ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Judecătoria PUCIOASA · .

Hotărâre nr. 112 din 01.02.2021

Instanță
Judecătoria PUCIOASA
Dosar
.
Obiect
Constatare nulitate act juridic
Soluție
Sursa
portal.just.ro

ECLI:RO:JDPUC:2021:001.######

DOSAR NR.####/283/2018

#######

JUDECĂTORIA ######## – JUDEŢUL #########

SENTINŢA CIVILĂ NR.###

Sedința publică din data de 01.02.2021

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE - #### #### #######

GREFIER - #### #######

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile având ca obiect „constatare nulitate act juridic”, formulată de reclamanta Comuna ####### ###, cu sediul în ###### ####### ###, str.Vlad #####, nr.18, #############, în contradictoriu cu pârâta #### #######, domiciliată în ###### ####### ###, str.###### cel ####, nr.65, jud.######### şi pârâtele ####### Locală de Fond Funciar ####### ###, #############;####### Judeţeană de Fond Funciar #########, cu sediul în Târgovişte, ######### ############# ####, Dud.dâmboviţa, intervenient fiind ########## #####, domiciliat în ###### ####### ###, sat ####### ###, ########## ### ##### #####, #############.

Dezbaterile lucrărilor şi prezenţa părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 18.01.2021, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă civilă, când instanţa, pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, a amâna pronunţarea pentru azi 01.02.2021, când a rămas în deliberare.

I N S T A N Ţ A

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ######## la data de 17.09.2018, sub nr. ####/283/2018, reclamanta Comuna ####### ### în contradictoriu cu pârâta #### ####### a formulat cerere pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 162929 emis de ####### judeţeană ######### pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, la data de 26.09.2012, privitoare la imobilul situat în ###### ####### ###, ##### ####### ###, strada ###### cel ####, ####### #########, cu număr de carte funciară 5557 și număr cadastral 5557, iar nulitatea actului inițial, primar, atrage nulitatea actului subsecvent datorită legăturii sale cu primul, privind pe #### #######, domiciliată în ###### ###########, strada ###### cel ####, nr. 65, ####### #########, întrucât reconstituirea s-a făcut în favoarea unei persoane care nu era îndreptățită potrivit legii si rectificarea cărţii funciare nr. 5556 privind proprietarul si repunerea părților în situația anterioară.

În fapt, a arătat că, în anul 2011, Comuna #######-###, a făcut obiectul unui proiect-pilot privind înregistrarea sistematică a imobilelor.

Pe teren, la imobilul pentru care se cere constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, s-au făcut măsurători și a fost identificată ca proprietar #### #######, care a semnat fișa de interviu; pe proprie răspundere a declarat terenul în registrul agricol, iar în anul 2012 i s-a eliberat titlul de proprietate.

În etapa de contestații, decembrie 2015 - ianuarie 2016, nu au existat contestații cu privire la acest imobil, iar în octombrie 2016, ########## #####, a depus o cerere prin care a anunțat că nu a primit titlul de proprietate pentru suprafața de cca 200 mp, din fața casei sale.

La acea dată, ########## ##### a fost anunțat că pe acel teren au fost identificați: #### ####### și tatăl ei, ########## #####, decedat în septembrie 2016. ########## ##### a prezentat certificatul de moștenitor nr. 7/2011 și a afirmat că terenul este cuprins în acesta; a prezentat și declarații de martori: ####### #######, ###### ######, ###### ###, #### ########, ###### #######, ######## ###, iar în septembrie 2018, de la : ####### ####-######### și ###### #########, toți declarând că terenul este a lui ########## ####, tatăl lui ########## ##### și că a fost creat prin depuneri de pământ, în malul pârâului Vulcănița, fiind în fapt accesiune imobiliară naturală și prin fapta omului, aspect susținut și de ortofotoplan, prezent și istoric, care arată că terenul nu exista, pe acolo fiind cursul pârâului Vulcănița.

Reclamanta a propus ca soluție, revocarea titlului de proprietate, respectiv rectificarea cărții funciare, terenul neintrând în circuitul civil, dar #### ####### a refuzat, prin diverse cereri/declarații.

In drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.

III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, pe cele ale art. 557, 567-570 și 572, 573 și art. 908 din Codul civil, pe cele ale Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar, interogatoriul pârâtei și proba testimonială cu martorii: ####### #######, ###### ###, #### ########, ####### ####-######### şi ###### ######### (fila 51).

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 02.11.2018, pârâta #### ####### a solicitat respingerea acţiunii:

1.- pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantei

2.- invocând excepția lipsei de interes

3.- invocând excepția lipsei calităţii procesuale pasive în ce privește capătul 2 al cererii de chemare in judecată

4.- ca nefondată.

Cu cheltuieli de judecata.

În motivare a arătat că este proprietara unor suprafețe de teren situate in intravilanul comunei ####### ### după cum urmează:

- conform titlului de proprietate nr.61929/26.09.2012 deține suprafața de teren de 58 mp categoria „alte terenuri”, situată în intravilanul comunei, în tarlaua 65, parcela 5557, cu vecinii; N - str. ###### cel ####, E - #### ####### ###, S – pârâul Vulcăniţa si V – pârâul Vulcăniţa - teren intabulat, conform extrasului de carte funciara 5557 a #### ####### ### ### ##.06.2018

- conform titlului de proprietate nr. 164804/23.11.2012 deține suprafața de teren de 1369 mp categoria „fâneţe”, situată în extravilanul comunei în tarlaua 66, parcela 5914, cu vecinii: N - str.

