Judecătoria PIATRA-NEAMT ·

Hotărâre nr. 493/2026 din 03.07.2025

Instanță: Judecătoria PIATRA-NEAMT
Dosar
Obiect: Viol
Soluție
Sursa: portal.just.ro

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PIATRA NEAMŢ - SECŢIA PENALĂ

JUDEŢUL NEAMŢ

SENTINŢA PENALĂ NR. 493/2025

Şedinţa publică din 03.07.2025

Instanţa constituită din:

Preşedinte – xxxx

Grefier – xxxx

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ

reprezentat de procuror xxxx

Pe rol se află pronunţarea cauzei penale privind pe inculpatul xxxx, trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de viol, în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 218 alin. (1), (3) lit. a, c C. pen. (anterior Legii nr. 217/2020), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. penal.

Dezbaterile asupra soluţionării cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 09.04.2025, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, s-a stabilit termen pentru deliberare, pentru pronunţarea şi redactarea hotărârii la data de 07.05.2025, dată la care, în temeiul dispoziţiilor art. 391 alin. 3 Cod procedură penală, s-a amânat deliberarea, pronunţarea şi redactarea hotărârii la data de 05.06.2025, iar ulterior la 27.06.2025, 03.07.2025, dată la care,

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 418/P/2023 din data de 26.10.2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 26.10.2023, sub nr. 11672/279/2023, s a dispus trimiterea în judecată a inculpatului xxxx, pentru săvârşirea unei infracţiuni de viol, în formă continuată (în perioada vacanţei de vară 2011 – 20.02.2013 (când minorul a fost dat în plasament), la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fără a putea fi stabilit numărul de acte materiale), faptă prev. şi ped. de art. 218 alin. (1), (3) lit. a, c C. pen. (anterior Legii nr. 217/2020), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. , constând în aceea că, în perioada vacanţei de vară 2011 – 20.02.2013 (când minorul a fost dat în plasament), la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fără a putea fi stabilit numărul de acte materiale, în timp ce minorul, xxxx, în vârstă de 4 ani la începutul perioadei respective (născut la data de 30.11.2006), era lăsat în grija numitului xxxx, în vârstă de 27 ani la începutul perioadei respective (născut la data de 01.08.1983), la locuinţa acestuia din sat Vaduri, com.

Alexandru cel Bun, jud.

Totodată, prin acelaşi rechizitoriu s a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor, faptă prev. şi ped. de art. 220 alin. (1) şi (3) lit. b C. pen. , cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (făptuitor xxxx).

În fapt, prin actul de sesizare s au reţinut următoarele:

La data de 01.06.2023, organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Mun.

Piatra-Neamţ - Biroul de Investigaţii Criminale s au sesizat din oficiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor, faptă prev. şi ped. de art. 220 alin. 1 şi 3 lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada decembrie 2022 – aprilie 2023, numitul xxxx, în vârstă de 52 ani, a întreţinut raporturi sexuale anale şi orale la domiciliul său cu minorul xxxx, născut la data de 30.11.2006, profitând de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic, minorul fiind instituţionalizat şi în evidenţa NPI la secţia de Psihiatrie pediatrică a Spitalului Judeţean Neamţ, oferindu i acestuia diverse sume de bani pentru a întreţine relaţii sexuale. (dosarul penal nr. 1936/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ)

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 01.06.2023, din dosarul penal nr. 1936/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, s a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor, faptă prev. şi ped. de art. 220 alin. 1 şi 3 lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada decembrie 2022 – aprilie 2023, numitul xxxx, în vârstă de 52 ani, a întreţinut raporturi sexuale anale şi orale la domiciliul său cu minorul xxxx născut la data de 30.11.2006, profitând de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic, minorul fiind instituţionalizat şi în evidenţa NPI la secţia de Psihiatrie pediatrică a Spitalului Judeţean Neamţ, oferindu i acestuia diverse sume de bani pentru a întreţine relaţii sexuale.

Prin ordonanţa nr. 4208/II-1/2023 din data de 07.06.2023 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, s a dispus preluarea dosarului penal nr. 1936/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, la această unitate de parchet, unde a fost înregistrat cu nr. 418/P/2023.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 13.06.2023, s a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol, în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 218 alin. (1), (3) lit. a), c) C. pen. (anterior Legii nr. 217/2020), cu aplic. art. 35 alin. (1), totul cu aplicarea art. 5 din C. pen. , constând în aceea că, în perioada 2011–2013, un prieten apropiat de sex masculin al surorii minorului xxxx, în vârstă de 5 ani la data comiterii faptei, a întreţinut cu aceasta un raport sexual anal profitând de imposibilitatea de a se apăra, datorată vârstei fragede a acestuia, în timp ce se afla în grija făptuitorului la acel moment, la locuinţa acestuia din sat Vaduri, com.

Alexandru cel Bun, jud.

Neamţ.

