Hotărâre nr. 320 din 11.04.2023

ECLI:RO:JDPUC:2023:001.######

DOSAR NR.####/283/2022

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ######## JUDEŢUL #########

SENTINŢA CIVILĂ NR.###

ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 11.04.2023

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: ######## ##### #####

GREFIER: #### ######## #######

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „acțiune în constatare”, formulată de reclamanta ##### #####, CNP #############, domiciliată în ###### ####### #######, sat ####### #######, #### ########### ######, ##### #########, în contradictoriu cu pârâtul ####### ###### ########, CNP #############, domiciliat în ###### ####### #######, #### ########### #####, ##### #########, cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat ########## #######, cu sediul în Fieni, str.

Lt.V.Negoescu, nr.17, ##### #########.

Dezbaterile lucrărilor şi prezența părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.03.2023, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța în temeiul art. 396 alin. 1 C.P.C., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 11.04.2023, când a rămas în deliberare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.09.2022 sub nr. ####/283/2022 reclamanta ##### ##### a chemat în judecată pe pârâtul ####### ###### ######## solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate că împreună cu soțul său, ##### ######, a dobândit prin edificare dreptul de proprietate asupra imobilului construcție casă de locuit, P+1, suprafață desfășurată 114 mp, situată în ###### ####### #######, #### ########### ### ## mp, ##### #########, pe terenul în suprafață de 1400 mp dobândit de def. ####### ######## cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4978/10.04.1995.

În motivare, reclamanta a arătat în esență că în fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4978/ 10.04.1995, fratele său, ####### ########, a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 1.400 m.p. situat în #### ###############, sat #######-#######, #### ########### ### ##, #### #########.

A precizat că în anul 1998, urmare a unei convenții intervenite între aceasta şi soțul său, pe de o parte şi fratele său, ####### ########, pe de altă parte, împreună cu soțul său a edificat o casă de locuit pe terenul fratelui său, locuința urmând a fi folosită de fiul acestora, ##### ##########, actualmente decedat.

A învederat că anterior demarării lucrărilor de construire, defunctul său frate a efectuat demersurile la autoritatea administrativă locală, sens în care a fost întocmit un „Memoriu Tehnic” al construcției ce urma a se realiza, fiind emis Certificatul de urbanism nr. 68/noiembrie 1998 de către Primăria Comunei Brănești, la acel moment teritoriul actualei #### ############### ########## ###.

Brănești #########.

A menționat că s-a procedat de această manieră întrucât autoritatea administrativă locală condiționa autorizarea lucrărilor de construcții de calitatea de proprietar al terenului.

A arătat că, potrivit înțelegerii, fratele său ####### ######## a permis realizarea construcției, precum şi folosirea locuinței şi a terenului pe care aceasta se află, de către fiul său, ##### ##########.

A precizat că ##### ########## a locuit la această locație împreună cu soția şi fiica lor, până în anul 2006, când a decedat, soția şi fiica defunctului rămânând să locuiască în continuare la acest imobil, până în anul 2008.

A menţionat că la nivelul comunității locale este cunoscută realizarea construcției de către aceasta şi soțul său pentru ca fiul acestora să locuiască în aceasta în mod constant, însăși autoritatea locală înscriindu-l pe ##### ########## în pozițiile de rol din registrele autorității, așa cum rezultă din adeverința emisă de Primăria Comunei #######-####### (anexată) şi, de asemenea, de la momentul realizării construcției şi până în prezent, aceasta este cea care a achitat impozitele şi taxele datorate bugetului local, precum şi facturile de utilități de la imobilul în discuție, emise pe numele ##### ##########.

A învederat că, calitatea procesuală pasivă a pârâtului i se explică prin aceea că este moștenitor (descendent, fiu) al defunctului ####### ########, proprietar al terenului pe care a fost edificată construcția cu privire la care: se solicită a fi constatat dreptul, acesta fiind singurul care ar putea avea drepturi şi, în mod constant, s-a decis de doctrina şi practica judecătorească în materie că, în cadrul unei acțiuni în constatare fondată pe dispozițiile art. 111 vechiul Cod procedură civilă, respectiv art. 35 Cod procedură civilă actual, calitate procesuală pasivă are orice persoană care a contestat, contestă sau ar putea contesta dreptul reclamantului.

