare nr.7601/24.06.2021, înaintată de ####### Locală Moroeni de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Instituţiei Prefectului - Judeţul #########, pârâta a propus anularea Ordinului Prefectului nr. 319/2020 prin care a fost atribuită în proprietate suprafaţa de 250 m.p., numitului ###### ######, în calitate de moştenitor pentru ###### ########, deoarece era necesar să fie trecut ca şi moştenitor şi reclamantul din prezenta cauză.
Motivul pentru care s-a formulat această notă de prezentare constă în împrejurarea că, ulterior emiterii Ordinului Prefectului, reclamantul, în calitate de nepot de fiu al defunctului ###### ######## a prezentat Testamentul autentificat cu nr.1295 din 17.05.2018, prin care acesta a fost desemnat legatar universal al bunicului său.
Or, la momentul la care tatăl reclamantului a formulat cererea de emitere a ordinului prefectului, pârâta nu avea cunoştinţă despre existenţa acestui legat, unicul moştenitor, conform actelor de stare civilă fiind tatăl reclamantului, ###### ######, motiv pentru care s-a şi emis Ordinul în mod greşit, doar pe numele pârâtului ###### ######.
La data de 09.02.2022 reclamantul a depus răspuns la întâmpinările formulate în cauză.
In ședința din 11.03.2022 reclamantul a depus cerere adițională de modificare a cererii introductive de instanță şi de extindere a cadrului procesual cu pârâții ##### ### ####, ##### ##### #####, ##### ########## şi a solicitat: desființarea parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 963/18.09.2020 cu privire la vânzarea terenului în suprafață de 250 m.p. ce face obiectul Ordinului Prefectului județului ######### nr.319/11.06.2020; pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care terenul în suprafață de 250 m.p. să fie atribuit în proprietate atât reclamantului, cât şi lui ###### ######, ambii având calitatea de moștenitori ai lui ###### ########; în subsidiar restabilirea situației anterioare semnării contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.963/18.09.2020, astfel încât pârâții Instituţia Prefectului din Judeţul #########, Prefectul Judeţului #########, ####### Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor #########, ####### Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Moroeni să emită şi să valideze un nou ordin de prefect prin care terenul în suprafață de 250 m.p. să fie atribuită în proprietate reclamantului şi pârâtului ###### ######; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare, reclamantul a arătat că, solicită:1.
Desființarea parțială a contractului de vânzare-cumpărare având încheierea de autentificare nr. 963/18.09.2020 a SPN ###### - ##### ########, cu privire la vânzarea terenului nr.
CF 75258 în suprafață de 250 m.p., care face obiectul atribuirii către pârâtul ###### ###### prin Ordinul Prefectului din ####### ######### ##. 319/11.06.2020; 2.Pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care terenul nr.
CF 75258 în suprafață de 250 m.p. din sat Pucheni, #### #######, jud. #########, să fie atribuit în proprietate sa, cât și lui ###### ######, ambii având în mod egal calitatea de moștenitori ai lui ###### ########, astfel cum reiese din Certificatul de moștenitor nr. 37/19.05.2020 şi Certificatul de moștenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020, respectiv el cota de 5/16, iar pârâtul ###### ###### cota de 11/16. 3.
În subsidiar, restabilirea situației anterioare semnării contractului de vânzare-cumpărare având încheierea de autentificare nr. 963/18.09.2020, cu privire la terenul nr.CF.75258, astfel încât pârâții ####### Locală, ####### Județeană, Instituția Prefectului, Prefectul Județului ######### să emită și să valideze unui nou ordin de prefect prin care terenul nr.
CF 75258 în suprafața de 250 m.p. din sat Pucheni, #### #######, jud. #########, să fie atribuit în proprietate atât lui, cât și lui ###### ######, ambii având în mod egal calitatea de moștenitori ai lui ###### ########, astfel cum reiese din Certificatul de moştenitor nr.37/19.05.2020 și Certificatul de moștenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020, respectiv el cota de 5/16, iar pârâtul ###### ###### cota de 11/16. 4.Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
A mai arătat că, prin cererea introductivă de instanță ce face obiectul cauzei, nr. ####/85/2021 de pe rolul Tribu #####, a solicitat - în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului #########, Prefectul, ####### Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor #########, ####### Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Moroeni și ###### ###### desființarea: Ordinului Prefectului din Județul ######### nr. 319/11.06.2020 prin care terenul în suprafaţă de 250 m.p., nr.
CF 75258, situat în sat Pucheni, #### #######, jud. #########, a fost atribuit în întregime lui ###### ######, în baza art 35, alin. (2), (3) și (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Hotărârii Comisiei Județene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată #########, ce funcționează în cadrul Instituției Prefectului din ####### #########, având nr. ####### ##.2020, pentru validarea propunerii de atribuire, a terenului nr.
CF 75258 lui ###### ######, hotărâre bazată pe cererea acestuia și documentația întocmită de ####### Locală Moroeni.
Prin Ordinul de Prefect nr. 319/11.06.2020 a fost atribuit în proprietatea pârâtului ###### ###### terenul intravilan de 250 m.p. situat în ###### #######, sat Pucheni, ####### #########.
Ulterior emiterii Ordinului, pârâtul ###### ###### a înstrăinat terenul către pârâții cumpărători ##### ### ####, ##### ##### - ##### și ##### ##########, fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare având încheierea de autentificare nr. 963/18.09.2020 a SPN ###### - ##### ########, prin care: la art. 1 din contract, se arată că prin contract se înstrăinează „bunului imobil situat în ###### #######, format din construcția identificată cu nr. cadastral 75258-C1 și terenul în suprafață de 250 m.p. (douăsutecincizeci m.p.), identificat cu nr cadastral 7528, categoria de folosință curți construcții"; la art. 1 din contract se arată că pârâtul ###### ###### vinde imobilul teren; la art. 2 din contract referitor la modalitatea de dobândire a proprietății de către vânzători, se arată că pentru teren s-a constatat dreptul de proprietate pe numele vânzătorului ###### ######, ca moștenitor al defunctului ###### ########, în baza art. 36 alin. (2), (3) și (6) din Legea nr. 18/1991, republicată, conform Ordin nr. 319/11.06.2020 eliberat de Prefectul Județului #########"; la art. 3 din contract, se menționează că prețul terenului este de 3400 euro.