Din probatoriul administrat rezultă următoarea situaţie de fapt:

Persoana vătămată minoră, xxxx, în vârstă de 16 ani (născută la data de 30.11.2006), ce se află în prezent în plasament la Complexul de Servicii „Elena Doamna” – Casa Ştefan, provine din mediul urban, dintr o familie dezorganizată, dintr o relaţie pasageră a mamei sale, nefiind recunoscut de tatăl său biologic.

A crescut cu mama până în anul 2013, aceasta fiind consumatoare de alcool, are o soră mai mică, care în prezent se află şi aceasta în plasament, şi 3 fraţi mai mari.

În perioada 20.02.2013–23.10.2019, minorul s a aflat în plasament la mătuşa sa, xxxx, în contextul neglijării severe a acestuia din punct de vedere moral şi financiar în familia de origine, iar ca urmare a imposibilităţii mătuşii de a l mai întreţine, în anul 2019 minorul este plasat potrivit Sentinţei Civile nr. 2142/01.09.2022 în Centrul de Servicii „Elena Doamna” – Casa Ştefan.

Pe perioada plasamentului în Centrul de Servicii „Elena Doamna” – Casa Ştefan, minorul xxxx a fost evaluat psihologic, atât în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ („Suspiciune de abuz sexual (Nu are amintiri concrete dar afirmă că a fost abuzat sexual la vârsta de 3–4 ani)”), cât şi în cadrul Clinicii Pediatrice „Anastasia” („Probleme legate de un pretins abuz sexual asupra copilului în copilărie – Din afirmaţiile pacientului acesta ar fi fost supus unui abuz sexual în copilărie de către un bărbat apropiat surorii mai mari a pacientului.

Nu poate oferi informaţii concrete.”), ocazie cu care au rezultat suspiciuni de abuz sexual din copilărie, ca urmare a afirmaţiilor minorului.

Din declaraţia minorului xxxx, în calitate de persoană vătămată, înregistrată audio video (parţial din cauza unei erori tehnice), rezultă faptul că, de când avea vârsta de aproximativ 4 ani şi până la vârsta de 7 ani când a fost luat în plasament de către mătuşa sa, mergea cu mama sa, consumatoare de băuturi alcoolice, la sora sa, din sat Vaduri, com.

Alexandru cel Bun, jud.

Neamţ, care locuia într un bloc cu soţul său şi cu mai multe persoane, iar el era lăsat în grija inculpatului xxxx, pe care l a recunoscut cu ocazia audierii sale după fotografia din DEPABD şi după o fotografie recentă de pe aplicaţia Tik Tok.

În toată această perioadă, pe parcursul acestor vizite, din ce îşi aminteşte minorul, inculpatul îl lua în camera lui, îl întindea pe pat cu faţa înainte şi i făcea „acel lucru pe care nu doreşte sa l spună”, respectiv „avea contact sexual” cu el.

Deşi nu a putut preciza exact data când abuzul a început şi nici data când acesta a avut loc ultima oară, sau de câte ori s ar fi întâmplat, aspecte apreciate de altfel a fi normale având în vedere perioada mare de timp scursă şi faptul că abuzurile au avut loc în copilărie, minorul a descris ceea ce se întâmpla de obicei şi a precizat că la momentul respectiv nu înţelegea semnificaţia actelor sexuale, iar imediat după ce se întâmpla se ducea la mama lui şi stătea lângă aceasta.

Minorul a precizat că în perioada respectivă, deşi ştia să vorbească, refuza acest lucru şi era mai tăcut, iar inculpatul ar fi profitat de acest lucru.

Totodată, a arătat că inculpatul se asigura să nu intre nimeni în cameră, timp în care minorul ar fi încercat să anunţe pe cineva de la geam.

Despre abuzurile din copilărie i a povestit iniţial mătuşii sale, xxxx, când ar fi avut în jur de 8 ani din ceea ce îşi aminteşte, aceasta luând decizia de a merge cu minorul la D.G.A.S.P.C.

Neamţ.

Ulterior, în luna noiembrie 2022, cu câteva zile înainte de ziua sa de naştere, a povestit şi prietenilor săi xxxx, xxxx şi xxxx.

Despre abuzurile din copilăria sa ar fi luat la cunoştinţă şi educatorii din „Căsuţa Ştefan”, respectiv xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx şi xxxx.

Despre inculpatul Pandele Sorin-Marin, minorul a declarat că l a revăzut o dată după evenimentele din copilărie, respectiv la vârsta de 12 ani, la înmormântarea fratelui mătuşii, aspect ce l a marcat, dar şi în cursul lunii decembrie 2022 cu ocazia discuţiei prin apel video cu sora sa mai mare, aspecte confirmate de către declaraţiile martorilor xxxx (mătuşa minorului) şi xxxx (sora minorului).

Expunem mai jos extras din declaraţia persoanei vătămate:

„Procuror: “ – xxxx, povesteşte mi mai multe despre copilăria ta!”