A apreciat că prezenta acțiune în constatare este admisibilă, îndeplinind condițiile prevăzute de lege, respectiv: constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept şi reclamantul să nu aibă la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului, în realitate reclamantul neavând la îndemână o acțiune care să îi asigure protecția acestui drept.

În privința celei dintâi condiții, a considerat că trebuie apreciată ca îndeplinită atât timp cât reclamanta dorește constatarea unui drept, respectiv a dreptului de proprietate asupra unei construcții edificate pe terenul proprietatea fratelui şi pentru care nu i s-a eliberat autorizație de construcție în nume propriu.

Cât privește cea de a doua condiție impusă de art. 35 CPC, a apreciat că şi aceasta este îndeplinită, neputându-se identifica nicio acțiune în realizarea dreptului la care reclamanta să poată recurge.

A învederat că potrivit art. 482 C.civ. din 1864, aplicabil speţei, „proprietatea unui lucru imobil dă drept asupra a tot ce se unește ca accesoriu acel lucru în mod natural sau artificial”, iar potrivit art. 488 C.civ. din 1864 „tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului”.

A opinat că art. 492 C.civ. din 1864 instituie prezumția că orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale sale şi, același text de lege, îngăduie însă şi proba contrară, în sensul dovedirii că proprietarul construcției este o altă persoană decât proprietarul terenului, ceea ce atrage după sine şi dreptul de folosință al proprietarului construcției asupra terenului pe care se află construcția.

În cauza pendinte, a arătat că reiese împrejurarea susținută de aceasta potrivit căreia, prin eforturile sale materiale a realizat construcția în litigiu, având acordul defunctului de a construi pe terenul ce îi aparținea, fiind astfel răsturnată prezumția de proprietate instituită în beneficiul titularului dreptului de proprietate asupra terenului.

A considerat că astfel, cererea pendinte apare ca admisibilă, acțiunea în constatare reprezentând acel mijloc procedural prin care se solicită instanței să se confirme un drept al reclamantului pe care l-a dobândit anterior prin vreunul din modurile prevăzute de lege, în speță, prin construirea cu mijloace proprii.

Pe cale de consecință, pentru considerentele mai sus expuse, a solicitat admiterea cererii, constatându-se existenţa dreptului de proprietate asupra lucrărilor de construcție individualizate în petitul cererii de chemare în judecată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 35 Cod procedură civilă, art. 482, 488, 492 vechiul Cod civil.

Acțiunea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 2803,76 lei.

În dovedirea cererii s-au depus la dosar, în copie înscrisuri.

La data de 25.10.2022 pârâtul a comunicat întâmpinare şi a solicitat respingerea cererii.

În motivare a arătat că în fapt, așa cum rezultă din susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată în privința imobilului casă de locuit P+l, în suprafață de 114 mp, construită din fundație de beton, zidărie de cărămidă şi acoperiș de țiglă, imobil situat în #### ####### ####### ###.

Principala nr. 85, ##### #########, a fost emis Certificatul de urbanism nr. 68/noiembrie 1998 de către Primăria #### ########, județ #########, certificat care atestă ca proprietar al viitoarei construcții pe autorul său, ####### ########.

A învederat că nu poate infirma calitatea de proprietar al autorului său faptul că reclamanta ##### ##### alături de defunctul său soț au procedat la construirea imobilului şi de asemenea, nici celelalte împrejurări de fapt menționate în cererea de chemare în judecată, în sensul că ar fi existat vreo înțelegere la momentul edificării construcției sau că fiul reclamantei, ##### ##########, împreună cu familia sa au locuit sau că aceștia au achitat impozitele aferente construcției nu sunt în măsură a contracara calitatea de proprietar a autorului său menționată în Certificatul de urbanism.

În consecință, a precizat că reclamanta alături de soțul acesteia, la momentul realizării construcției, şi-au asumat mențiunile din Certificatul de urbanism, astfel încât reclamanta nu mai poate pretinde ulterior un drept de proprietate asupra construcției.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea acțiunii.

A mai solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc şi în lipsă.