În consecință, se constată că actul autentificat reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare nr.963/18.09.2020 este - în ceea ce privește terenul în suprafață de 250 m.p. identificat cu nr.
CF 75258- un act juridic subsecvent Ordinului de Prefect nr. 319/11.06.2020, act administrativ cu privire la care a solicitat desființarea pe calea prezentei acțiuni în instanță.
Avându-se în vedere dispozițiile legale de la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform cărora dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.
Avându-se în vedere dispozițiile art. 1254 alin. (2) Cod Civil, Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.
Avându-se în vedere principiul de drept Accesorium sequitur principale, conform căruia bunul sau contractul accesoriu urmează soarta juridică a bunului sau contractului principal.
Achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 1886 lei – ordin de plată din 02.06.2023 fila 55 dosar nr. ####/283/2022.
La data de 27.03.2023 pârâta ####### Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Moroeni a depus note de ședință şi a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive faţă de aspectele învederate pe calea cererii adiționale.
In ședința din 28.03.2023 reclamantul a depus cerere precizatoare la solicitarea instanței şi a arătat că, ambele capete de cerere nr. 2 și nr. 3 se referă la solicitarea sa de restabilire/repunere în situația anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 963/18.09.2020 și emiterii Ordinului Prefectului Județului ######### nr. 319/11 06.2020.
Precizează de asemenea că petitul nr. 3 este formulat în subsidiar, pentru situația în care instanța de judecată dispune admiterea capătului de cerere nr. 1 referitor la desființarea parțială a contractului de vânzare-cumpărare având încheierea de autentificare nr. 963/18.09.2020 a SPN ###### - ##### ########, cu privire la vânzarea terenului nr.
CF 75258 în suprafață de 250 m.p., însă nu dispune si pronunțarea unei hotărâri judecătorești de atribuire a terenului în proprietatea sa şi a pârâtului ###### ######.
Astfel, pentru situația în care instanță de judecată dispune admiterea capătului de cerere nr. 1 referitor la desființarea parțială a parțială a contractului de vânzare-cumpărare având încheierea de autentificare nr. 963/18.09.2020 a SPN ###### - ##### ########, cu privire la vânzarea terenului nr.
CF 75258 în suprafață de 250 m.p., a solicitat restabilirea situației anterioare: În principal, pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care terenul nr.
CF 75258 în suprafața de 250 m.p. din sat Pucheni, ###### #######, ### #########, să fie atribuit în proprietate atât lui, cât și lui ###### ######, ambii având în mod egal calitatea de moștenitori ai lui ###### ########, astfel cum reiese din Certificatul de moștenitor nr. 37/19.05.2020 și Certificatul de moștenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020, respectiv el cota de 5/16, iar pârâtul ###### ###### cota de 11/16.
În subsidiar, prin obligarea pârâților ####### Locală, ####### Județeană, Instituția Prefectului, Prefectul Județului ######### să emite și să valideze unui nou ordin de prefect prin care terenul nr.
CF 75258 în suprafața de 250 m.p. din sat Pucheni, ###### #######, #### #########, să fie atribuit în proprietate atât lui, cât și lui ###### ######, ambii având în mod egal, calitatea de moștenitori ai lui ###### ########, astfel cum reiese din Certificatul de moștenitor nr. 37/19 05.2020 și Certificatul de moștenitor suplimentar nr 85/24.08 2020, respectiv el cota de 5/16, iar pârâtul ###### ###### cota de 11/16.
Conform dispoziției instanței de judecată de la termenul din 14.02.2023, arată, că temeiurile de drept aferente capetelor de cerere din cadrul cererii adiționale, referitoare la: desființarea parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr 963/18.09.2020; pronunțarea unei hotărâri de atribuire în proprietate către ambii moștenitori a terenului; în subsidiar, restabilirea situației anterioare semnării contractului de vânzare-cumpărare se referă la art. 1254 alin. (2) Cod Civil.
Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.
Principiul de drept Accesorium sequitur principale, conform căruia bunul sau contractul accesoriu urmează soarta juridică a bunului sau contractului principal, art. 36 CPC, conform căruia Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Pentru restabilirea situației anterioare, arată că solicită restabilirea/repunerea în situația anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 963/18.09.2020 și emiterii Ordinului Prefectului Județului ######### nr. 319/11 06.2020, respectiv la data decesului defunctului ###### ######## (ianuarie 2020) şi anterior oricărui demers derulat de pârâtul ###### ###### pentru constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 250 m.p.
CF 75258 UAT Moroeni.
În acest sens, arată că pârâtul ###### ###### a inițiat demersurile de constituire a dreptului de proprietate prin cererea olografă nr.2546/21.02.2020 (anexa nr. 13 a cererii introductive).
Conform principiului restabilirii situației anterioare (restitutio in integrum) sau al repunerii în situația anterioară, regulă de drept potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act juridic anulat trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic să ajungă în situația în care acel act juridic nu s-ar fi încheiat, în temeiul art. 1254 (3) NCC, conform căruia în cazul în care contractul este desființat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestațiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.
Solicită ca această repunere a părților în situația anterioară să conducă la desființarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 963/2020 și a Ordinului de Prefect nr. 319/2020, inclusiv a tuturor actelor care au stat la baza emiterii sale şi reîntoarcerea bunului imobil CF 75258 în suprafaţă de 250 m.p. suprafaţă în patrimoniul UAT.
In ședința din 09.05.2023 reclamantul a depus precizări şi a învederat că obiectul acțiunii este constituirea dreptului de proprietate în temeiul art. 36 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 18/1991 asupra cotei ce i se cuvine conform Testamentului autentificat sub nr. 1295/17.05.2018 din terenul situat în ###### #######, sat Pucheni, #### ########### ### ##, ##### #########.
La data de 09.05.2023 pârâtul ###### ###### a depus note scrise şi a invocat tardivitatea depunerii cererii adiționale. ##### că prin întâmpinare a invocat excepția necompetenţei materiale a judecătoriei, având în vedere că se solicită anularea actului emis de prefect, competent să judece cauza fiind Tribunalul #########.
In ședința din 09.05.2023 instanța a respins excepția tardivității cererii adiționale invocată de pârâtul ###### ######.