Pers. vătămată: “ – Îi destul de ok, nu ştiu dacă pentru altcineva pare urât…”

Procuror: “ – xxxx, observ că eşti tăcut şi te uiţi în jos…Povesteşte mi despre tine acum, când te întreb lucrurile astea”

Pers. vătămată: “ - Îmi aduc aminte de amintiri…ce am făcut şi nu ştiu exact ce să zic.”

Procuror: “ – am înţeles că ai vorbit cu un psiholog acum ceva timp şi ai spus că ai păţit ceva în copilărie. Vreau să mi povesteşti despre asta”

Pers. vătămată: “ - Păi, eu cu mama stăteam la Viişoara şi aveam pe una din surorile mai mari care stătea la Vaduri, într un bloc, cu soţul ei şi erau mai multe persoane acolo.

Şi când mergeam în vizită, de obicei mă lăsa în grija unui bărbat care…ştiţi ce făcea!”

Procuror: “ – xxxx, povesteşte mi despre bărbatul asta care ai spus tu că aş şti ce făcea”

Pers. vătămată: “ - Eu eram mic, ştiam să vorbesc, dar refuzam…eram mai tăcut când eram mic…şi cred că a luat chestia asta în avantaj şi s a folosit de mine.”

Procuror: “ – Povesteşte mi despre faptul că s a folosit de tine”

Pers. vătămată: “ - Pentru că eram copil şi eram şi tăcut, de obicei copii de acolo nu erau tăcuţi, erau mai tupeişti, eu fiind cel mai tăcut când eram acolo…a luat avantaj”

Procuror: “ – Andrei, povesteşte mi la ce te referi când spui ştiţi ce făcea”

Pers. vătămată: “ - Păi nu vreau să spun exact cuvântul şi zic că …. că…ştiu că ştiţi ce vreau să zic…cuvântul acela”

Procuror: “ – Am înţeles…dacă nu vrei să spui cuvântul… nu trebuie să spui, foloseşti cuvintele tale şi ceea ce vrei să mi spui, ok?

xxxx lucrurile astea pe care le făcea, le a făcut o dată sau de mai multe ori?”

Pers. vătămată: “ - De mai multe ori”

Procuror: “ –Povesteşte mi, xxxx, despre ultima dată când a făcut lucrurile astea, de la început până la sfârşit, cât de bine poţi tu”

Pers. vătămată: “ - Din ce îmi amintesc, de obicei mă lua în camera lui şi mă întindea pe pat şi…. avea contact sexual cu mine…am zis cuvântul!”

Procuror: “ – Nu trebuie să l mai spui dacă nu vrei, ok? S-apoi, ce s a întâmplat?”

Pers. vătămată: “ - Eu eram destul de mic aşa că îmi amintesc mici fragmente, nu prea îmi amintesc tot…”

Procuror: “ – Ok! Povesteşte mi ce ţi aminteşti tu, Andrei!”

Pers. vătămată: “ - De obicei mă lua în cameră şi mă lăsa câteva minute acolo singur, cred că să se asigure că nu intră nimeni şi în timpul acela eu încercam să anunţ pe cineva că era la geamul ăla, la peretele care îl aveam, pe cealaltă cameră, era în partea de sus un fel de nişte geamuri şi încercam să atrag atenţia de acolo…şi nereuşind şi în acelaşi timp cred că a fost şi frica…neinteligibil… băteam…şi lăsam totul să se întâmple, să scap cât mai repede…”

Procuror: “ – xxxx, ai spus tu că de obicei, când te lua în cameră…şi mi ai povestit lucrurile astea…. Nu ţi aminteşti de o dată anume? …”

Pers. vătămată: “ - Nu…”

Procuror: “ – Îţi aminteşti când s a întâmplat ultima oară? Dar prima oară…îţi aminteşti când s a întâmplat?”

Pers. vătămată: “ - Cred că am o presimţire că da…aveam la …unde stătea sora…avea un WC în afara curţii…îmi amintesc că eu i am zis acelui bărbat că mă duc la baie, cred că mi a zis ceva înainte şi…după ce am ieşit… m a dus la el… şi cred că asta s a întâmplat….”

Procuror: “ – Am înţeles! xxxx, povesteşte mi tot ce s a întâmplat din momentul în care ai intrat atunci în camera lui şi până în momentul în care te întindea pe pat”

Pers. vătămată: “ - Cred că îmi zicea să mă întind pe pat şi eu de frică mă întindeam”

Procuror: “ – Povesteşte mi, xxxx, tot ce se întâmpla după ce te întindeai pe pat”

Pers. vătămată: “ - Asta nu ştiu ce să zic că eu stăteam cu faţa înainte”

Procuror: “ – S-apoi?”

Pers. vătămată: “ - Cam atât îmi amintesc. Nu mi amintesc aşa….”

Procuror: “ – Povesteşte mi despre mâinile lui atunci când tu te întindeai pe pat”

Pers. vătămată: “ - Cred că mă ţinea de partea sta…nu ştiu….”