În drept: art. 205 Cod proc. civ.

În dovedire a anexat în copie înscrisuri.

La data de 31.10.2022 pârâtul a comunicat întâmpinare şi precizări şi completări prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată şi a solicitat respingerea cererii.

În motivare a arătat că în fapt, prin acțiunea înregistrată la instanța de fond sub nr. ####/283/2022, reclamanta a solicitat constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului construcție cu destinația casă de locuit P+1 în suprafață desfășurată de 114 mp situată în ###### ####### #######, sat ####### #######, #### ########### ### ##, ##### ######### ######### ## ####### ## ######### ## #.400 mp ce a aparținut în proprietate defunctului ####### ######## (tatăl pârâtului ####### ###### ######## ).

A învederat că suprafața de teren de 1.400 mp pe care se află amplasat imobilul casă de locuit descris anterior a aparținut şi aparține şi în prezent familiei defunctului ####### ########, respectiv acestuia ca unic moștenitor al defunctului ####### ######## - fiind în proprietatea sa potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4978/10.04.1995 la Notariatul de Stat ######## #########.

A invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată motivată de faptul că într-o astfel de situație litigioasă (”terenul cere casa” şi nu ”casa cere terenul” ), proprietarul terenului solicită constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului construit pe teren şi nu prezumtivul proprietar al casei - așa cum pretinde reclamanta că ar fii, solicită constatarea dreptului de proprietate asupra casei şi terenului, aspect tranșat punctual de legiuitor prin dispozițiile Codului Civil de la 1864, texte de lege incidente în prezenta cauză şi la care reclamanta a făcut referire indicând temeiul de drept al cererii.

A menţionat că astfel cum se poate lesne observa din documentele anexate cererii de chemare în judecată de către reclamantă, proprietar al terenului de 1.400 mp de la nr. 85, teren în discuție, a fost defunctul ####### ########, autorul său, iar în prezent acest teren şi construcția revin acestuia în calitate de unic moștenitor.

A opinat că în acest sens, este de observat că întreaga documentaţie de construcție a casei este eliberată pe numele autorului său, defunctul ####### ########, decedat la data de 28 noiembrie 2009, Certificat de urbanism nr. 68 - noiembrie 1998; proiectul casei nr. 903/307, Memoriu tehnic, plan de situație - beneficiar fiind ####### ########, în calitate de proprietar al terenului .

A apreciat că este de neconceput şi în speţă a considerat că este o situaţie care îmbracă „sfera penalului" dacă se raportează la Adeverința emisă de Primăria Comunei ####### ####### (document fără număr de înregistrare şi nedatat, atașat de reclamanta cererii de chemare în judecată) din care reiese că atât terenul în cauză cât şi imobilul casă situat pe acesta, figurează în Registrul agricol al comunei ####### ####### la poziția de rol a defunctului ##### ########## (fiul reclamantei) începând cu anul 2007 şi până în prezent, iar în perioada #### # #### acestea au figurat la poziția de rol a defunctului ##### ###### (soțul reclamantei), desi aceştia nu au deţinut şi nu dețin un act de proprietate pentru aceste imobile şi nu există niciun fel de dovadă că aceste imobile au ieșit din patrimoniul defunctului ####### ########.

A considerat că aceeași conotaţie penală îmbracă şi Notificarea emisă de ######### ######### SA atașată la dosar pe numele defunctului ##### ##########, Notificare ce survine în baza încheierii unui contract anterior emiterii acesteia cu furnizorul de energie, furnizor ce condiționează încheierea contractului de existenţa dovezii de proprietar potrivit unui act de proprietate.

În condițiile arătate şi descrise de către reclamantă, a învederat că nu înţelege cum au fost făcute toate aceste modificări care țin de proprietatea exclusivă a familiei ####### ######## pentru imobilele în cauză.

A precizat că, deși au fost făcute numeroase demersuri la Primăria Comunei ####### ####### (ale căror dovezi le atașează prezentei) în sensul comunicării de relații despre cum au fost trecute aceste imobile la poziția de rol a soțului şi ulterior a fiului reclamantei (ambii decedați) precum şi solicitări de înregistrare a proprietății la poziția de rol a familiei ####### ########, aceste demersuri au rămas fără rezultat.