A luat act de precizările făcute de apărătorul reclamantului şi a reținut că, la pct.2 din cererea adiţională se solicită pronunţarea unei hotărâri de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate în patrimoniul ambilor moştenitori, în baza art.36 din Legea 18/1991, iar la pct. trei din cererea adiţională se solicită obligarea comisiilor de fond funciar să deruleze procedura administrativă şi să emită ordinul prefectului pentru ambii moştenitori în baza art.36 din Legea 18/1991.
In ședința din 06.06.2023 instanța a dispus citarea în calitate a pârați a numiților ##### ### ####, ##### ##### #####, ##### ##########.
La data de 13.06.2023 reclamantul a depus cerere precizatoare şi a arătat că solicitarea referitoare la desființarea Ordinului prefectului nr.319/11.06.2020 şi a actelor ce au stat la baza emiterii acestuia, se întemeiază în drept şi pe disp.
Legii nr. 169/1997 şi anume art.
III alin. 1 lit. a pct. iii.
La data de 03.08.2023 pârâtele ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### ##### au depus întâmpinare şi cerere de chemare în garanție formulată împotriva pârâtului ###### ######.
Au invocat excepția inadmisibilității acțiunii modificatoare, în subsidiar disjungerea acțiunii formulate în contradictoriu cu ele şi suspendarea judecății până la soluționarea cererii principale; excepția necompetenţei materiale şi teritoriale a instanței, excepția lipsei de interes a reclamantului, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant.
Prin cererea de chemare în garanție solicită obligarea pârâtului ###### ###### la restituirea sumei de bani reprezentând contravaloarea preţului achitat pentru teren, precum şi plata daunelor interese conform art. 1702 Cod civil şi a dobânzii legale penalizatoare calculată de la data plății prețului şi până la data restituirii integrale.
In motivare au arătat că, analizând elementele ce compun dosarul cu nr.####/283/2022, constată că reclamantul a înțeles să-și întemeieze acțiunea potrivit prevederilor Legii nr.554/2004.
Conform legii contenciosului, legiuitorul, încă de la început a stabilit motivele pentru care justițiabilul se poate adresa instanței de contencios: art.l alin.1„Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată." În continuare, obiectul acțiunii judiciare este definit la art.8 alin.(l) din Legea nr.554/2004, respectiv: ######## vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale ..." Mai mult decât atât, creatorul Legii nr.554/2005 a prevăzut în cuprinsul art, 18 soluțiile pe care le poate pronunța instanța de contencios; „Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. (2)Instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății..." Astfel, constată faptul că, în fața instanței de contencios, învestită în temeiul Legii nr.554/2004, așa cum reclamantul a înțeles să-și exercite drepturile, nu se pot soluționa decât acțiunile privitoare la actele administrative vătămătoare pentru petent.
După cum au arătat și mai sus, legiuitorul a stipulat în mod clar soluțiile ce pot fi pronunțate de instanța de contencios, precum și obiectul acțiunii justițiabilul.
O acțiune de genul cererii adiționale/modificatoare a reclamantului trebuie introdusă și soluționată pe cale separată, în fața instanței competentă din punct de vedere general, funcțional, material și teritorial.
Pe de altă parte, implicit dispozițiile art.51 și urm. ale Legii nr.18/1991 coroborate cu cele ale art.80 din Regulament (adoptat prin H.G. nr.890/2005) arată că instanța de judecată poate fi învestită doar cu plângere având ca obiect anulare actului (ordinul prefectului) prin care a fost atribuit dreptul de proprietate la propunerea comisiilor și primăriei.
Actul în cauză reprezintă un act administrativ, fiind aplicabile dispozițiile Legii contenciosului, iar soluțiile ce pot fi pronunțate de instanțele învestite conform Legii nr. 18/1991 sunt cele prevăzute la art. 18 din Legea nr.554/2004.
În ceea ce petitul subsidiar formulat pe cale de excepție prin care au solicitat: a) disjungerea acțiunii formulată în contradictoriu cu noi și suspendarea soluționării cauzei până la judecarea definitivă a litigiului pornit în contradictoriu cu pârâții din acțiunea introductivă; b) admiterea excepției necompetenței materiale procesuale și teritoriale a instanței învestite cu soluționarea acțiunii principale de a soluționa și acțiunea modificatoare formulată de reclamant în contradictoriu cu subsemnatele.
În subsidiar, în cazul în care instanță va constata că cererea modificatoare/adițională formulată de reclamant este admisibilă, solicită ca în principal să disjungeți acțiunea formulată în contradictoriu cu ele și suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a litigiului pornit în contradictoriu cu pârâții din acțiunea introductivă, iar în subsidiar admiterea excepției necompetenței materiale procesuale și teritoriale a instanței învestite cu soluționarea acțiunii principale de a soluționa și acțiunea modificatoare formulată de reclamant în contradictoriu cu ele.
Prin acțiunea inițială, reclamantul a învestit instanța de judecată cu o acțiune ce-și regăsește aplicabilitatea și finalitatea în materia contenciosului administrativ.
Ulterior, prin cererea adițională, reclamantul a înțeles să învestească aceeași instanță din același dosar cu o acțiune care este de competența instanței comune (de drept comun), fiind o veritabilă acțiune în revendicare.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes.
În motivare, înțeleg să invoce dispozițiile art.99 alin.(l) C.proc.civ. „când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. #### unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența." Astfel, avându-se în vedere că cererea adițională nu are același obiect ca și cererea principală, se impune ca prezenta instanță să disjungă și să decline competența, conform dispozițiilor legale.
În plus, mai învederează și prevederile art.129 alin.(2) pct.2 C.proc.civ,, dispoziții ce sunt în următorul sens: „necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat", coroborate cu cele ale art.107 alin.(l) C.proc.civ. „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul.” Analizându-se și dispozițiile art.413 alin.(l) pct.l C.proc.civ. ce prevăd că „instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți", coroborate cu ele ale alin.(2) „suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care o provocat suspendarea a devenit definitivă" pentru justa soluționare a dosarului se impune a se admite cererea lor de suspendare a acțiunii formulată în contradictoriu cu ei, până la soluționarea definitivă a dosarului dintre ######### #####-###### și ceilalți pârâți din acțiunea introductivă.