Din cauza unei erori tehnice (s a terminat bateria) la camera de înregistrare, iar restul audierii (după minutul 57: 30) nu a mai fost înregistrat, procedăm la transcrierea notiţelor luate, atât de procuror, cât şi de organul de cercetare penală, după cum urmează:

Minorul deţine informaţii trunchiate despre eveniment „m am dus la baia din curte şi apoi la el şi cred că aşa s a întâmplat.

Cred că îmi zicea să mă întind pe pat şi eu de frică mă întindeam, stăteam cu faţa înainte…cred că mă ţinea de partea asta (indicând zona şoldurilor).

Mă întrebam ce se întâmplă, nu ştiam ce înseamnă aia, iar imediat după ce se întâmpla, mă duceam la mama şi stăteam lângă ea”.

Despre mamă, crede că nu ştie despre ceea ce s a întâmplat, nici surorii mai mari nu i a spus, dar crede că ea a aflat ulterior de la mătuşa Luminiţa.

Ca perioadă de comitere a faptei, minorul reţine doar că „era vară, mai spre seară, în vacanţă, în perioada când se afla la grădiniţă” şi a durat până la vârsta de 7 ani când a fost luat în plasament de către mătuşa sa.

Pe autor îl descrie ca fiind un bărbat înalt şi cu pielea de culoare închisă.

Despre acest incident din copilărie a povestit mătuşii sale, xxxx, în grija căreia s a aflat în perioada 20.02.2013–23.10.2019, întrucât la vârsta de 12 ani, în cursul anului 2012, la înmormântarea fratelui mătuşii, l a revăzut pe „acel bărbat”, aspect ce l a marcat, dar şi educatorilor din Căsuţa Ştefan unde se află instituţionalizat din data de 01.09.2022 şi până în prezent şi celor 3 prieteni în care are încredere, xxxx, xxxx şi xxxx, în luna noiembrie 2022, cu câteva zile înainte de ziua lui.

Mătuşa a decis, după ce a luat la cunoştinţă despre incident, „să mergem la Direcţie, cred că aveam 8 ani, eram în clasa a IV-a sau a III-a. La Direcţie am fost acolo unde era în curte un ou galben de paşte”.

Pe acel bărbat, identificat ca fiind xxxx, l a revăzut in cursul lunii decembrie 2022 cu ocazia discuţiei prin apel video cu sora sa mai mare.”

Cu privire la stilul interogativ facem precizarea că audierea persoanei vătămate a fost efectuată cu respectarea dispoziţiilor legale, folosindu se un procedeu validat la nivel internaţional de comunitatea ştiinţifică – protocolul NICHD (National Institute of Child Health and Human Development) – din punct de vedere al rezultatelor obţinute în urma aplicării lui (acurateţea informaţiilor obţinute, protecţia copilului în ceea ce priveşte riscul retraumatizării, gradul important de depistare a mărturiilor false). (filele 176–179, vol.

Protocolul se caracterizează prin utilizarea întrebărilor deschise, apte să conducă la obţinerea de răspunsuri sub forma unor relatări verbale, audierea bazându se exclusiv pe memoria de reamintire a copilului cu excluderea oricărei intervenţii sugestive.

Efectuând propria analiză asupra declaraţiei persoanei vătămate, constat faptul că aceasta a fost dată sub imperiul unor emoţii puternice (a avut dificultăţi de a vorbi despre actele de agresiune sexuală în sine şi de a exprima anumite cuvinte – „mă lăsa în grija unui bărbat care. ..ştiţi ce făcea!”; „Păi nu vreau să spun exact cuvântul şi zic că. ..că. ..ştiu că ştiţi ce vreau să zic. ..cuvântul acela. ..”; „mă întindea pe pat şi. ...avea contact sexual cu mine. ..am zis cuvântul!”), informaţiile oferite sunt prezentate fără inconsistenţe sau contradicţii logice, sunt oferite detalii referitoare la locul (în sat Vaduri, într un bloc în care locuia sora lui mai mare cu familia sa), timpul („eu eram mic”; „eram copil”; „Eu eram destul de mic”; „era vară, mai spre seară, în vacanţă, în perioada când se afla la grădiniţă” şi a durat până la vârsta de 7 ani când a fost luat în plasament de către mătuşa sa”), persoanele implicate („unui bărbat”; „acelui bărbat”; „bărbat înalt şi cu pielea de culoare închisă”, îl indică pe autor din fotografia din DEPABD şi după o fotografie recentă de pe aplicaţia Tik Tok), la evenimentele în sine („Şi când mergeam în vizită, de obicei mă lăsa în grija unui bărbat care…ştiţi ce făcea!”; „Din ce îmi amintesc, de obicei mă lua în camera lui şi mă întindea pe pat şi…. avea contact sexual cu mine…am zis cuvântul!”; „De obicei mă lua în cameră şi mă lăsa câteva minute acolo singur, cred că să se asigure că nu intră nimeni şi în timpul acela eu încercam să anunţ pe cineva că era la geamul ăla, la peretele care îl aveam, pe cealaltă cameră, era în partea de sus un fel de nişte geamuri şi încercam să atrag atenţia de acolo…şi nereuşind şi în acelaşi timp cred că a fost şi frica…neinteligibil… băteam…şi lăsam totul să se întâmple, să scap cât mai repede…”; „Cred că îmi zicea să mă întind pe pat şi eu de frică mă întindeam”, etc.); totodată, minorul a precizat atunci când nu îşi amintea ceea ce era întrebat sau atunci când nu era sigur de amintirile sale (“Din ce îmi amintesc. ..”; „Eu eram destul de mic aşa că îmi amintesc mici fragmente, nu prea îmi amintesc tot…”; „Cred că am o presimţire că da…aveam la …unde stătea sora…avea un WC în afara curţii…îmi amintesc că eu i am zis acelui bărbat că mă duc la baie, cred că mi a zis ceva înainte şi…după ce am ieşit… m a dus la el… şi cred că asta s a întâmplat….”; „Cred că îmi zicea să mă întind pe pat şi eu de frică mă întindeam”; „Cam atât îmi amintesc.