A învederat că dovada că a prezentat Primăriei Comunei ####### ####### - Contractul de vânzare cumpărare pentru imobilul de 1.400 mp de la nr. 85 autentificat sub nr. 4978/10.04.1195 este nota cuprinsă pe ultima pagină a Anexei 24 pentru defunctul ####### ########.

A subliniat că odată cu modificările survenite la Codul Fiscal în anul 2015, începând cu această data, deciziile de impunere se emit în caz de deces al proprietarului unui imobil pe numele moștenitorilor acestuia sau cel puțin pe numele unuia dintre moștenitori şi nicidecum pe numele defunctului, în acest sens fiind de observat că la dosarul cauzei au fost depuse Decizii de impunere inclusiv pentru anul 2022 pe numele unui defunct şi anume ##### ##########.

A considerat că în cauză se încearcă un transfer de proprietate ilegal din patrimoniul autorului pârâtului, defunctul ####### ########, în patrimoniul reclamantei şi familiei acesteia, iar prin actele atașate cererii principale se încearcă să se conducă către o convingere eronată a instanței de judecată cu privire la situația faptică şi legală corectă a acestor imobile.

A învederat că terenul în cauză şi casa au aparținut defunctului ####### ########, tatăl acestuia şi aparțin şi în prezent familiei #######, respectiv pârâtului ####### ###### ########.

A arătat că imobilul casă de locuit astfel cum rezultă din toate documentele casei a fost construit de către autorul acestuia, nu a existat niciun fel de convenție între tatăl său, defunctul ####### ######## şi sora acestuia, ##### ##### (respectiv soțul acesteia - ##### ######) reclamantă în cauză- în acest sens al inexistenţei Convenției de care se face vorbire, este de menționat faptul că reclamanta nu prezintă un înscris.

A menţionat că, mai mult decât atât, în ultimii 5 ani de viață relațiile dintre tatăl său, defunctul ####### şi reclamanta şi familia acesteia au fost foarte tensionate şi conflictuale.

A susţinut că fiul reclamantei, defunctul ##### ##########, a locuit pentru puțin timp în casa familiei sale de la nr. 85, imobilul în cauză, fiind tolerat de către defunctul ####### ######## şi familia sa întrucât nu avea unde să locuiască, iar după decesul lui ##### ##########, la data de 21 ianuarie 2006, aproximativ 6 luni de zile au mai locuit acolo soția acestuia cu fiica lor, ulterior acestea plecând să locuiască la bunica soției defunctului în localitatea #######.

A menţionat că din anul 2006 şi până în prezent în imobilul casa în cauza nu a locuit şi nu locuiește nimeni, întărind încă o dată ideea că terenul în suprafață de 1.400 mp situat în ###### ####### #######, sat ####### #######, nr. 85, județ ######### este bun imobil ce face parte din patrimoniul succesoral al defunctului ####### ######## potrivit Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4978/10.04.1995 - fiind proprietatea pârâtului în calitate de unic moștenitor al autorului său - iar imobilul casă este proprietatea defunctului şi implicit a sa potrivit documentelor existente, imobilul casă fiind construit de proprietarul terenului cu cheltuiala sa şi fiind al său.

A învederat că terenul în discuție a fost cumpărat de către tatăl pârâtului, defunctul ####### ######## conform Contractului de vânzare cumpărare susmenționat de la familia mamei sale (soției defunctului #######), defuncta ####### ######## (fostă #####), decedata la data de 11 aprilie 2004, în această proprietate de la nr. 85 locuind mama pârâtului până la căsătoria cu defunctul ####### ######## şi familia acesteia, într-o casă care s-a deteriorat în timp şi ale cărei materiale au fost folosite în parte la construcția casei noi ce face obiectul prezentei cauze.

A arătat că este de observat că în Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4978/10 aprilie 1995 este menționată şi cota parte de 5/6 din doua construcții, casă şi pătul, amplasate pe terenul în suprafață de 1.400 mp (terenul în discuție), fiind vorba despre casa veche a socrilor defunctului ####### ########.