Pârâul Vulcăniţa, E – #### ########## #####, S - ########## ###### si V –#### Silviu/#### #######- teren intabulat, conform extrasului de carte funciară 5914 a #### ####### ### ### ##.06.2018

A mai arătat că aceste două terenuri fac corp comun, sunt despărțite de pârâul Vulcăniţa făcându-se astfel accesul la drum al terenului în integralitatea lui şi poartă denumirea în registrul agricol de “ Moiceni - Peste #####”.

Totodată, a arătat că terenul ce poartă număr cadastral 5556 nu-i aparține, ci el face obiectul succesiunii tatălui său, ########## N. #####, decedat la data de 02.09.2016 ai cărui moștenitori sunt pârâta, împreună cu alte trei surori ale sale, ###### ####, ##### Constanţa şi ######### #######, conform notei de sesizare pentru deschiderea succesiunii anexate.

Acest număr cadastral 5556, intabulare a cărei rectificare se cere reprezintă intabularea proprietății tatălui său defunct, ########## N. ##### pentru o altă suprafață de teren şi anume 87 mp cu număr de carte funciară 5556, deținută în proprietate conform contractului de vânzare cumpărare nr. 728/09.04.1966 autentificat de fostul Notariat de Stat, iar acest teren face, la rândul lui, corp comun cu suprafața de 2313 mp cu număr cadastral 8738 totalizând cei 2400 mp din actul arătat mai sus.

Astfel ca, nefiind titularul cărţii funciare nr. 5556, solicită respingerea cererii de rectificare carte funciară pentru acest număr ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cele doua terenuri, cel de 1417 mp ( al pârâtei de 58 mp, nr. cadastral.5557 + 1369 mp, nr. cadastral. 5914 ) şi 2400 mp ( al tatălui său: 87 mp, nr. cadastral. 5556 + 2313 mp, nr. cadastral. 8738), fiecare despărțite de pârâul Vulcăniţa sunt în vecinătatea unul altuia si au aparținut familiei, regăsindu-se în evidenţele atât ale registrului agricol, cât şi în acte de proprietate autentice .

Accesul la drumul comunal al celor două terenuri se face evident peste pârâul Vulcăniţa, prin cele două parcele de 58 mp si 87 mp, având posibilitatea construirii unui podeț peste pârâu în situația în care vor edifica construcții de locuit pe acestea cum au toți vecinii care dețin case de locuit pe ambele laturi de est si vest.

In ce privește excepția lipsei calitatii procesuale active a reclamantei - Comuna ####### ### ( Unitatea Administrativ Teritoriala) a arătat că în cauza aceasta nu are calitate procesuală activă în acțiunea de constatare nulitate absolută titlu de proprietate nr. 162929/26.09.2012, dat fiind că această reconstituire a fost făcută de ####### Județeană de fond funciar care a şi emis titlul.

A mai arătat că potrivit prevederilor art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991 modificata, împotriva hotărârii comisiei județene de validare a reconstituirii, se poate face plângere la Judecătoria în a cărei raza teritoriala se afla terenul, iar conform prevederilor art.55 alin. 1 din aceeași lege, poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.

Cu alte cuvinte numai comisia județeană poate şi are calitate de a face plângere împotriva propriei hotărâri şi implicit împotriva actelor emise în baza hotărârii sale, în speță titlul de proprietate nr. 162929/26.09.2012.

Calitatea procesuală activă pentru introducerea acțiunii în constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate emis de ####### județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor ######### o are primarul sau prefectul.

Astfel, potrivit art.5 lit.l) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, primarul înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art.III din Legea nr. 169/1997 .

O dispoziție similara exista în art.6 lit.i) din același regulament, în ceea ce privește legitimarea procesuala activa a prefectului de a introduce acțiuni în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.

In consecință, în aceste ipoteze Comuna ####### ### ( Unitatea Administrativ Teritorială), nu poate introduce o acțiune în constatarea nulității absolute, reclamanta având doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite ilegal si de a sesiza, după caz, primarul sau prefectul, pentru ca aceștia să promoveze o acțiune în constatarea nulității absolute.

Instituția Primarului este distincta de persoana juridica a UAT - Comuna ####### ### si chiar daca acesta semnează cererea de chemare in judecata nu o face in numele sau si in numele Comunei ####### ###.

Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, iar UAT – Comuna este o entitate diferită de Instituția Primarului care este o altă structură funcțională, chiar dacă pentru ambele semnează primarul.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea acțiunii, a arătat ca persoana care pretinde in fapt terenul nu este reclamanta, ci sunt invocate apărări în numele altei persoane, depunându-se cereri şi declaraţii care vizează altă persoană decât reclamanta ca potențial îndreptăţită.

Consideră că admiterea acțiunii nu ar aduce nici un folos reclamantei, deoarece terenul din litigiu este pretins pentru altcineva.

Astfel, potrivit celor arătate în cererea de chemare în judecată, așa cum aceasta a fost precizată, promovarea prezentei acțiuni ar fi justificată de reconstituirea dreptului de proprietate unei alte persoane şi anume numitului ########## ##### şi că suprafața de 58 mp ce face obiectul litigiului ar fi aparținut acestuia.