Nu mi amintesc aşa….”; etc.), iar limbajul utilizat de minor este specific vârstei şi gradului de cunoaştere şi percepere a actelor de agresiune sexuală pe care le descrie („mă lăsa în grija unui bărbat care…ştiţi ce făcea!”; „a luat chestia asta în avantaj şi s a folosit de mine.”; „avea contact sexual cu mine”; etc.).

Declaraţia persoanei vătămate a fost înregistrată audio video (parţial din cauza unei erori tehnice) şi transmisă în timp real prin mijloace tehnice în camera de anchetă cu nr. 22, de unde au asistat şi avocatul din oficiu al acesteia, psihologul din cadrul D.G.A.S.P.C.

Neamţ şi reprezentantul legal, care au avut posibilitatea de a formula întrebări pentru minor cu ocazia pauzei luate.

La audierea persoanei vătămate minore au fost utilizate invitaţii generale („Povesteşte mi despre - aspectul declarat deja de minor anterior -”), nu au fost utilizate întrebări sugestive, iar întrebările directive au fost adresate pentru a ghida atenţia minorului spre conţinutul pe care l a dezvăluit şi pentru obţinerea de informaţii suplimentare.

Toate aceste aspecte mai sus menţionate sunt de natură a oferi un grad puternic de credibilitate declaraţiei persoanei vătămate şi o valoare ridicată în analiza probatoriului, în urma evaluării tuturor probelor administrate până la acest moment în cauză, având în vedere natura faptelor sesizate – infracţiune contra libertăţii sexuale, cu victimă minoră – ceea ce determină o dificultate ridicată în administrarea unor probe directe.

Este recunoscut faptul că, de obicei, copiii au mari dificultăţi în a spune cuiva că au fost abuzaţi sexual, deoarece de foarte multe ori aceştia sunt agresaţi de o persoană din cercul lor social sau de familie sau pentru că sunt ameninţaţi (a se vedea, raportul explicativ la Convenţia pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, paragraful 3), fapt pentru care, infracţiuni precum cele de care este acuzat inculpatul trebuie cercetate cu o mare prudenţă, iar declaraţiile persoanei vătămate trebuie analizate prin prisma acestui fapt.

Cu privire la motivaţie, din materialul probator, nu au fost evidenţiate indicii din care să rezulte faptul că alte persoane au sugerat, au făcut presiuni sau au constrâns persoana vătămată minoră să facă o relatare falsă sau să exagereze anumite elemente, cu ocazia audierii.

Pentru aceste considerente, concluzionăm faptul că aspectele relatate de persoana vătămată minoră cu ocazia audierii sunt veridice, fiind reţinute în stabilirea situaţiei de fapt, cu atât mai mult cu cât se coroborează şi cu alte elemente de fapt rezultate din ansamblul materialului probator.

În acest context, ţinând seama de vârsta persoanei vătămate, perioada lungă de timp ce se va fi scurs până la începerea cercetării judecătoreşti, apreciem că, în principal, în scopul evitării unei retraumatizări (ce ar putea fi determinată, între altele, chiar de contextul judiciar), având în vedere dispoziţiile art. 113 alin. (4) C. proc. pen., nu este oportună reaudierea persoanei vătămate minore în faza cercetării judecătoreşti.

Declaraţia persoanei vătămate xxxx se coroborează cu raportul de expertiză psihologică judiciară nr. 489/31.08.2023 şi cu raportul de evaluare psihologică emis de D.G.A.S.P.C. Neamţ.