A apreciat că se încearcă de către reclamantă dobândirea în mod ilegal/transferarea tuturor proprietăților familiei defunctului ####### ######## pe numele său şi al familiei sale.

A învederat că este plecat la muncă în străinătate împreună cu familia sa, iar în toamna anului trecut, luna noiembrie 2021, când a revenit în ţară împreună cu soția şi cei doi copii ai săi, a fost dat afară din casa sa de la nr. 75 (şi ultim domiciliu al defunctului ####### ########) acolo unde are domiciliul inclusiv acesta, de către reclamantă.

A menționat că acest aspect „o îndreptățește” în opinia sa pe reclamantă să-şi însușească în mod ilegal toate bunurile familiei ####### ########, îndepărtându-l prin toate mijloacele de toate bunurile ce i-au rămas de pe urma defuncților săi părinți.

În contextul expus anterior a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată.

În drept, art. 205 C.p.c.

A solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi proba testimonială.

A anexat în copie înscrisuri.

În ședința publică din 20.12.2022 instanța a unit cu fondul excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.

Au fost încuviințate probe, respectiv înscrisuri, interogatoriu, testimoniala cu cate doi martori şi expertiza în construcții, fiind desemnat expert ###### ####.

Au fost administrate probele încuviințate. Au fost audiați martorii #### ######, ###### #### #######, ###### #### ######, ######### #####.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul să se constate dreptul său de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare cu privire la imobilul construcție cu destinația de locuință situată în ###### ####### #######, #### ########### ### ## mp, ##### #########, pe terenul în suprafață de 1400 mp.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4978/10.04.1995, def. ####### ########, autorul pârâtului din prezenta cauză, a dobândit cota de 5/6 dintr-o casă de locuit şi dintr-un pătul, situate pe un teren în suprafață de 1400 mp din care 300 mp construcții şi 1100 mp arabil, reprezentând o parte din cota de 5/6 din suprafață de 4100 mp situată în ###### ########, sat ####### #######, ##### #########.

Din cererile formulate de părți şi regăsite la dosar, rezultă că terenul şi construcția ce au făcut obiectul vânzării-cumpărării au provenit de la socrii def. ####### ########.

Începând cu anul 1999, pe terenul mai sus menționat, reclamanta împreună cu soțul său, au dărâmat vechea construcție casă şi au început edificarea unui nou imobil cu destinația casă de locuit.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții, întocmit în cauză de expert ###### ####, rezultă că imobilul construcție casă de locuit, P+1E, are aria utilă desfășurată 116,43 mp şi a fost edificată în anul 2000.

În cuprinsul raportului se arată că, atât în certificatul de urbanism nr. 68/noiembrie 1998, cât şi în memoriul tehnic de la proiectul pentru autorizația de construire se face referire la faptul că imobilul casă se construiește pe terenul din contractul de vânzare cumpărare nr. 4978/10.04.1995.

În contractul de vânzare sunt vecinătăți care corespund cu vecinătățile actuale. ##### expertul în continuare că, prin schița de plan amplasament prezentată în anexa nr. 2.1 a redat cotele la care este amplasată construcția faţă de vecinătăți şi comparându-le cu cotele din planul de amplasament de la proiectul PAC, acestea sunt aproximativ comparabile nu egale, fapt ce îl face să creadă că imobilul casă este construit pe terenul din contractul de vânzare cumpărare nr. 4978/10.04.1995.

Luând în considerare şi atitudinea procesuală a pârâtului care nu a negat că imobilul construcție ce face obiectul cauzei este situat pe același teren, instanța va reţine ca probat acest fapt.

Reclamanta a invocat existenţa unei convenții între ea şi fratele său, def. ####### ########, cu privire la edificarea construcției pe terenul acestuia din urma.

Dovada actului juridic (a acordului de voință) este supusă regulilor generale prevăzute de art. 309 Cod procedură civilă (respectiv, dacă valoarea depășește 250 lei, niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori).

Cu toate acestea, dovada faptului material al edificării construcției poate fi făcută cu orice mijloc de probă.

