Hotărâre nr. 230 din 08.03.2019

Cod ECLI ECLI:RO:JDPUC:2019:001.######

Dosar nr. ###/283/2018

#######

JUDECĂTORIA ######## – JUDEŢUL #########

SENTINŢA CIVILĂ NR. ###

Şedinţa publică din data de 08.03.2019

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ###### #########

Grefier: ##### ####### ######

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile având ca obiect „revendicare imobiliară, grăniţuire” formulate de reclamanta ####### #######, cu domiciliul în oraş ########, #### ########## ### ###, ##### #########, în contradictoriu cu pârâta ###### #####, cu domiciliul în ########, Bd.

Trandafirilor, nr. 1, ##### #########.

Prezenţa şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 28.02.2019, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a analiza actele şi lucrările dosarului, a amânat pronunţarea la data de 08.03.2019, dată la care a pronunţat următoarea hotărâre:

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ######## la data de 23.03.2018 sub nr. ###/283/2018, reclamanta ####### ####### a chemat în judecată pe pârâta ###### #####, solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care aceasta o va pronunţa în cauză să dispună:

-în temeiul disp. art. 563 Cod Civil, obligarea pârâtei la lăsarea în deplină poprietate şi posesie a suprafeţei de 15 mp, pe care aceasta a ocupat-o fără drept din proprietatea reclamantei, în suprafaţă de 2186, 75 mp, situată în ########, str.

Nuferilor, #### ######### (compusă din 2 parcele: S4=1.088,75 mp şi S3=1098 mp care fac corp comun), obţinută prin sentinţa civilă nr. ####/26.09.2001 definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Judecătoria ######## în dosarul civil nr. 145/1999;

-în temeiul art. 560 Cod Civil, să stabilească linia de hotar care desparte proprietatea reclamantei de a pârâtei, având în vedere că pârâta a desfiinţat gardul despărţitor pe tot aliniamentul şi a edificat, ocupând 15 mp din proprietatea reclamantei, un gard partial.

În motivare a arătat că, în fapt reclamanta este proprietara unei suprafeţe totale de 2.186,75 mp teren situat în oraşul ######## (2 parcele ce formează un singur lot), în pct. “Nuferilor”, #### #########, cu vecinătăţile: ####- ####### ###, Est- ####### ########, Vest – Str.

Nuferilor, Sud – drum servitute şi ###### #####.

A precizat că acest teren a fost obţinut prin sentinţa civilă cu nr. 1260/2001, pronunţată de Judecătoria ######## în dosarul cu nr. 145/1999, având ca obiect “partaj succesoral”, cauză în care părţile au convenit ca pe latura de sud să lase un drum de servitute din proprietăţile acestora, drum delimitat de terenul pârâtei prin gard.

A susţinut reclamanta că, începând cu anul 2016 pârâta a desfiinţat gardul despărţitor pe tot aliniamentul proprietăţii reclamantei şi a edificat, pe o porţiune un alt gard, acaparând din drumul de servitute o suprafaţă de 15 mp.

Împotriva pârâtei, reclamanta a formulat mai multe plângeri, pentru distrugere, furt şi tulburare de posesie, însă în cauză procurorul a dispus clasarea, apreciind că nu există probe care să o incrimineze pe pârâtă.

Întrucât în prezent între proprietăţile părţilor nu există gard despărţitor pe tot aliniamentul, iar pentru cel existent există suspiciunea că nu este amplasat pe limita de hotar, reclamanta a arătat că se impune ca instanţa să stabilească linia de hotar a proprietăţilor părţilor.

În drept a invocate dispoziţiile prev. de art. 560, 563 Cod civil.

În probaţiune a solicitat înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi expertiza în specialitatea topografie.

La data de 19.04.2018, pârâta ###### ##### a formulat întâmpinare împotriva cererii de chemare în judecată a reclamantei, solicitând instanţei să respingă acţiunea ca nefondată.

În susţinerea apărărilor formulate a arătat, în esenţă că: drumul de servitute nu a fost creat prin convenţia moştenitorilor din sentinţa nr. ####/26.09.2001, ci exista la momentul expertizei, iar fiecare moştenitor a primit în lotul său teren din str.