Pe lângă faptul că această suprafață nu se regăsește în certificatul de moștenitor al persoanei indicate de reclamantă ca fiind îndreptăţită, acest teren face parte din proprietatea familiei sale din anul 1966 conform actelor depuse la dosar.

Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cea care a pus in mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.

Interesul poate fi material sau moral și trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie legitim , să fie născut și actual, să fie personal și direct.

Interesul trebuie să fie născut și actual, să existe in momentul în care se exercită dreptul la acțiune, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune.

De asemenea interesul trebuie să fie personal și direct , în sensul că folosul practic trebuie să-1 vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.

Această cerință există și atunci când forma procedurală nu este promovată de titularul dreptului, ci de alte persoane sau organe cărora legea le recunoaște legitimare procesuală, întrucât folosul practic se produce asupra titularului.

In speță, pe lângă faptul că, Comuna - UAT nu are legitimitate procesuală activă in promovarea acțiunii privind constatarea nulității absolute a actului de reconstituire , în cauza de față interesul nu este dovedit, nu îndeplinește condițiile menționate.

Mai exact lipsește legitimarea procesuală a reclamantei Comuna ####### ### ,din perspectiva interesului legitim , ce duce la împiedicarea instanței de judecată să procedeze la analizarea apărărilor formulate de aceasta pe fondul pretenției in sine.

Un astfel de demers nu poate fi la îndemâna reclamantei Comuna ####### ###.

In spiritul și litera art.III pct.2 din Legea ######## și ale Legii 18/1991, in categoria persoanelor care justifică un interes legitim intră persoanele cărora prin titlul de proprietate contestat le-a fost nesocotit dreptul de proprietate recunoscut prin lege.

Sintagma "recunoscut prin lege" presupune nu numai simplul fapt al înregistrării cererii de retrocedare al terenului preluat abuziv, ci soluția adoptată în privința acestei cereri prin stabilirea dreptului de proprietate in modurile stabilite de Legea 18/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate precum și emiterea titlului de proprietate s-a întocmit conform legii, iar titlul de proprietate a fost emis in anul 2012 cu ocazia sistematizării cadastrale care a avut in vedere evidentele din registrul agricol unde pârâta figura cu această suprafață de teren, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut corect , 1a acel moment neexistând nici o alta cerere de reconstituire pentru această suprafață.

Precizează că un alt argument in sprijinul lipsei de interes al reclamantei în prezenta cauză ar fi și acela că la momentul acordării amplasamentului terenului in discuție, ####### Locală a regăsit-o chiar şi posesoarea acestui teren pe care ea îl folosea pentru parcare şi mai ales ca aceasta a amplasat acolo şi contoarul de electricitate.

Pe cale de consecință, fiind finalizată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru pârâtă, consideră că nu există nici folosul practic al retrocedării acestui amplasament către o altă persoană, dacă s-ar constata nulitatea absolută a titlului de proprietate.

Astfel fiind, consideră întemeiata excepția lipsei de interes și solicită respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 162929/26.09.2012.

In ce privește excepția lipsei calitatii procesuale pasive pentru căpătul II al cererii de chemare in judecata, a arătat că terenul ce poarta număr cadastral 5556 nu-i aparține, ci el face obiectul succesiunii tatălui său, ########## N. #####, decedat la data de 02.09.2016, ai cărui moștenitori sunt pârâta, împreună cu alte trei surori ale sale, ###### ####, ##### Constanţa şi ######### #######, conform notei de sesizare pentru deschiderea succesiunii anexate.

Precizează că acest număr cadastral 5556, intabulare a cărei rectificare se cere reprezintă intabularea proprietății tatălui său defunct, ########## N. ##### pentru o altă suprafață de teren şi anume 87 mp, cu număr de carte funciară 5556, deținută în proprietate conform contractului de vânzare cumpărare nr. 728/09.04.1966 autentificat de fostul Notariat de Stat, iar acest teren face, la rândul lui, corp comun cu suprafața de 2313 mp cu număr cadastral 8738 totalizând cei 2400 mp din actul arătat mai sus.

Astfel că, nefiind titularul cărţii funciare nr. 5556, solicită respingerea cererii de rectificare carte funciară pentru acest număr ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cauzei învederează instanței de judecata că cererea de chemare in judecată este nefondată prin prisma faptului ca pârâta este singura persoană îndreptăţită la reconstituire, acest teren fiind in evidentele de registru agricol si in posesia familiei sale .

Certificatul de moștenitor nr. 7/ 20.01.2011 depus la dosar prin care se dorește a crea aceasta aparenţă a dreptului numitului ########## ##### identifica terenul acestuia la punctul 1 ca fiind de 2200 mp, din care 800 mp cu destinația curți construcții cu următoarele vecinătăți: ##### #####, #### ######, ########## ##### si drum comunal, nicidecum pârâul Vulcăniţa. #### evident ca dreptul invocat de reclamanta ca apartinand numitului ########## ##### este limitat la drumul comunal si nu peste acesta, unde acesteia i-a fost emis titlul de proprietate a cărui anulare se cere in mod nefondat.

Dimpotrivă, reclamanta îi recunoaște proprietatea de 1369 mp categoria „fâneţe”, identificată în titlului de proprietate nr. 164804/23.11.2012 în tarlaua 66, parcela 5914, cu vecinii: N - str.