Astfel, cu ocazia interviului din faţa expertului psiholog în psihologie clinică judiciară, minorul a relatat următoarele:

„în jurul vârstei de 5 ani atunci când încã locuia cu mama mergea destul de des în satul Vaduri în vizitã la sora sa, iar când cele doua plecau pentru a lucra sau rezolva diverse probleme, minorul rãmânea în grija unui vecin de aproximativ 30 de ani, care îl abuza sexual. xxxx susţine cã la acea vârstã se exprima foarte greu verbal şi nu i a povestit nimic mamei despre cele întâmplate.

Ca urmare a preluãrii în plasament de cãtre mãtuşa sa în anul 2013, stilul de viaţã al minorului s a schimbat, acesta fiind supravegheat şi îngrijit de cãtre aceasta. xxxx a relatat cele întâmplate în perioada 2011 – 2013 mãtuşii sale şi personalului din cadrul D.G.A.S.P.C atunci când în jurul vârstei de 10 ani a încercat sã întreţinã relaţii sexuale cu un alt minor, vecin şi prieten, care fusese înfiat de cãtre o familie, ce locuia în apropierea mãtuşii, iar pãrinţii copilului au sesizat autoritãţile.

Ultima întrevedre a lui xxxx cu dl. xxxx a fost în jurul vârstei de 12 ani, atunci când minorul a participat la o pomenire la care se afla şi acesta, moment în care l a abordat întrebându l ce vârstã are, iar copilul s a speriat şi a retrãit mental episoadele de abuz.”

Reţinem următoarele concluzii ale raportului de expertiză psihologică judiciară nr. 489/31.08.2023:

- „În prezent minorul afirmã momente de tristeţe, sentimente de vinovãţie, stãri de jenã în ceea ce priveşte orientarea sa sexualã şi faptul cã s a aflat de relaţiile sale, stãri de fricã şi agitaţie semnificativã când se gândeşte la abuzurile sexuale pe care le a experimentat în jurul vârstei de 5–7 ani.”

- „Situaţiile viaţã experimentate de Andrei precum abandonul familial, abuzul sexual repetat la care a avut expus în perioada de dezvoltare 5–7 ani, convieţuirea în centrele de plasament au avut un puternic impact emoţional asupra dezvoltãrii sale afective, în prezent minorul manifestând labilitate emoţionalã cu imaturitate afectivã, stãri de revoltã, nemultumire, rezistenţã diminuatã la frustrare.

Gama afectivã de discomfort include de asemenea sentimente de culpabilitate şi jenã, teamã, dezgust, tristeţe, regrete, amãrãciune.

Sentimentele resimţite şi starea afectivã a minorului reflectã concordanţã între informaţii oferite pe parcursul interviului clinic şi consecinţele psihotraumelor experimentate.”

- „Interpretând şi analizând datele obţinute prin administrarea probelor psihologice aplicate se remarcã faptul cã realitatea traumatizantã asupra cãreia facem referire expunerea repetatã la abuz sexual în perioada 2011–2013, iar ulterior implicarea într o relaţie bazatã doar pe întreţinerea de relaţii sexuale în perioada decembrie 2022 – aprilie 2023 s a integrat în sfera afectiv emoţionalã a minorului constituind posibila sursã etiologicã a simptomelor de aspect depresiv anxios şi a credinţelor posttraumatice, respectiv a elementelor sindromului de stres posttraumatic (ex: flashback uri, tocire emoţionalã, comportament hipersexualizat) decelate de rezultatele relevate de evaluarea psihologicã.

Andrei prezintã încãrcãturã psihosomaticã simptomatic specificã unei stãri depresiv anxioase de intensitate moderatã (BDI II=21; MASC=66) marcatã de diminuarea elanului vital; izolare socialã, tensiune motorie; sentimente de vinovãţie şi jenã; dificultãţi de concentrare, rare episoade de ruminaţii autolitice; interpretativitate, impulsivitate, stimã de sine diminuatã (SS=29).

Prezintã elemente ale sindromului de stres posttraumatic (conform DSM – 5 – Manualul de diagnostic şi clasificare statisticã a tulburãrilor mintale şi ICD-10 – Clasificarea tulburãrilor mentale şi de comportament) acuzând amintiri detresante şi recurente ale evenimentelor experimentate în perioada 2011–2013 în contextul dificultãţilor de a gestiona situaţia prezentã, afirmã iritabilitate crescutã la frustrãri minore; detresã psihologicã intensã la expunerea la stimului externi, reactivitate fiziologica la expunerea de stimuli interni sau externi (transpiratie bruscã, tremurãturi, palpitaţii), flashbackuri. „Simptomele tipice ale tulburãrii de stres posttraumatic includ episoade de repetate rememorari ale traumei în amintiri tulburãtoare (flash backuri), vise sau coşmaruri, care apar pe un fundal persistent de sentimente de „amorţire” şi tocire emoţionalã, detaşare de alţi oameni, nereactivitate la ambianţã, anhedonie şi evitarea activitãţilor şi situaţiilor care reamintesc trauma…existã de obicei o stare de „hiperactivare” vegetativã şi insomnie.