Nuferilor până la concurenţa suprafeţei de 5460,75 mp; pârâta a primit cu titlu de donaţie de la tatăl acesteia, ##### ########, suprafaţa de 2907 mp teren, împreună cu construcţiile de pe acesta, iar pe latura de nord a proprietăţii exista un drum de servitute; reclamanta ####### ####### nu face dovada proprietăţii celor 15 mp pe care pretinde că i-ar fi ocupat fără drept şi nici dovada liniei de hotar comună, care solicită a fi stabilită între proprietăţile părţilor.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri (cele anexate de reclamantă, respective sentinţa cu nr. 1260/2001, procesul-verbal de punere în posesie), dovada înstrăinării suprafeţei de 1012 mp de catre moştenitoarea ####### ########, plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate, contract de donaţie autentificat sub nr. 630/22.02.2008, încheiere OCPI nr. 1772/16.01.2007, cererea adresată Primăriei din data de 07.08.2016, adresa nr. 5330/06.04.2016 emisă de U.A.T ########, încheierea din data de 10.10.2016 (dosar nr. ####/283/2016.

Instanţa a încuviinţat părţilor probatoriul cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum şi proba cu expertiza în specialitatea topografie, iar pentru pârâtă proba cu interogatoriul reclamantei.

A fost desemnat pentru efectuarea raportului de expertiză, domnul expert ######## #####, căruia instanţa i-a stabilit ca obiective: identificarea şi măsurarea proprietăţilor părţilor conform actelor de proprietate deţinute şi a celorlalte înscrisuri aferente titlurilor (raport de expertiză, proces verbal de punere în posesie s.a.); determinarea ca urmare a măsurării proprietăţilor dacă pârâta a ocupat prin edificarea unui gard parţial vreo suprafaţă din proprietatea reclamantei sau drum de servitute, care este această suprafaţă, cu determinarea în schiţă;să procedeze la grăniţuirea proprietăţii reclamatei de cea a pârâtei, inclusiv pe aliniamentul pe care s-ar identifica un drum de servitute.

Instanţa a stabilit în sarcina reclamantei şi în favoarea expertului, un onorariu provizoriu în cuantum de 1000 lei (achitat de reclamantă conform chitanţei nr. #############.05.2018).

Expertul a întocmit şi a depus la dosarul cauzei, raportul de expertiză încuviinţat (filele 78-89), solicitând şi o majorare a onorariului iniţial, cu suma de 782 lei, cerere care a fost încuviinţată de instanţă la termenul din data de 08.11.2018, stabilindu-se în sarcina reclamantei obligaţia achitării diferenţei (chitanţa nr. #############.11.2018).

Analizând actele şi lucrările dosarului instant reţine următoarele:

Prin acţiunea înregistrată sub nr. ###/283/2018, promovată de către reclamanta ####### ####### împotriva pârâtei ###### #####, s-a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză, să dispună obligarea pârâtei la lăsarea în deplina proprietate şi posesie a suprafeţei de 15 mp din suprafaţa de 2186,75 mp situată în ########, str.

Nuferilor, #### ######### (compusă din 2 parcele: S4=1.088,75 mp şi S3=1098 mp care fac corp comun), pe care reclamanta susţine că pârâta a ocupat-o fără drept, precum şi stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile părţilor.

Instanţa reţine, în ceea ce priveşte primul capăt de cerere cu care a fost învestită, că acţiunea în revendicare reprezintă acel mijloc de apărare în justiţie a dreptului de proprietate privat, prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia solicită obligarea pârâtului care stăpâneşte bunul respectiv, să-i recunoască dreptul de proprietate şi să-i restituie bunul.

Dispoziţiile art. 563 alin. (1) Cod civil prevăd că acţiunea în revendicare poate să fie exercitată împotriva posesorului sau a oricărei alte persoane care deţine bunul fără drept.

Potrivit dispoziţiilor art. 565 cod civil proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise in cartea funciară se face cu extrasul de carte funciară.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamanta este proprietara unui teren în suprafaţă de 2186,75 mp ( compusă din 1088,75 mp teren situat în str.

Nuferilor, T4 şi 1098 mp teren situat în str.

Nuferilor T3), aşa cum rezultă din sentinţa civilă cu nr. 1260/26.09.2001 pronunţată în dosarul cu nr. 145/1999, iar pârâta este proprietara în acte a unui teren în suprafaţă de 2907 mp (compusă din 462 mp categ. curţi-construcţii, 119 mp categ arabil şi 2326 mp categ. de folosinţă arabil) situat în intravilanul oraşului ########, #### ########## ### #### 47, număr cadastral 3055, #### #########, cu vecinii: la N- ###### ####### – 193, 12 m, şi ########## ######## l- 76,42 m; la sud – ##### ###### -267,06 m, la Est- ####### ###### -7,89 m, la Vest- str.

Nuferilor – 10,25 m, aşa cum rezultă din contractual de donaţie autentificat sub nr. 630/22.02.2008 de BNP ###### ######### şi ###### ######### #####.