Pârâul Vulcanita, E - #### ########## #####, S - ########## ###### si V -#### Silviu/#### ####### (teren intabulat, conform extrasului de carte funciara 5914 a #### ####### ### ### ##.06.2018), si solicitarea anularii titlului de proprietate nr.##### ### .09 . 2012 in care se atesta ca deține si suprafața de teren de 58 mp categoria „alte terenuri”, situată în intravilanul comunei în tarlaua 65, parcela 5557, cu vecinii; N - str. ###### cel ####, E - #### ####### ###, S – pârâul Vulcaăniţa şi V – pârâul Vulcăniţa (- teren intabulat, conform extrasului de carte funciara 5557 a #### ####### ### ### ##.06.2018) îi ia practic accesul la drum al terenului de mai sus.

Precizează că cele doua terenuri fac corp comun si ca in fapt cei 58 mp reprezintă bucata de teren de peste pârâul Vulcăniţa care îi asigură accesul la drumul comunal al proprietății sale, integralitatea ei, de 1427 mp ( 1369 mp + 58 mp din cele doua titluri; nr. 164804/23.11.2012 si nr.61929/26.09.2012 ).

Mai mult decât atât, in toate actele: evidentele de registru agricol si actele de dobândire a proprietății de către tatăl său, ########## #####, vecinătatea este indicată ca fiind drumul comunal.

A mai arătat că aceste proprietăți de peste pârâul Vulcăniţa cuprind si suprafețele de peste râu, tocmai pentru a nu le fi îngrădit accesul la drum.

Consideră că apărarea că terenul de 58 mp ce se afla peste pârâu, în continuarea proprietății sale de 1369 mp din TP nr. 164804/23.11.2012 nu ar fi existat este neadevărata, căci hărțile vechi arată fără dubiu existenta lui, iar declarațiile extrajudiciare pe care pârâta le are de la alţi vecini atestă că acesta a existat dintotdeauna şi s-a aflat in folosința familiei sale care are in acel punct cca 7500 mp.

Faptul ca pârâta nu a edificat nici o construcție pe terenul său de 1369 mp care sa impună si edificarea unui pod de acces peste parau ( cum au făcut toți vecinii) nu creează aparenţa unui drept pentru altă persoană, cu atât mai mult cu cat numitul ########## ##### are in acte proprietatea de peste drum, pe cealaltă latură limitată ca vecinătate clar cu drumul si nu cu pârâul Vulcăniţa cum încearcă reclamanta sa creeze confuzie in încercarea suspecta de a-1 avantaja, probabil pentru parcari sau alte folosințe.

Precizează că terenul din punctul “Moiceni- peste gârlă” a aparținut dintotdeauna familiei sale, şi depune în acest sens extras din registrul agricol unde apare pentru aceasta suprafața vecinătate drumul, iar suprafața de 58 mp de care se dorește a fi deposedata in mod nelegal a făcut si face parte dintotdeauna din patrimoniul familiei sale, mai exact al tatălui său, în suprafață de 7500 mp in acel punct pe care i l-a împărţit copiilor conform voinței sale, apărând ulterior si in registrul său agricol cu aceeaşi vecinătate - drumul.

De asemenea, arătat că pe această suprafață de teren de 58 mp a instalat contorul de electricitate care deservește proprietatea sa, situată peste drum, unde locuieşte în casa părintească.

Depune planșe foto in acest sens in care se poate vedea chiar si podețul peste parau ce deservește ca si cale de acces la drum a unei alte proprietăți a familiei sale unde este edificata casa de locuit si unde locuiește efectiv fiul său.

Învederează instanței de judecata ca promovarea acestui litigiu civil de către reclamanta Comuna ####### ### este in fapt urmarea conflictelor pe care aceasta a început să le aibă cu vecinul său, ########## ##### care i-a îngrădit abuziv proprietatea, nu a mai lăsat-o să parcheze mașina pe acest teren si i-a interzis accesul la contorul de electricitate amplasat pe un stâlp ce se afla pe acest teren.

Precizează că a formulat nenumărate sesizări la Primărie, la Politie, la Inspectoratul de Stat in Construcții, la OCPI împotriva abuzurilor numitului ########## ##### si chiar a promovat o ordonanță preşedinţială pentru ca acesta sa fie obligat sa sisteze si sa demoleze gardul pe care a început sa-1 ridice pe proprietatea sa îngrădindu-i accesul si folosința.

In drept- dispozițiile art. 205 cod procedura civila.

In dovedire, solicită proba cu acte si martori (Sanfirescu ######, ####### ##########, #### ########, interogatoriul reclamantei, precum si proba cu cercetare la fata locului.

In ce privește martorii propuşi de reclamantă, ale căror declaraţii sunt depuse la dosar, arată că aceștia sunt în fapt rude ale numitului ########## ##### care urmărește in fapt sa o deposedeze de terenul său si se opune audierii acestora.

La data de 31.10.2018, numitul ########## ##### a depus la dosar o cerere de intervenţie, prin care a solicitat a se dispune admiterea in principiu a cererii de intervenție formulata de subsemnatul si pe fondul cauzei să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr . ######### . 09.2012 emis pentru #### ####### in ceea ce privește imobilul identificat prin număr cadastral 5557, înscris in carte funciară 5557, situat administrativ in ###### ####### ###, str. ###### cel ####, județul ######### precum si a înscrierii dreptului de proprietate dobândit cu acest titlul in cartea funciara mai sus arătata și obligarea Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar ####### ### sa întocmească documentația necesara in vederea emiterii titlului de proprietate in favoarea subsemnatului cu privire imobilul situat in comuna ####### ### , sat ####### ###, strada ###### cel #### , ####### ######### , cu număr de carte funciara 5557 si număr cadastral 5557 , precum și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea acestei cereri a arătat faptul că acesta este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra parcelei de teren pentru care i s-a reconstituit in mod greșit dreptul de proprietate paratei #### #######.