Așadar, având în vedere faptul că pețitele reclamantului formulate prin cererea adițională sunt de competența instanței de drept comun, solicită să se dispună admiterea prezentei excepții și disjungerea/trimiterea spre judecare a cererii adiționale către instanța competentă din punct de vedere material procesual și teritorial.
Mai mult, având în vedere domiciliul lor, care se află în București, sectorul 3, instanța învestită nu este competentă nici din punct de vedere teritorial să soluționeze cererea, nefiind incident vreun caz de competență privitoare la imobile.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes.
Din economia textului de lege prevăzut la art.33 C.proc.civ., prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.
Or, având în vedere faptul că reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, inițială a solicitat, printre altele, anularea Ordinului Prefectului, desființarea parțială a Hotărârii Comisiei, obligarea pârâților la parcurgerea celorlalți pârâți a procedurii pentru emiterea și validarea unui nou Ordin de Prefect, în eventualitatea admiterii cererii principale se impune a se admite și excepția lipsa de interes invocată de ele.
Rațiunea constă în aceea că, ulterior (în eventualitatea admiterii acțiunii inițiale), Comisiile vor trebui să parcurgă din nou procedura administrativă pentru emiterea unui nou ordin de prefect.
Tocmai după acest moment, cu ocazia intrării în circuitul civil a noului Ordin de Prefect, reclamantul ar avea posibilitatea de a introduce o acțiune în contradictoriu cu noi, la instanța de drept comun.
Astfel, raportat la cele expuse, se impune a se admite prezenta excepție invocată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Potrivit dispozițiilor art. 36 C.proc.civ.: „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Existenta sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond." Prin urmare, instanța de judecată va constata faptul că între reclamantul ###### #########-##### și ele nu a existat niciun raport juridic privind tranzacția terenului prevăzut în contractul de vânzare autentificat sub nr.963/18.09.2020.
Actul de vânzare îndeplinește în mod complet condițiile legale și formale pentru încheierea sa valabilă/validitate, iar singurele persoane ce sunt îndreptățite în promovarea unei astfel de acțiuni sunt doar părțile contractante.
Drept pentru care, se impune a se admite prezenta excepție invocată.
Pe fondul cauzei, în situația în care instanța va trece peste excepțiile invocate, solicită să se dispună respingerea acțiunii reclamantului formulată în contradictoriu cu ele ca fiind neîntemeiată.
Amintesc de asemenea faptul că ele au achiziționat întregul teren cu suprafața de 250 m.p. de la vânzătorul ###### ######.
Potrivit dispozițiilor legale privind garanția contra evicțiunii, precum și a clauzelor (art.8) inserate în contractul de vânzare autentificat sub nr.963/18.09.2020, vânzătorul are obligația de a garanta contra evicțiunii.
Reclamantul ###### #########-##### pretinde că deține o cotă de 5/16 din bunul achiziționat de subsemnatele întrucât este legatar cu titlu universal.
Potrivit celor susținute de reclamant, acesta a acceptat moștenirea lăsată de ###### ########.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile artl.144 C.civ. alin. (1) „Acceptarea consolidează transmisiunea moștenirii de plin drept la data decesului." Așadar, prin efectul legii, la data semnării contractului de vânzare, acesta era proprietar pentru cota de 5/16 din bunului imobil.
Numitului ###### #########-##### îi revine sarcina de a se îndrepta împotriva tatălui său ###### ######, pentru a obține suma de bani ce a fost primită de acesta din urmă cu titlu de preț pentru contravaloarea terenului de 250mp, conform cotei ce-i revine, respectiv de 5/16 din preț.
În subsidiar, solicită a se constata că cererea adițională/modificatoare a reclamantului este de desființare parțială a contractului; pronunțarea unei hotărâri de atribuire a dreptului de proprietate: cota 5/16 către reclamant și cota de 11/16 pentru pârât; sau restabilirea situației anterioare încheierii contractului de vânzare.
Or, aceste operațiuni juridice solicitate, nu sunt posibile întrucât, chiar reclamantul este cel care invocă prin cererea principală motive de nulitate absolută ale Ordinului Prefectului nr.319/11.06.2023.
În cazul în care se va dispune anularea Ordinului Prefectului, cele 3 petite ale reclamantului vor rămâne practic fără obiect și, așa cum au inserat mai sus, reclamantul poate formulat acțiune pe cale separată, la instanța de drept comun. #### de cererea de chemare în garanție formulată de ele în contradictoriu cu pârâtul ###### ###### arată că: Potrivit dispozițiilor art.72 C.proc.civ. care au următorul cuprins, „(1) Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri." Analizând situația juridică a terenului la acest moment, precum și petitele reclamantului formulate în contradictoriu cu instituțiile și autoritățile publice, în eventualitatea admiterii acțiunii principale a reclamantului, vor fi îndreptățiți să se îndrepte împotriva vânzătorului ###### ###### cu o cerere privind garanția contra evicțiunii.
Potrivit dispozițiilor art.1.695 C.civ.: „Vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicțiunii care l-ar împiedica total sau parțial în stăpânirea netulburată a bunului vândut; (2) Garanția este datorată împotriva evicțiunii ce rezultă din pretențiile unui terț numai dacă acestea sunt întemeiate pe un drept născut anterior datei vânzării și care nu a fost adus la cunoștința cumpărătorului până la acea dată; (3) De asemenea, garanția este datorată împotriva evicțiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului, chiar dacă acestea s-au ivit ulterior vânzării." #### au fost pe tot parcursul timpului de bună-credință, chematul în garanție se pare că nu a avut aceeași conduită și le-a ascuns faptul că fiul său, ###### #########-##### este legatar universal, având o cotă asupra bunului.
Conform contractului de vânzare autentificat sub nr.963/18.09.2020, dreptul de proprietate al numitului ###### ###### a fost constatat ca urmare a Ordinului prefectului ######### nr.319/11.06.2020, ca moștenitor al defunctului ###### ########.
Atât față de noi, cât față de notar, acesta a ascuns aspectul litigios al terenului, deși în cuprinsul art.7 din Contract li s-a garantat siguranța juridică a terenului.