Anxietatea şi depresia sunt în mod obişnuit asociate cu simptomele şi semnele de mai sus şi ideile suicidare nu sunt rar întâlnite.” („Tratat de psihotraumatologie”(2007)- Riedesser, P. şi Fischer, G., Editura Trei, Bucureşti, pag. 48–50)”

- „Apreciem, interpretând datele tabloului expresiv comportamental oferit de observaţia anamnesticã, instalarea stãrii depresiv anxioase prezente ca având la bazã determinarea exogenã prilejuitã de expunerea la abuz sexual în mod repetat în perioada 2011–2013 şi implicarea într o relaţie bazatã doar pe întreţinereade raporturi sexuale în perioada decembrie 2022 – aprilie 2023 ca fiind împrejurãri generatoare a simptomatologiei caracteristice sindromului de stres posttraumatic, favorabilã ulterior constructelor de tip interpretativ evidenţiate de investigaţia psihologicã. „Stresul şi anxietatea sunt adesea efecte pe termen lung ale abuzului sexual în copilãrie.

Abuzul sexual din copilãrie poate fi înspãimântãtor şi poate provoca stres mult chiar şi dupã ce experienţele s au încheiat.

De multe ori supravieţuitorii se confruntã cu anxietate cronicã, tensiune, atacuri de panicã şi fobii.” (The Long-Term Effects of Childhood Sexual Abuse: Counseling Implications (2011) – Hall, M., Hall, J., )”Manifestãrile anxietãţii exogene reprezintã doar un rãspuns exagerat la stres, cresc în intensitate pe mãsurã ce persoana considerã cã nu le poate face faţã şi cã acestea trebuie sã se opreascã de la sine sau cu ajutorul cuiva din exterior. ..Victimizarea se poate solda şi cu alte consecinţe în plan psihic: apariţia unor complexe – de castrare, de inferioritate, de superioritate, de culpabilitate; aparţia frustrãrii, tulburãri de comportament, introspectarea exageratã şi repetatã; hiperemotivitatea; trãirea continua a propriilor amintiri defavorabile. .”(“Victimologie şi psihologie victimalã” (2011) – Butoi, T., Editura Pinguin Book, Bucureşti, pag. 266–269.”

- „Din punct de vedere verbal discursul a fost coerent, nu a prezentat contradicţii, formulari negative sau peiorative, nu a prezentat afirmaţii indirecte, distanţatoare sau evazive, minorul a oferit detalii despre cele experimentate, reproducerea evenimentelor fiind acuratã neprezentând impresie de planificare, repetativitate sau lipsã de spontaneitate.”

- „În ceea ce priveşte sinceritatea şi disponibilitatea minorului de a spune adevãrul, în contextul audierii din data de 13.07.2023 sau din conţinutul declaraţiei, acesta nu a prezentat elemente care ar putea indica o atitudine nesincerã în raport cu relatãrile evenimentelor psihotraumatizante experimentate, abuzurile sexuale trãite la domiciliul dl. xxxx respectiv cu raporturile sexuale întreţinute cu dl. xxxx, care implicau anumite poziţii sexuale neplãcute, însã a manifestat stãri de jenã şi fricã atunci când a relatat detalii ale episodelor de abuz sexual la care a fost supus.

În ceea ce priveşte comportamentul paraverbal şi nonverbal acesta a fost în concordanţã cu discursul minorului din data de 13.07.2023.

Pe parcursul interviului realizat au existat momente în care minorul a manifestat comportamente de evitare a contactului vizual, privind în gol atunci când relata evenimentele petrecute la domiciliul dl. xxxx, retrãirea lor declansând stãri de nelinişte şi jenã, gesturi adaptative încercând sã diminueze anxietatea şi emoţiile resimţite.

Din punct de vedere paraverbal a prezentat modificãri în ceea ce priveşte intensitatea sau tonalitatea vocii acesta diminuându se odata cu retrãirea evenimentelor petrecute la domiciliul dl. xxxx.

Se poate observa reactivitate fiziologicã, cum ar fi respiraţie accelaratã, transpiraţii atunci când detaliazã maniera în care acesta îl punea pe pat, pe burdã, urmând sã îl penetreze anal, retrãirea acelor momente declanşând şi în prezent stãri de panicã şi dificultãţi în gestionarea lor.

Prezintã tendinţe de uşoarã inhibiţie în contextul unor întrebãri specifice ale interviului, ezitãrile sau pauzele prezente în discursul sãu denotã o preocupare pentru controlul limbajului verbal (încearcã sã utilizeze un stil lingvistic adecvat, disciplinat) şi teama de evaluare negative.

Discursul lui Andrei este coerent, fluxul ideo verbal este cursiv, adaptat circumstanţelor, prezintã critic şi cu acurateţe evenimentele.”