Astfel, terenul in litigiu a aparținut antecesorului său, dreptul de proprietate fiindu-i transmis prin moștenire, conform certificatului de moștenitor nr 7/2011.

De asemenea, a arătat că declaratiile martorilor ####### ####### ###### ###### , ###### ### , #### ######## , ###### #######, ######## ### , ####### #### - ######### si ###### ######### , sunt toate in sensul ca proprietatea antecesorului său, ########## #### , tatăl său şi că a fost creat prin depuneri de pământ , în malul pârâului Vulcăniţa , fiind în fapt accesiunea imobiliara naturala si prin fapta omului , aspect susținut si ortofotoplan , prezent si istoric , care arata ca terenul nu exista , pe acolo fiind cursul paraului Vulcanita.

Aceasta situație de fapt si de drept a fost constatata si de Unitatea Administrativa a Comuna ####### ###, ca urmare a lucarilor efectuate in cadrul programului pilot privind înregistrarea sistematica a imobilelor.

A mai arătat că a îndeplinit toate formalității prevăzute de legea fondului funciar, pentru suprafața de 220 mp situata in fata imobilului proprietatea sa, iar ca urmare a demersurilor efectuate pentru a afla stadiul de soluționare, i s-a comunicat ca o parte a terenului a fost atribuit paratei #### #######, in mod greșit, prin titlul de proprietate a cărui nulitate face obiectul prezentei acțiuni.

Precizează că în mod corect UAT ####### ### a constatat ca titlul de proprietate emis paratei #### ####### a fost greșit emis pentru suprafața de teren situata in fata casei sale de locuit, emiterea titlului având la baza doar declarația pe proprie răspundere a paratei si înscrierea efectuata in registrul agricol ca urmare a acestei declarații.

Concluzionează că se impune admiterea cererii principale formulate de UAT ####### ### in ceea ce privește anularea titlului de proprietate nr #########.09.2012 emis in mod greșit pentru #### #######. ##### in vedere ca parata si-a intabulat dreptul de proprietate dobândit prin acest titlu in CF, se impune ca si consecința anularii titlului, rectificarea situației de carte funciara, respectiv raderea dreptului de proprietate al paratei din CF 5557, număr cadastral 5557.

Consideră că este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 220 mp, şi solicită obligarea reclamantei sa întocmească documentația in vederea emiterii titlului de proprietate pentru acesta.

In probatiune, pentru dovedirea temeiniciei prezentei cereri de intervenție, solicită încuviințarea:probei cu înscrisuri,interogatoriul paratei,obligarea reclamantei sa depună întreaga documentație - cererea formulata de subsemnatul raportata la terenul in litigiu, expertiza topografica de specialitate.

În drepta invocat disp. art 62 Cod proc.civ.

La data de 13.11.2018, pârâta #### ####### a depus la dosar întâmpinare la cererea de intervenţie a numitului ########## #####, prin care a solicitat respingerea acesteia pentru următoarele considerente:

1. Ca inadmisibila

2. Intervenientul nu are calitate procesuala activă.

3. Intervenientul nu are interes.

4. Pe fond ca netemeinica si nefondată.

Cu cheltuieli de judecata.

In fapt, a arătat că este proprietara unor suprafețe de teren situate in intravilanul #### ####### ###, pe numele său fiind emise două titluri de proprietate valabile care atesta acest lucru. Astfel:

- conform titlului de proprietate nr.61929/26.09.2012 deține suprafața de teren de 58 mp categoria „alte terenuri”, situata in intravilanul comunei in tarlaua 65, parcela 5557, cu vecinii: N - str. ###### cel ####, E - #### ####### ###, S – pârâul Vulcăniţa şi V - pârâul Vulcăniţa - teren intabulat, conform extrasului de carte funciară 5557 a #### ####### ### ### ##.06.2018

- conform titlului de proprietate nr.164804/23.11.2012 deține suprafața de teren de 1369 mp categoria „fâneţe”, situată in extravilanul comunei in tarlaua 66, parcela 5914, cu vecinii: N - str.

Pârâul Vulcanita, E - #### ########## #####, S - ########## ###### si V -#### Silviu/#### #######- teren intabulat, conform extrasului de carte funciara 5914 a corn. ####### ### din 14.06.2018

Aceste doua terenuri fac corp comun si sunt despărțite de pârâul Vulcăniţa având astfel accesul la drum al terenului in integralitatea lui si poarta denumirea in registrul agricol de “ Moiceni - Peste #####”.

Accesul la drumul comunal al acestui teren se face evident peste pârâul Vulcăniţa, prin parcela de 58 mp, având posibilitatea construirii unui podeț peste parau in situația in care va edifica construcții de locuit pe acesta cum au toti vecinii care au case pe ambele laturi de est si vest.

In ce privește inadmisibilitatea cererii de intervenție solicită a se reține că intervenientul ########## ##### nu face dovada dreptului său de proprietate şi care să nască posibilitatea promovării acestei solicitări.