Mai mult, inclusiv în contractul de vânzare, la art.8, părțile au prevăzut că „vânzătorii, în nume propriu și prin reprezentant, garantează cumpărătorii, conform art. l695 și art.1707 C.civ., împotriva oricăror evicțiuni, totale sau parțiale, rezultate din fapta lor sau din fapta oricărui terț care ar invoca vreun drept asupra bunului, împotriva oricăror sarici ce ar greva imobilul, precum și contra oricăror vicii ascunse." În plus, chemarea în garanție a vânzătorului este justificată și ca urmare a prevederilor art. 1.705 C.civ. alin.(l) : „cumpărătorul chemat în judecată de un terț, care pretinde că are drepturi asupra lucrului vândut trebuie să îl cheme în cauză pe vânzător.
În cazul în care nu a făcut-o, fiind condamnat printr-o hotărâre intrată în autoritatea de lucrului judecat, pierde dreptul de garanție dacă vânzătorul dovedește că existau motive suficiente pentru a se respinge cererea." În cazul în care instanța de judecată va constata că cererea adițională a reclamantului este întemeiată, solicită să se dispună obligarea vânzătorului- chemat în garanție la restituirea prețului, astfel că dispozițiile art.1.701 C.civ. prevăd: „(1) Vânzătorul este ținut să înapoieze prețul în întregime chiar dacă, la data evicțiunii, valoarea bunului vândut a scăzut sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate, fie din neglijența cumpărătorului, fie prin forță majoră." În ceea ce privește cuprins art.1.702 C.civ. referitoare la întinderea daunelor interese, legiuitorul a stabilit că daunele interese pot reprezenta: cheltuielile de judecată efectuate de cumpărător în procesul cu cel ce l-a evins precum și în procesul de chemare în garanție, a vânzătorului; cheltuielile încheierii și executării contractului de către cumpărător; pierderile suferite și câștigurile nerealizate de către cumpărător din cauza evicțiunii.
Astfel, se impune a se reține faptul că vânzătorul este obligat ope legis la restituirea prețului (3.400 euro), restituirea taxelor notariale și adiacente achitate cu prilejul încheierii contractului de vânzare (631,2 lei), precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Drept pentru care, avându-se în vedere cele expuse, totalitatea normelor legale incidente în materie, precum și în urma probatoriului ce va fi administrat, solicită să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată formulată de ###### #########-##### și admiterea cerii reconvenționale formulată de ele în contradictoriu cu pârâtul ###### ######, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
Achitat taxă judiciară de timbru în sumă de 1165 lei.
Prin încheierea din 05.12.2023 instanța a soluționat excepțiile invocate în cauză.
Prin încheierea din 06.02.2024 instanța a admis în principiu cererea de chemare în garanție formulată de pârâtele ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### ##### în contradictoriu cu pârâtul ###### ######, a respins cererea de disjungere a cererii modificatoare şi de suspendare a judecății şi a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată din prezenta cauză reclamantul ###### #########-##### a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului din Judeţul #########, Prefectul Judeţului #########, ####### Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor #########, ####### Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Moroeni şi ###### ######, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa instanţa să dispună anularea Ordinului Prefectului Judeţului ######### nr. 319/11.06.2020 şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia, desfiinţarea parţială a Hotărârii Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor ######### nr. 5890/23.06.2020, obligarea pârâţilor Instituţia Prefectului din Judeţul #########, Prefectul Judeţului #########, ####### Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor #########, ####### Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Moroeni la parcurgerea tuturor paşilor în vederea emiterii unui nou ordin de prefect, emiterea şi validarea unui nou ordin de prefect prin care terenul înscris în CF nr. 75258 în suprafaţă de 250 m.p. din sat Pucheni, #### #######, jud. #########, să fie atribuit în proprietate atât reclamantului, cât şi pârâtului ###### ######.
Prin decizia nr.#### din 13.10.2022 pronunțată de ICCJ în dosarul nr.####/85/2021 conflict negativ de competenta s-a constatat că instanța a fost investită cu o acțiune în anularea actelor emise în procedura Legii nr.18/1991.
In motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat în esență că terenul a fost atribuit prin Ordinul Prefectului Județului ######### nr.319/11.06.2020 în exclusivitate pârâtului ###### ######, fiind nesocotit dreptul de moștenitor al reclamantului asupra imobilului.
Prin cererea precizatoare depusă la solicitarea instanței la data de 13.06.2023 (filele 66-69 dosar) reclamantul a arătat că solicitările din acțiunea introductivă de instanță se întemeiază pe disp. art.
III alin. 1 lit. a punctului iii) din Legea nr. 169/1997.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, prin Ordinul Prefectului Județului ######### nr.319/11.06.2020 s-a dispus atribuirea în proprietate a suprafeței de 250 m.p. teren intravilan situat în ###### #######, sat Pucheni, ##### #########, pârâtului ###### ######, în calitate de moștenitor al defunctului ###### ########, în temeiul disp. art. 36 alin. 2,3 şi 6 din Legea nr. 18/1991.
Din documentația depusă la dosar, referitor la ordinul prefectului în cauză, rezultă că pârâtul ###### ###### a formulat cererea nr.2546/21.02.2020 adresată Primarului comunei Moroeni prin care a solicitat, în calitate de unic moștenitor al defunctului său tată ###### ########, întocmirea documentației pentru obținerea ordinului prefectului pentru suprafața de 250 m.p. teren curți construcții situat în ###### #######, sat Pucheni, punct #####.
Cu #### de prezentare nr. 6167/27.05.2020 pârâta ####### Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Moroeni a propus validarea şi emiterea titlului de proprietate pentru ###### ###### în calitate de moștenitor pentru ###### ######## pentru suprafața de 250 m.p. intravilan curți construcții în baza Deciziei de atribuire nr. 61/1981.
La dosar se regăsește Decizia privind atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de art. 35 alin. 2-5 din Legea nr. 18/1991 actualilor proprietari ai locuinței emisă de Prefectura Județului ######### sub nr. 318/15.10.1991.
Prin Hotărârea nr.5890/23.06.2020 pârâta ####### Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor ######### a dispus validarea propunerii privind atribuirea în proprietate şi emiterea ordinului prefectului, numitului ###### ###### în calitate de moștenitor al def. ###### ########, pentru suprafața de 250 m.p. teren intravilan curți construcții.
In baza actelor premergătoare menționate, a fost emis ordinul prefectului ce face obiectul cauzei.