##### în vedere relația de rudenie dintre părți, respectiv faptul că reclamanta a fost sora def. ####### ########, instanța reține în cauză incidența dispozițiilor art. 309 alin. 4 pct. 1 Cod procedură civilă, constatând că în speță există o imposibilitate morală din partea constructorului, a reclamantei de a procura o dovadă scrisă cu privire la dreptul pe care îl pretinde, astfel că în dovedirea acțiunii devine admisibilă şi a fost încuviințată proba testimonială.

Instanța reține că dispozițiile art. 309 alin. 2 Cod procedură civilă nu sunt imperative, iar cazurile enumerate de dispozițiile art. 309 alin. 4 Cod procedură civilă nu sunt limitative, practica judiciară dând un înțeles larg noțiunii de imposibilitate morală de a se preconstitui un înscris (de ex. relații de rudenie, de încredere între părți).

Din depozițiile martorilor ###### #### ###### şi ######### ##### rezultă că au lucrat ## edificarea casei şi au fost plătiți de reclamantă şi de soțul acesteia, tot aceștia plătind şi materialele de construcție.

Martorii au declarat că a fost o construcție veche ce a fost dărâmată şi ei au edificat integral o construcție nouă.

Au mai arătat că def. ####### ######## locuia cu mama sa, în apropiere şi nu a venit niciodată la locul edificării.

Martorul ######### ##### a declarat că def. ####### ######## nu trecea pe la locul construcției, avea treburile lui, dar știa că se construiește acolo, martorul arătând că el le-a edificat toate casele, sunt alături toate.

Aceiași martori au declarat că în casa finalizată a locuit fiul reclamantei, numitul ##### ###### împreună cu familia sa, până la deces, iar casa a fost îngrijită de reclamantă.

Martorul ###### #### #######, propus de pârât, nu contrazice depozițiile celor doi martori propuși de reclamantă, dimpotrivă confirmă afirmațiile acestora. ##### martorul că acea casă a fost făcută de ######### ##### şi pe ####### ######## nu l-a văzut la acea casă, ci la casa lui unde era şi mama lui.

Depoziția martorului #### ###### nu prezintă relevanţă în cauză, afirmând că nu cunoaște nimic.

Din depozițiile martorilor rezultă ca plata materialelor de construcție şi a manoperei pentru edificarea construcției casa a fost suportată de reclamantă şi de soțul acesteia, că în timpul edificării ce s-a întins pe o durată de aproximativ un an, def. ####### ######## nu a venit niciodată, deși locuia în apropiere şi cunoștea despre faptul edificării, precum şi că după finalizarea construcției, în casă a locuit fiul reclamatei şi familia acestuia.

Pârâtul a susținut că relațiile dintre reclamantă şi tatăl său erau deteriorate, iar martorul ###### #### ####### a declarat că def. ####### ######## era certat cu reclamanta, nu știe de când.

##### în vedere că existența convenției pentru edificare se analizează la momentul începerii edificării construcției şi pe parcursul acestei operațiuni, constată instanța că pârâtul nu a probat că la același moment autorul său era certat cu reclamanta.

Martorul nu a putut preciza o perioadă.

În plus, opinează instanța că, dacă la momentul edificării, între cei doi frați relațiile ar fi fost tensionate, nu se poate găsi o explicație pentru pasivitatea def. ####### ######## care cunoștea că pe terenul său se construiește şi chiar a fost demolată casa pe care o primise de la socrii săi, decât în aceea că a avut o înțelegere în acest sens cu constructorii, sora şi cumnatul său, iar relația cu sora sa era una bună.

În acest sens prezinta interes şi documentația întocmită pentru edificarea construcției, certificatul de urbanism nr. 68/noiembrie 1998, cât şi în memoriul tehnic de la proiectul pentru autorizația de construire, emise pe numele def. ####### ########.

În mod evident, formalitățile administrative trebuiau îndeplinite de proprietarul terenului.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul constructor ###### ####, se face referire la cotele din planul de amplasament de la proiectul PAC, arătând expertul că acestea sunt aproximativ comparabile.

În acest context, se poate reține în mod rezonabil că la construcția casei s-a avut în vedere proiectul tehnic, iar accesul la proiect nu putea avea loc decât cu îngăduința titularului def. ####### ########, nefiind invocată vreo faptă ilicită legată de acest aspect.