Intervenientul ########## ##### invoca un certificat de moștenitor care retine la masa succesorala a defunctului sau tata un teren curti construcții care are limita la drum si nicidecum la paratul Vulcăniţa pana unde pretinde ca se întinde această proprietate.

Solicită a se observa că certificatul de moștenitor nr. 7/ 20.01.2011 depus la dosar prin care se dorește a crea aceasta aparenta a dreptului intervenientului ########## ##### identifică terenul acestuia la punctul 1 ca fiind de 2200 mp, din care 800 mp cu destinația curţi construcții cu următoarele vecinătăți: ##### #####, #### ######, ########## ##### si drum comunal, nicidecum pârâul Vulcăniţa, fiind evident că dreptul invocat de intervenientul ########## ##### este limitat la drumul comunal şi nu peste acesta, unde pârâtei i-a fost emis titlul de proprietate a cărui anulare se cere în mod nefondat.

Mai mult decât atât, precizează că însăși reclamanta UAT ####### ### îi recunoaşte proprietatea de 1369 mp categoria „fâneţe”, identificată în titlul de proprietate nr. 164804/23.11.2012 în tarlaua 66, parcela 5914, cu vecinii: N - str.

Pârâul Vulcăniţa, E - #### ########## #####, S - ########## ###### si V -#### Silviu/#### ####### ( teren intabulat, conform extrasului de carte funciară 5914 a #### ####### ### ### ##.06.2018).

Prin solicitarea anularii titlului de proprietate nr.61929/26.09.2012 in care se atesta ca deține si suprafața de teren de 58 mp categoria alte terenuri, situata in intravilanul comunei in tarlaua 65, parcela 5557, cu vecinii: N - str. ###### cel ####, E - #### ####### ###, S - pârâul Vulcăniţa şi V – pârâul Vulcăniţa (teren intabulat, conform extrasului de carte funciară 5557 a #### ####### ### ### ##.06.2018)i se interzice accesul la drum al terenului de mai sus.

#### evident ca aceste proprietăți de peste paraul Vulcanita cuprind si suprafețele de peste râu, tocmai pentru a nu ne fi îngrădit accesul la drum.

Apărarea intervenientului ca terenul de 58 mp ce se afla peste parau, in continuarea proprietății pârâtei de 1369 mp din TP nr.164804/23.11.2012 nu ar fi existat este neadevărată, căci hărțile vechi arată fără dubiu existenta lui, iar declarațiile extrajudiciare pe care si aceasta le are de la alti vecini atesta ca acesta a existat dintotdeauna si s-a aflat in folosința familiei sale care are in acel punct cca 7500 mp.

Faptul ca pârâta nu a edificat nici o construcție pe terenul său de 1369 mp care sa impună si edificarea unui pod de acces peste parau ( cum au făcut toti vecinii) nu creează aparenta unui drept pentru alta persoana, cu atât mai mult cu cat numitul ########## ##### are in acte proprietatea de peste drum, pe cealaltă latura limitată ca vecinătate clar cu drumul si nu cu pârâul Vulcăniţa cum încearcă acesta sa creeze confuzie in încercarea de a-i acapara terenul său.

Consideră că este evident ca terenul din punctul “Moiceni- peste garla” a apartinut dintotdeauna familiei sale, iar suprafața de 58 mp pe care intervenientul dorește sa i-o acapareze in mod nelegal a făcut si face parte dintotdeauna din patrimoniul familiei sale, mai exact al tatălui său, in suprafața de 7500 mp in acel punct pe care l-a impartit copiilor conform voinței sale, apărând ulterior si in registrul meu agricol cu aceasi vecinătate - drumul.

#####, de asemenea, ca pe aceasta suprafața de teren de 58 mp a instalat contorul de electricitate care deservește proprietatea sa, situata peste drum, unde locuieşte in casa părinteasca.

Depune planșe foto in acest sens in care se poate vedea chiar si podețul peste parau ce deservește ca si cale de acces la drum a unei alte proprietăți a familiei sale unde este edificata casa de locuit si unde locuiește efectiv fiul său.

Precizează ca a formulat nenumărate sesizări la Primărie, la Politie, la Inspectoratul de Stat in Construcții, la OCPI împotriva abuzurilor intervenientului ########## ##### si chiar a promovat o ordonanța presedintiala pentru ca acesta sa fie obligat sa sisteze si sa demoleze gardul pe care a inceput sa-1 ridice pe proprietatea sa, ingradindu-i accesul si folosința.

Cu privire la cel cle-al doilea capat de cerere arată că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. 3, coroborate cu cele ale art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicată, „stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere" care se depune la primăria localității unde este situat terenul.

Prin urmare, intervenientul trebuia să urmeze procedura prevăzută de aceste dispoziții legale și să depună cerere la Primăria comunei ####### ### pentru constituirea dreptului de proprietate asupra terenului la care se considera îndreptățit.

Primăria comunei ####### ### urma să înainteze Instituției Prefectului - ####### ######### ########## ## ########### # ####### ###, propunere ce ar fi fost soluționată prin ordin emis de Prefectul județului #########.

#### se considera nemulțumit de soluția adoptată prin ordin, intervenientul avea posibilitatea de a formula plângere la Judecătoria ########, în termen de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea acestuia, așa cum s-a stabilit prin art. 54 din Legea nr. 18/1991, republicată.