Reţine instanța că, din documentația depusă la dosarul cauzei, nu reiese în nici un fel faptul că la momentul anului 2020, când a fost derulată procedura administrativă finalizată cu emiterea ordinului prefectului, reclamantul ar fi formulat cerere de reconstituire în calitate de moștenitor al def. ###### ########.
Cerere de reconstituire, la momentul anului 2020 a formulat doar pârâtul ###### ######, nefiind obligația acestuia de a face mențiuni cu privire la existenţa sau nu şi a altor moștenitori, tocmai pentru că se are în vedere că cererea se formulează în nume propriu, de fiecare persoană îndreptățită, astfel cum prevede şi art. 11 alin. 1 din Regulamentul din 2005 privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG 890/2005: „(1)Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar.
Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.”
Formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către un singur moștenitor, în nume propriu întrunește cerințele legale enunțate, în condițiile în care legislația nu îl obligă să precizeze şi celelalte persoane îndreptățite, motiv pentru care susținerile reclamantului vizând reaua credință a pârâtului dedusă din faptul că avea cunoștință despre existenţa altor moștenitori, nu prezintă relevanţă în speţă.
Reclamantul avea obligația să formuleze propria cerere în baza textului de lege enunțat şi a art.13 alin.4 din Regulament: „In cazul în care există moştenitori testamentari care formulează cereri, ei vor fi trecuţi, de asemenea, în titlul de proprietate împreună cu ceilalţi moştenitori legali care au vocaţie, potrivit documentelor prezentate, urmând ca raporturile dintre ei să fie soluţionate potrivit dreptului comun.”
In practica judiciară s-a statuat în mod constant că beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate numai persoanele care au făcut cerere individual sau în comun cu ceilalți moștenitori, ori aceștia au împuternicit pe unul dintre ei să facă cerere pe seama lor.
In acest sens sunt relevante disp. art. 13 alin. 2 din Regulament ce stabilește ordinea soluționării cererilor depuse de moștenitori, fiind în mod evident necesar ca cererile să coexiste la momentul derulării procedurii.
Textul are în vedere aceeași procedură de constituire-reconstituire drept şi nu unele separate, care s-ar succede în timp.
Aceasta cu atât mai mult cu cât Legea fondului funciar nr.18/1991 prevede o excepție de la principiul indivizibilității opțiunii succesorale cu referire la art. 8, art. 9, art. 36 potrivit cu care stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. #### moștenitorii fostului proprietar nu au formulat cererea prevăzută de lege, nu beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate.
Înseamnă că, deși au acceptat moștenirea lăsată de fostul proprietar al terenului (decedat), prin derogare de la principiul indivizibilității opțiunii succesorale, pot renunța-prin abstențiune la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului.
In privința terenului ei sunt considerați că au acceptat moștenirea numai prin cererea pe care o fac comisiei conform art. 13 alin. 2 din lege.
Reclamantul nu a invocat şi nici nu a dovedit existenţa unui mandat pentru formularea cererii de către pârâtul ###### ###### sau ipotezele existenţei unui mandat tacit regăsit doar în cazul soților sau când un comoștenitor îndreptățit a fost trecut în cerere de către un altul, fără ca primul să fi dat mandat expres, chiar verbal, daca acesta acceptă consecințele juridice ce decurg din formularea cererii respective.
In niciun caz în speţa de faţă nu a fost vorba despre o astfel de situație, numele reclamantului nefiind menționat în cererea de reconstituire, care este evident că a vizat doar persoana pârâtului ###### ######.
Se constată că reclamantul formulează pentru prima dată cerere de constituire la data de 21.01.2022 în baza art. 11 şi urm. din Legea nr. 18/1991 solicitând constituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 250 m.p. după defunctul său bunic, în calitate de nepot de fiu şi legatar universal.
Reţine instanța că orice altă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată ulterior chiar şi pentru aceeași suprafață nu constituie o cauză de nulitate absolută, în condițiile în care nulitatea se analizează prin raportare la situația existentă la momentul emiterii actului a cărui legalitate este contestată.
A mai invocat reclamantul că pârâtul ###### ###### nu şi-a dovedit calitatea de moștenilor întrucât certificatul de moștenitor de pe urma def. ###### ######## a fost emis ulterior.
La dosar se regăsește certificatul de moștenitor legal şi testamentar nr.37 din 19.05.2020 emis de pe urma def. ###### ######## decedat la data de 21.01.2020 act ce atestă că moștenitorii sunt ###### ###### în calitate de fiu cu cota de 1/2 şi ###### #########-##### în calitate de legatar universal cu o cota de 1/2.
Reclamantul nu a negat calitatea pârâtului ###### ###### de fiu al defunctului ###### ########, însă în opinia sa, dovada calității de moștenitor se putea face numai cu certificatul de moștenitor.
Susținerea reclamantului este neîntemeiată prin raportare la disp. art. 13 din Legea nr. 18/1991: „(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor.
Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. (4) Pentru fiecare poziţie dintr-o anexă pot fi emise mai multe titluri de proprietate, cu condiţia ca suprafeţele înscrise în aceste titluri să nu depăşească suprafaţa totală validată în anexă.”
Din reglementarea legală rezultă că dovada calității de moștenitor se poate face cu certificat de moștenitor, certificat de calitate de moștenitor, testament, acte de stare civilă şi orice alte mijloace de probă admise de lege.
De asemenea, art.13 alin.2 din lege a instituit un tratament egal pentru toți succesibilii, dând posibilitatea tuturor să accepte moștenirea prin cererea adresată comisiei locale de fond funciar.
Cu alte cuvinte, de dispozițiile legale menționate beneficiază toți succesorii autorului îndreptățiți la reconstituire, ei fiind considerați repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii cu privire la terenurile ce au aparținut autorului.
In speță, pârâtul ###### ######, descendent fiu al def. ###### ########, a formulat cererea de constituire a dreptului de proprietate la data de 21.02.2020 în calitate de moștenitor, după decesul tatălui său din 21.01.2020, cu respectarea termenului legal de opțiune succesorală de 1 an prevăzut de art. 1103 Cod civil.