Prin întâmpinarea inițială, pârâtul a insistat pe dreptul conferit de certificatul de urbanism nr. 68/noiembrie 1998 şi de memoriul tehnic de la proiectul pentru autorizația de construire.

Prin raportare la disp. art. 6 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, reține instanța că certificatul de urbanism are doar un rol de informare, neputând ţine loc de titlu de proprietate pentru titular.

În completarea situației de fapt, reţine instanța că imobilul construcție nu a figurat în evidenţa de rol agricol a def. ####### ########, așa cum rezultă din istoricul de rol emis sub nr. 8898/03.11.2022 de Primăria #######-####### (fila 90-91 dosar).

În schimb, casa a figurat în rolul fiului reclamantei, numitul ##### ###### din anul 2007, iar în perioada ######### terenul a fost înscris la poziția de rol ##### ######, soțul reclamantei, conform adeverinței fără număr emisă de Primăria #######-####### (fila 22 dosar).

Cu adresa nr. 408/13.02.2023 emisă de Primăria #######-#######, s-au comunicat instanței următoarele: „În registrul agricol din perioada #########, la poziția de rol nr.100, volumul 4, unde cap de gospodărie figurează ##### ######, în rubrica „MENŢIUNI SPECIALE” este înscrisă următoarea menține: ”##### Satului (### #####) - 14 ari (4 ari c+c1, 10 ari arabil al băiatului ##### ##########".

La capitolul I Componența gospodăriei - există mențiunea ”s-a mutat la casa lui în 2003” - ##### ##########.

În aceeași perioadă, în ultimul volum din ##### ####### #######, poziția 033, pentru imobilul situat pe ###### ########## ### ##, figurează cap gospodărie ##### ##########, cu membrii componenți: ##### ###### #######, ##### ###### ######## și cu teren în suprafață de 1400 mp, casă de 114 mp din anul 2000, cu semnătura declarantului din anul 2004.

În registrele agricole din perioadele: 2007-2011, 2010-2014, 2015-2019, imobilul sus menționat este înscris la pozițiile de rol, Moștenitori ##### ######, cu suprafața de 1400 mp și casă de 114 mp/2000.” „Referitor la rolul fiscal, vă comunicăm faptul că pentru suprafața de 1400 mp și casă de 114 mp, impozitul a fost achitat, dar în evidențele noastre nu figurează persoana care a efectuat plata.

Atașăm în copie, chitanțele aferente anilor #########.” Din chitanțele atașate, rezultă că impozitele au fost achitate de moşt. ##### ##########.

Toate aceste evidențe, contrazic susținerea pârâtului în sensul că ##### ##########, fiul reclamantei, a fost o persoană tolerată în imobilul casă.

Dimpotrivă, acesta şi-a făcut publică posesia prin înscrierea în evidenţele fiscale şi agricole şi prin locuirea efectivă în imobil, împreună cu soția şi fiica sa, până la decesul intervenit în anul 2006.

În raport de cele expuse, instanța va analiza prioritar legea aplicabilă speţei, pornind de la temeiul de drept şi instituția juridică a accesiunii imobiliare artificiale, astfel cum au fost invocate de reclamantă.

În acest sens, se observă că la data de 1 octombrie 2011, a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.

De asemenea, cu aceeași dată, a fost abrogat Codul civil din 1864 (cu excepția dispozițiilor art. 1169-1206), potrivit art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. ##### în vedere prevederile art. 58 din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora, în toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opțiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării, ale art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, care stabilesc că actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, rezultă că dispozițiile legale aplicabile sunt cele din vechiul Cod civil, în speță art. 492.

Accesiunea reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, aplicație a regulii accesorium sequitur principale, care constă în incorporarea materială a unui lucru mai puțin important într-un lucru mai important.

Potrivit art. 492 Cod civil Orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedește din contră.

Legiuitorul stabilește prezumția că toate construcțiile, plantațiile şi lucrările efectuate pe un fond dat sunt ale proprietarului acelui fond. #### o prezumție iuris tantum, adică o prezumție care nu este valabilă decât atât timp cât nu s-a făcut dovada contrarie, atâta timp cât nu s-a administrat proba că lucrările au fost efectuate de un altul.