Numai după îndeplinirea acestei proceduri, în funcție de soluția dată cererii sale, ####### comunală ####### ### ar fi fost în măsură să întocmească și să înainteze Comisiei județene ######### documentația premergătoare emiterii titlului de proprietate în favoarea intervenientului.

Potrivit art. 36 din „Regulamentul [...]’ aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, comisia județeană este în măsură să emită titluri de proprietate numai pe baza documentației înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale.

Intervenientul nu are calitate procesuala activa.

####### locala de aplicarea a legilor fondului funciar a #### ####### ### # ########## ####### ## ## ############# ## ###### # ####### ######, ####### Locala a întocmit si înaintat Comisiei Județene ######### documentația în vederea eliberării titlului de proprietate, ####### Județeană emițând, astfel, titlul de proprietate pe numele său. #### evident ca s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 36 al. 3 din Legea nr. 18/1991.

Intervenientul nu a făcut dovada formulării cererii pentru eliberarea titlului de proprietate in termenul legal prevăzut, ci doar ca după moartea tatalui său face niște solicitări, sub forma unor nemulțumiri ca nu i s-a dat un teren ce nici macar nu a fost cerut.

Intervenientul arata ca este titular al unui drept de proprietate pe care nu il poate dovedi.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes legitim a intervenientului a arătat că constatarea nulității absolute totale a titlului emis in favoarea sa , nu ar produce niciun folos material intervenientului, de vreme ce acesta nu a inteles sa urmeze procedura prealabila reconstituirii dreptului de proprietate.

Precizează că identificarea terenurilor aparent ilegal atribuite este de competenta comisiilor locale de fond funciar care, la rândul lor, sesizează primarul pentru a formula acțiuni injustiție pentru constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate.

Din actele depuse, nu rezulta ca ar fi fost urmata o astfel de procedura.

Intervenientul nu dovedește dreptul subiectiv, pretins a fi încălcat, pentru a- și legitima calitatea procesuală, nedovedind faptul că ar fi dobândit, în mod legal, terenul a cărui radiere se solicită din titlul său de proprietate, el nedeținând acte de proprietate legale, autentice, pentru acest teren.

Consideră că excepția lipsei de interes este întemeiata, motivat de faptul că atâta timp cât intervenientul nu deține un act legal de proprietate care să poată fi opus titlului acesteia de proprietate, nu are nici un interes legitim în anularea acestui din urmă act.

Potrivit dispozițiilor art. III al. 2 din Legea nr. 169/1997, „nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim”, iar intervenientul nu dovedește legitimitatea interesului sau.

Astfel ca pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii, având în vedere că motivele invocate pentru anularea parţială a titlului de proprietate contestat nu se încadrează în prevederile Legii nr. 18/1991.

Prin adresa depusă la dosar la data de 11.03.2019, reclamanta, Comuna ####### ### a solicitat rectificarea Cărţii funciare nr. 5557 şi a Cărţii funciare nr 5556.

Precizează că terenul intabulat potrivit CF 5557 şi CF 5556 a fost creat treptat prin depuneri de pământ, în malul pârâului Vulcăniţa, fiind în fapt şi în drept accesiune imobiliară naturală şi prin fapta omului, aspect susţinut de martori şi de ortofotoplan, prezent şi istoric, care arată că terenul nu exista, pe acolo fiind cursul pârâului Vulcăniţa, iar proprietarul revieran este Comuna ####### ###, potrivit CF 6735, str ###### cel #### .

Prin încheierea din data de 04.02.2019 s-au respins excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei de interes a reclamantului.

Totodată, s-a dispus unirea excepțiilor lipsei calității procesual active a intervenientului şi excepţia lipsei de interes cu fondul.

A fost unită cu fondul și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei în ceea ce privește capătul 2 din cererea de chemare în judecată.

Au fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, expertize în specialitatea topografie și pedologie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei #### ####### în ceea ce privește cererea de rectificare a cărții funciare nr. 5556 motivat de faptul că nu este titulara cărții funciare nr. 5556, ci reprezentă intabularea proprietății tatălui său, ########## N. #####, decedat la data de 02.09.2016 instanța apreciază că este neîntemeiată.

Potrivit art. 36 C. proc. civ.: ”Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana celui ce poate fi obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății.

În cauză, se reține că proprietarul tabular este defunctul ########## N. #####, autorul pârâtei, astfel că aceasta, în calitatea de succesoare în drepturi a defunctului ########## N. #####, are calitatea procesuală pasivă.

În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesual active a intervenientului ########## ##### motivat de faptul că acesta nu face dovada dreptului de proprietate pretins încălcat și a lipsei de interes a acestuia în formularea cererii de intervenție principală motivat de faptul că acesta nu deține un act de proprietate, instanța apreciază, de asemenea, că sunt neîntemeiate întrucât argumentele pârâtei țin de fondul cauzei.

Pe fondul cauzei, se reține că prin Titlul de proprietate nr. 162929 emis la data de 26.09.2012 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei #### ####### pentru terenul în suprafața de 58 mp, situat în intravilanul comunei ####### ###, având următoarele vecinătăți: N- str. ###### cel ####, E- Com. ####### ###, S- Pr.

Vulcănița, V- Pr.

Vulcănița.