Reclamantul a fost instituit legatar universal al def. ###### ######## prin testamentul autentificat sub nr.1295/17.05.2018, fapt ce echivalează cu existenţa unei exheredări a moștenitorilor legali ne rezervatari.
In speță, pârâtul ###### ######, fiul al defunctului, este moștenitor rezervatar şi si-a păstrat dreptul de moștenire în baza legii, conform art. 1086 Cod civil: ” Rezerva succesorală este partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinţei defunctului, manifestată prin liberalităţi ori dezmoşteniri.”
In consecință, reţine instanța că pârâtul ###### ###### a făcut dovada calității de moștenitor, fiind îndreptățit să formuleze cerere de constituire a dreptului de proprietate.
A mai invocat reclamantul nerespectarea disp. art. 11 din Regulament, însă din înscrisurile comunicate la dosar de ####### Județeană de Fond Funciar ######### rezultă că pârâtul a solicitat în mod explicit întocmirea documentației pentru obținerea ordinului prefectului, a indicat calitatea sa, suprafața şi locația terenului şi a depus certificat pentru atestare că petentul este cunoscut ca proprietar eliberat sub nr.2549/21.02.2020 şi proces verbal de identificare a terenului din 21.02.2020.
A susținut reclamantul că, la data la care pârâtul ###### ###### a formulat cererea către Primăria Moroeni, nu era proprietar al locuinței, în ciuda cerinței exprese din art. 36 din Legea nr. 18/1991.
Observă instanța că legea prevede că sunt îndreptățiți la constituirea dreptului de proprietate proprietarii actuali ai locuințelor, categorie care include persoanele cărora li s-a atribuit teren în folosință şi cele care au dobândit ulterior prin acte între vii sau pentru cauza de moarte proprietatea locuinței edificate pe teren.
In speță, din certificatul de moștenitor suplimentar nr. 85/24.08.2020 emis de pe urma def. ###### ########, rezultă că locuința aflată pe terenul ce face obiectul cauzei a fost dobândită de defunct prin cumpărare, în timpul căsătoriei.
Vocaţia cumpărătorului construcţiei la dobândirea unui drept de proprietate asupra terenului aferent construcţiei cumpărate rezultă din prevederile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 şi a trecut asupra moștenitorilor, unul dintre aceștia fiind pârâtul ###### ######, astfel că susținerea este neîntemeiată.
In plus, din certificatul pentru atestarea că petentul este cunoscut ca proprietar nr. 2549/21.02.2020 emis de Primăria comunei Moroeni, rezultă că moşt. ###### ######## figurează înscris în registrul agricol tipul I, vol.
I Străinaşi, poziția 28 cu imobilul compus din 250 m.p. teren curți construcții în punctul ##### şi locuință din lemn, cu 2 camere, hol şi beci=39 m.p.
Potrivit art. 6 alin. 21 din Legea nr. 1/2000, dacă nu există titluri de proprietate, asemenea înscrisuri au valoare declarativă.
Prin această sintagmă legea are în vedere faptul că asemenea înscrisuri fac dovada proprietății până la proba contrară, probă ce nu s-a făcut în cauză.
Chiar dacă prin certificatul de moștenitor suplimentar nr.85/24.08.2020 emis de pe urma def. ###### ########, s-a stabilit starea de coproprietate a părților asupra construcției, acest fapt nu constituie un impediment în constituirea dreptului de proprietate, procedură ce este condiționată, așa cum s-a argumentat pe parcursul prezentelor considerente, de formularea cererii şi nu de calitatea de proprietar exclusiv.
In considerarea celor anterior expuse, constată instanța că nu sunt întrunite cerințele art.
III alin. 1 lit. a punctul iii) din Legea nr. 169/1997, în condițiile în care pârâtul ###### ###### este persoana îndreptățită la constituirea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitor rezervatar al def. ###### ########.
In consecință, instanța va respinge ca neîntemeiate solicitările de la punctele 1 şi 2 din acțiunea introductivă privind anularea Ordinului Prefectului Judeţului ######### nr. 319/11.06.2020 şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia şi desfiinţarea parţială a Hotărârii Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor ######### nr. 5890/23.06.2020.
Punctul 3 al cererii inițiale va fi respins pe considerentul că reclamantul nu a formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate în perioada derulării procedurii de emitere a actelor a căror nulitate a fost solicitată.
Pârâții nu vor putea fi obligați să demareze o procedură administrativă fără ca autoritățile competente să fi fost investite în mod legal printr-o cerere formulată de persoana îndreptățită.
Subliniază instanța că, abia pe parcursul judecății prezentei cauze reclamantul a înțeles să formuleze cerere, aspect ce va fi însă analizat în cadrul cererii adiționale, prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate în patrimoniul ambilor moștenitori în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991 şi obligarea pârâților să deruleze procedura administrativă şi să emită ordinul prefectului pentru ambii moștenitori în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991.
In plus, așa cum s-a argumentat mai sus în considerente, reclamantul se afla pe poziția unui denunțător la dreptul său de moștenitor asupra terenului, prin ne formularea unei cereri de constituire a dreptului de proprietate, condiții în care dreptul se cuvine integral moștenitorului care a formulat cerere şi care a acceptat în această modalitate succesiunea.
Astfel, reclamantul se află pe poziția unei persoane neîndreptățite la constituirea dreptului.
Prin punctul 4 din cererea inițială s-a solicitat înscrierea în CF 75258 a localității Moroeni a hotărârii judecătorești emise în cauză. ######## instanța că soluția de respingere a cererii de anulare a titlului de proprietate reprezentat de ordinul prefectului lipsește de obiect această din urmă solicitare faţă de disp. art. 230 alin. 7 din Regulamentul din 2023 de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară aprobat prin Ordinul ANCPI 600/2023: „Anularea unui titlu de proprietate se face în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi a hotărârii Comisiei Judeţene prin care se ia act de anularea titlului de proprietate de către instanţa de judecată, iar după comunicarea acestora, oficiul teritorial va aplica ştampila "Anulat în baza hotărârii judecătoreşti nr. ............" pe cotorul titlului de proprietate şi se va trece numărul din registrul titlurilor de proprietate anulate.”
Cererea adițională.
Punctul 1. Desființarea parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 963/18.09.2020 cu privire la vânzarea terenului în suprafață de 250 m.p. ce face obiectul Ordinului Prefectului Județului ######### nr. 319/11.06.2020.