Potrivit art. 35 C. proc. civ., invocat de reclamantă, acțiunea în constatare poate fi formulată pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept și poate fi primită numai dacă partea nu poate cere realizarea dreptului.

Acțiunea formulată de reclamantă nu este inadmisibilă în raport de textul citat, deoarece aceasta nu a cerut să se constate un fapt și nici nu putea să ceară realizarea dreptului pretins.

Întrucât prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat să se constate că împreună cu soțul său, sunt proprietarii construcției edificată pe terenul proprietatea pârâtului, acțiunea privește constatarea unui drept (dreptul de proprietate), iar în condițiile în care construcția se află în posesia reclamantei, iar dreptul asupra ei a fost contestat de pârât, reclamanta nu are la îndemână o acțiune propriu-zisă în justiție prin care să-și poată realiza dreptul de proprietate.

Faptul că pârâtul este proprietarul terenului pe care reclamanta a edificat construcția nu conferă acțiunii în constatare caracter inadmisibil, deoarece, conform art. 492 C. civ., proprietarul terenului este prezumat a fi și proprietar al tuturor construcțiilor, plantațiilor sau lucrului făcut în pământ sau asupra pământului „până ce se dovedește din contră”.

Textul stabilește o prezumție relativă, pe care constructorul o poate înlătura prin proba contrarie, dacă dovedește că lui îi aparține proprietatea construcțiilor, plantațiilor sau lucrărilor aflate pe teren.

Constructorul dobândește drept de proprietate asupra clădirii dacă a construit cu consimțământul proprietarului terenului, situație în care dreptul de proprietate asupra construcției se dobândește treptat, pe măsura încorporării materialelor în teren.

În speță, așa cum s-a reținut mai sus în considerente, reclamanta a construit pe terenul proprietatea autorului pârâtului cu acordul acestuia, probele administrate în cauză ducând la concluzia că autorul pârâtului a fost de acord ca reclamanta şi soțul acesteia să edifice construcția.

Or, pentru răsturnarea prezumției stabilită prin art. 492 C. civ. este necesar ca acordul să existe la momentul edificării construcției.

O eventuală deteriorare a relațiilor dintre părți nu a fost probată a fi existat la momentul edificării construcției, orice alt moment anterior sau ulterior fiind fără relevanţă.

În consecință, instanța va respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de pârât şi va admite cererea de chemare în judecată.

În baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 8703,76 cheltuieli de judecată-taxa de timbru (2803,76 lei chitanța fila 51), onorariu expert (2000 lei chitanța fila 100), onorariu avocat (3900 lei chitanțe nr. ##########.02.2023 şi nr. ##########.03.2023 filele 175, 176)

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtul ####### ###### ########, CNP #############, domiciliat în ###### ####### #######, #### ########### #####, ##### #########, cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat ########## #######, cu sediul în Fieni, str.

Lt.V.Negoescu, nr.17, ##### #########.

Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect „acțiune în constatare”, formulată de reclamanta ##### #####, CNP #############, domiciliată în ###### ####### #######, sat ####### #######, #### ########### ######, ##### #########, în contradictoriu cu pârâtul ####### ###### ########, CNP #############, domiciliat în ###### ####### #######, #### ########### #####, ##### #########, cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat ########## #######, cu sediul în Fieni, str.

Lt.V.Negoescu, nr.17, ##### #########.

######## că reclamanta, împreună cu soțul său ##### ###### (decedat) au dobândit prin edificare dreptul de proprietate asupra imobilului construcție casă de locuit, P+1E, arie utilă desfășurată 116,43 mp, edificată în anul 2000, situată în ###### ####### #######, #### ########### ### ## mp, ##### #########, pe terenul în suprafață de 1400 mp dobândit de def. ####### ######## cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4978/10.04.1995, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert constructor ###### ####, înregistrat la dosar la data de 31.01.2023.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 8703,76 cheltuieli de judecată-taxă de timbru, onorariu expert, onorariu avocat.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria ########.

Pronunțată prin punerea la dispoziția părților, azi 11.04.2023.

PREŞEDINTE, GREFIER,

######## ##### ##### #### ######## #######

Red. ######/Tehn. ######/8 ex./02.05.2023