Din actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate rezultă că temeiul în baza căruia a fost emis titlul a cărui nulitate se solicită a fi constatată îl reprezintă art. 27 2(1) din Legea 18/1991 potrivit căruia ” Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.

Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.”

În cauză reclamantă a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate menționat, în baza art.

III din Legea 169/1997, invocând faptul că pârâta nu este persoană îndreptățită la reconstituirea, că terenul s-a format prin aluviune și că terenul a aparținut numitului ########## ####, tatăl intervenientului ########## #####.

Potrivit art.

III alin. 1 din Legea 169/1997: ”Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i)actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

(ii)actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.”

Din probele administrate în cauză, instanța apreciază că la momentul eliberării titlului de proprietatea în favoarea pârâtei s-au respectat prevederile legale privind procedura de reconstituirea dreptului de proprietate.

Astfel, se reține că potrivit registrului agricol din anii #########, ######### autorul reclamantei figura cu 7500 mp în pct. ”Moiceni peste gârlă”.

Potrivit raportului de expertiză în specialitatea topografie terenul de 58 mp este parte din terenul de 1600 mp, dobândit în baza actului de vânzare cumpărare din anul 1942 de autorii pârâtei.

Din concluziile raportului de expertiză se mai reține că terenul de 58 mp nu se identifică cu terenul în suprafață de 2200 mp dobândit de intervenient prin CM nr. 7/20.01.2011, având în vedere că terenul are ca vecinătate directă drumul comunal și nu pârâul Vulcănița.

Potrivit raportului de expertiză în specialitatea pedologie, terenul în litigiu nu s-a format pe aluviunile pârâului Vulcănița.

Prin urmare, din probele administrate, nu rezultă că pârâta #### ####### nu a fost îndreptățită la această reconstituire.

#### de cele reținute, instanța apreciază că titlul de proprietate a fost emis în mod legal, cu respectarea prevederilor legilor fondului funciar, reclamanta nedovedind existența nici unui motiv de anulare sau de nulitate absolută a titlului de proprietate și, în consecință, va respinge cererea ca neîntemeiată.

În ceea ce privește solicitarea de rectificare a cărții funciare nr. 5557, se constată că are caracter subsidiar acțiunii în anularea titlului de proprietate și, prin urmare, având în vedere soluția de respingere a cererii principale, instanța va respinge și cererea de rectificare a cărții funciare nr. 5557.

În ceea ce privește solicitarea de rectificare a cărții funciare nr. 5556, instanța apreciază, de asemenea, că este neîntemeiată.

Potrivit art. 907 alin. 1 C. civ.: ”Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.”

Potrivit art. 908 alin. 1 C. civ.: ”Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:

1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desfiinţat, în condiţiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;

2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanţă cu situaţia juridică reală a imobilului.”

Prin încheierea nr. #####/14.06.2018 s-a dispus înscrierea în cartea funciară nr. 5556 ####### ### a dreptului de proprietate în favoarea numiților ########## ##### și ########## ##### asupra terenului în suprafață de 87 mp situat în ####### ###, str. ###### cel ####, #### #########, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 728 din 09.04.1966 de Notariatul de Stat.

##### în vedere că actul în baza căruia s-a dispus inscrierea în cartea funciară nu a fost desființat și din probele administrate în cauză nu rezultă că terenul s-a format prin aluviune și că a aparținut numitului ########## ####, tatăl intervenientului ########## #####, instanța apreciază că cererea este neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu, instanța apreciază, de asemenea, că este neîntemeiată.

Așa cum s-a arătat, din probele administrate nu rezultă că terenul în litigiu a aparținut autorului intervenientului și că pârâta ar fi fost persoană neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.

Mai mult, se reține că intervenientul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prevăzute de legea specială, respectiv Legea 18/1991, respectiv acesta nu a formulat cerere de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, situație în care cererea de intervenție este lipsită atât de suport legal, cât și de suport probatoriu.

În temeiul art. 453 alin. 1 C. proc. civ. va obliga reclamanta la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în sumă de 3500 lei, reprezentând onorariu avocat și onorariu expert parte, cheltuieli necesare și probate cu chitanțele aflate la dosarul cauzei.

Instanța are în vedere că, pentru a se apăra față de cererea de intervenție pârâta nu a administrat probe suplimentare față de cele administrate pentru soluționarea cererii principale, apărările au fost aceleași, așa încât nu au fost necesare cheltuieli suplimentare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei în ceea ce privește cererea având ca obiect rectificarea cărții funciare nr. 5556.

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual active a intervenientului.

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes în formularea cererii de intervenție în interes propriu.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Comuna ####### ###, cu sediul în ###### ####### ###, str.Vlad #####, nr.18, #############, în contradictoriu cu pârâta #### #######, domiciliată în ###### ####### ###, str.###### cel ####, nr.65, jud.######### şi pârâtele ####### Locală de Fond Funciar ####### ###, #############;####### Judeţeană de Fond Funciar #########, cu sediul în Târgovişte, ######### ############# ####, Dud.dâmboviţa, intervenient fiind ########## #####, domiciliat în ###### ####### ###, sat ####### ###, ########## ### ##### #####, #############.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenție în interes propriu.

Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 3500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria ########.

Pronunţată în ședință publică, astăzi, 01.02.2021.

PREŞEDINTE GREFIER

#### #### ####### #### #######

Red.####/Tehnored.####/SV./Ex.7/16.02.2021