In motivare s-a invocat ca unic temei art. 1254 alin. 2 Cod civil:” (2) Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.’
In contextul în care instanța nu va proceda la anularea actului inițial-titlu de proprietate, în mod evident nu își găsește aplicabilitate principiul accesorium sequitur principale, iar cererea este neîntemeiată.
Punctele 2 şi 3 au fost precizate în ședința din 09.05.2023 după cum urmează: pronunțarea unei hotărâri de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate în patrimoniul ambilor moștenitori în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991 şi obligarea pârâților să deruleze procedura administrativă şi să emită ordinul prefectului pentru ambii moștenitori în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991.
######## instanța că reclamantul a formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 250 m.p. în calitate de moștenitor al def. ###### ########.
Cu adresa nr. 1209/23.09.2022 emisă de Primăria comunei Moroeni, s-a comunicat că cererea înregistrată la instituție sub nr. 1209/26.01.2022 nu se poate da curs solicitării până la soluționarea definitivă a dosarului nr.####/85/2021 care are ca obiect anularea Ordinului Prefectului Judeţului ######### nr.319/11.06.2020 care vizează același teren pentru care solicită constituirea dreptului de proprietate.
Cu alte cuvinte, procedura administrativ-jurisdicțională reglementată de lege nu a fost încă parcursă din considerente întemeiate pe existenţa prezentului litigiu.
Persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul legilor fondului funciar, nu pot pretinde direct instanțelor judecătorești emiterea unei hotărâri de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate.
Numai după parcurgerea procedurii prealabile prevăzută de lege persoana nemulțumită se poate adresa cu plângere la instanță.
Observă instanța că cererea de constituire a dreptului a fost înregistrată la Primăria comunei Moroeni la data de 26.01.2022, iar reclamantul a investit instanța cu solicitarea de constituire a dreptului de proprietate la data de 11.03.2022 ( fila 123 dosar inițial Tribunalul #####).
Cu alte cuvinte, la nici 2 luni de la înregistrarea cererii, reclamantul s-a adresat instanței.
Opinează instanța că nu este întrunită cerința unei întârzieri considerabile sau chiar excesivă a comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar în soluţionarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, apreciată a reprezenta o justificare pentru recunoaşterea dreptului titularilor acestor cereri de a se adresa instanţei de judecată pentru soluţionarea pe fond a pretenţiei lor, așa cum se arată în considerentele Deciziei XX din 19 martie 2007 recurs în interesul legii, ce a fost considerată aplicabilă de majoritatea practicii judiciare şi în materia Legii nr. 18/1991.
De altfel, cu adresa nr. 1209/23.09.2022 emisă de Primăria comunei Moroeni s-a şi dat un răspuns reclamantului, răspuns pe care putea să îl atace cu plângere în baza art. 53 din Legea nr. 18/1991.
In contextul expus, urmează a respinge în totalitate cererea adițională.
Cererea de chemare în garanție formulată de pârâtele ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### ##### în contradictoriu cu pârâtul ###### ######:
Soluția cererii principale şi adiționale determină modul de rezolvare a cererii de chemare în garanție.
Astfel, respingerea cererii de chemare în judecată, inclusiv a cererii adiționale determină respingerea cererii de chemare în garanție, fiind rămasă fără obiect.
In sarcina pârâtelor ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### ##### nu s-a fixat nicio obligație, nesubzistând în sarcina chematului în garanție ###### ###### obligația de a garanta sau a despăgubi.
In baza art. 453 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă, va fi obligat reclamantul la plata către pârâtele ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### ##### a cheltuielilor de judecată.
Instanța are în vedere cheltuielile de judecată aferente cererii adiționale, întrucât cele făcute pentru cererea de chemare în garanție nu pot fi acordate din moment ce aceasta din urmă cerere va fi respinsă.
Pârâtele ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### ##### au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1165 lei (fila 98 dosar) însă este aferentă cererii de chemare în garanție şi nu poate fi acordată.
Pârâtele au făcut dovada plății onorariului de avocat în sumă de 10.000 lei (factura SPARL 1071 din 31.07.2023 şi extras de cont din 06.09.2023).
Ținând cont de faptul că mandatul a fost acordat pentru cererea adițională şi pentru cererea de chemare în garanție, instanța va acorda proporțional suma de 5000 lei apreciată a fi corespunzătoare activității desfășurate în susținerea intereselor pârâtelor în cererea adițională care le viza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge cererea de chemare în judecată şi cererea adițională, având ca obiect „anulare act”, acțiune formulată de reclamantul ###### ######### ##### domiciliat în Municipiul #####,m #### ##### ###### #####, ####, judeţ #####, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCPA ##### şi Asociații, cu sediul în Bucureşti, #### ###### ###### ####, ######, sector 2, în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Județului #########, cu sediul în Târgovişte, Piaţa Tricolorului, nr.1, ##### #########, Prefectul Judeţului #########, cu sediul în Târgovişte, Piaţa Tricolorului, nr.1, ##### #########, ####### Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor #########, cu sediul în Târgovişte, Piaţa Tricolorului, nr.1, ##### #########, ####### Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Moroeni, cu sediul în ###### #######, sat #####, #### ########### ######, ##### #########, ###### ######, cu domiciliul în ###### #######, sat ####, #### ########## #####, ##### #########, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat IoniţăElena #####, cu domiciliul în Târgovişte, #### ######## ####, ##### #########, ##### ### ####-decedat, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, sector 3, #### ######### ####, #####, ####, ####, #####, ##### ##########, CNP #############, ##### #####, CNP ##############asistată prin reprezentant legal ##### ##########, în calitate de mamă, ##### ##### #####, CNP #############, toate cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la S.P.A.R.L ##### & Asociații, cu sediul în București, sectorul 4, Bd. #########, nr. 2B, ####, ####, ####, ap.31.
Respinge cererea de chemare în garanție, formulată de pârâtele ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### #####
Obligă reclamantul la plata sumei de 5000 lei către pârâtele ##### ##### #####, ##### ########## şi ##### #####, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria ########.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 11.06.2024.
PREŞEDINTE GREFIER
######## ##### ##### ###### ##### #####
Red.###/Tehnored.####/Ex.11/28.06.2024