Expertul desemnat în cauză a procedat la identificarea şi măsurarea terenurilor părţilor, (acestea fiind reprezentate în anexa nr. 1 a raportului de expertiză) rezultând că suprafaţa de teren măsurată pentru reclamantă este de 2196 mp faţă de 2187 mp din acte, iar pentru pârâtă 2909 mp faţă de 2908 mp din acte.

Reţinând concluziile raportului de expertiză realizat în cauză, avizat de OCPI, din care rezultă că pârâta nu a acaparat teren de la reclamantă, instanţa constată că susţinerile reclamantei cu privire la suprafaţa de 15 mp pretins ocupată de pârâtă sunt nefondate.

Pe cale de consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 563 Cod Civil, instanţa urmează a respinge capătul de cerere privind revendicarea.

Cu privire la cererea de grăniţuire formulată, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 560 Cod civil proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare suportând în mod egal cheltuielile ocazionate de aceasta.

Astfel grănițuirea reprezintă o operaţiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăţi vecine care aparţin unor titulari diferiţi.

Prin acţiunea în grăniţuire se urmăreşte determinarea prin hotărâre judecătorească a limitelor dintre proprietăţi şi stabilirea traseului real pe care trebuie să-l urmeze hotarul.

Aceasta acţiune în grăniţuire poate fi intentată în cazul inexistenţei unei graniţe între două proprietăţi dar şi atunci când există semne de demarcaţie, dar acestea nu au fost stabilite prin acordul părţilor ori prin hotărâre judecătorească.

Acţiunea în grăniţuire este o acţiune petitorie (la limita dintre acţiunea petitorie şi cea posesorie pentru că nu pune în discuţie existenţa a însuşi dreptului real dar nici nu se apără posesia ca în cazul strămutării de hotare), imobiliară pentru că prin ea se delimitează două fonduri imobiliare învecinate şi imprescriptibilă pentru că este un atribut al dreptului de proprietate.

Operaţiunea judiciară a grăniţuirii presupune identificarea hotarului real, trasarea hotarului şi aşezarea semnelor de hotar (decizia nr. ###/2006 a IICJ ).

În prezenta cauză instanţa a fost investită cu stabilirea liniei de hotar între proprietatea reclamantei şi proprietatea pârâtei.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că hotarul despărţitor identificat de expert este dat de gardul de lemn existent şi de şirul de pomi aflat în continuare.

Ca urmare a semnelor identificate de expert, acesta a stabilit linia de demarcare a proprietăţilor pe aliniamentul dat de punctele ######################### (gard lemn), ###############32-33-34 (şir de pomi).

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța va aprecia că linia de hotar descrisă de expert, a fost stabilită în mod corect de către acesta, corespunzând cu situația juridică a imobilelor învecinate.

În atare condiții, instanța va dispune grăniţuirea proprietăţilor părţilor, pe aliniamentul stabilit de expert, ţinând cont că aceasta a fost şi voinţa exprimată de reclamantă, faţă de care pârâta nu formulat eventuale obiecţiuni.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanţa, în raport de dispoziţiile art. 584 Cod Civil, care prevăd că cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate, va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de expert în valoare de 445 lei (1/2 din onorariul expertului în specialitatea topografie aferent capătului de cerere admis), respectiv onorariu apărător ales în valoarea de 375 lei (reprezentând ½ din onorariul apărătorului reclamantei, aferent capătului de cerere având ca obiect „grăniţuire”).

#### de cele ce preced,

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte acţiunea având ca obiect „revendicare imobiliară, grăniţuire” formulată de reclamanta ####### #######, cu domiciliul în oraş ########, #### ########## ### ###, ##### #########, în contradictoriu cu pârâta ###### #####, cu domiciliul în ########, Bd.

Trandafirilor, nr. 1, ##### #########.

Dispune stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expert ######## #####, pe aliniamentul dat de punctele ######################### (gard lemn), ###############32-33-34 (şir de pomi).

Respinge capătul de cerere având ca obiect revendicare imobiliară.

Obligă pârâta la plata sumei de 1017 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de judecată, din care 125 de lei reprezentând contravaloarea onorariului apărătorului ales şi 892 lei reprezentând contravaloarea onorariului expertului în specialitatea topografie.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea depunandu-se la Judecatoria ########.

Pronuntata in sedinta publica din 08.03.2019.

PREŞEDINTE, GREFIER,

###### ######### ##### ####### ######

RED.####/Tehn.##

5 ex/05.04.2019