- „Între minor şi dl. xxxx a existat o relaţie de subordonare, bazatã pe fricã, minorul având o vârstã fragedã şi vulnerabilitate crescutã în contextul dezvoltãrii sale deficitare.”

- „Studiind, analizând şi interpretând datele obţinute din documentele existente în dosar, interviul clinic şi metodologia de evaluare aplicatã, opinãm cã neglijarea moralã, materialã şi emoţinalã a minorului în familia de origine, lipsa de afecţiune, sprijin şi îndrumare din partea pãrinţilor, provenienţa dintr o comunitate dezavantajatã socio – economic, întarzierea în dezvoltarea limbajului, expunerea şi obligarea la comportamente dezadaptative precum cerşetoria încã de la o vârstã fragedã, absenţa laturii paterne au sporit vulnerabilitatea minorului şi au creat condiţiile favorizante expunerii lui xxxx la abuz sexual în perioada 2011 – 2013.

Minorul îşi aminteşte faptul cã fiind lãsat în grija dl. xxxx acesta a încercat iniţial sã îl implice în raporturi sexuale orale, pe care copilul le a refuzat (“îmi amintesc când a deschis televizorul şi era un film porno şi mi a spus sã îi fac sex oral, eu nu am vrut”), iar ulterior l a aşezat pe un pat mai inalt, într o camera cu televizor, pe burtã, cu mâinile întinse şi l a abuzat sexual anal.

Din relatãrile lui xxxx reiese faptul cã acest lucru se întâmpla ori de câte ori era lãsat în grija sa.

Din cauza vocabularului slab dezvoltat, a balbismului şi a implicãrii deficitare a mamei în creşterea şi în îngrijirea minorului, xxxx nu a comunicat familiei sale cele întâmplate.

Retrãirea evenimentului prin confruntarea cu agresorul în jurul vârstei de 12 ani, întâlnindu se cu acesta la o întrunirea de familie (pomenire), i a reactivat starea de fricã, nelinişte.

Dizarmoniile intrafamiale datoarate mediului de provenienţã, lipsa influenţei pãrinţilor în dezvoltarea cognitivã şi moralã, carenţele afective datorate abandonului minorului, abuzul sexual experimentat la o vârsta fragedã au influenţat semnificativ, într o manierã negativã, dezvoltarea socialã şi emoţionalã a lui Andrei coroborate cu lipsurile financiare, ajungerea timpurie la pubertate şi cu lipsa tiparelor culturale au contribuit semnificativ la apariţia tulburãrilor emoţionale si de conduitã manifestate prin instabilitate afectivã, implicarea în relaţii sexuale inadecvate, absenteism şcolar.

Aflându se în perioada în care adolescenţii capãtã un interes crescut pentru sexualitate şi pentru integrarea şi recunoaşterea autonomiei, independenţei în grupul social, prin legarea de relaţii strânse cu unii membri ce au interese şi preocupãri comune, dar şi acceptarea perspectivei sociale adoptate în cadrul acestui anturaj, respectiv îndrumarea moralã oferitã de aceste relaţii interpersonale create şi nevoia de compasiune, afecţiune şi înţelegere au favorizat apariţia şi dezvoltarea relaţiei cu dl. xxxx.

(. ..) Lipsa cenzurilor impuse din partea familiei de origine, respectiv slaba conştientizare a consecinţelor comportamentului de implicare în relaţii sexuale inadecvate manifestat de minor coroborate cu starea de euforie şi plãcerea resimţiţã pe fondul falsei senzaţii de afecţiune primitã din partea partenerului (dl. xxxx) au menţinut şi perpetuat vulnerabilitatea şi comportamentul hipersexualizat manifestat de minor în perioada de referinţã - decembrie 2022 – aprilie 2023. „Ajungerea timpurie la pubertate, sãrãcia, rezultatelor şcolare slabe, lipsa obiectivelor academic şi de carierã, antecedentele de abuz sexual sau neglijare din partea pãrinţilor şi tiparele culturale sau familiale de experienţã sexualã timpurie pot sã joace un rol important în asumarea de riscuri sexuale.” (Klein şi Comisia AAP pentru adolescenţa, 2005).”

Potrivit raportului de evaluare psihologică emis de D.G.A.S.P.C.

Neamţ, în cazul minorului xxxx s au evidenţiat unii indicatori specifici abuzului sexual în copilărie, comis de către numitul xxxx, chiar dacă majoritatea s au remis, de a lungul timpului şi datorită participării la programe de consiliere, cum ar fi ura profundă faţă de agresor.

S-a apreciat că din ansamblul conduitei manifestate de către minor în cadrul evaluării realizate, din rezultatele obţinute în urma acesteia, precum şi din conţinutul declaraţiei sale, s au decelat suficienţi indicatori ai caracterului veridic al relatărilor sale privind actele de natură sexuală la care a participat.

Din procesele verbale întocmite de organul de cercetare penală la datele de 06.09.2023 şi 07.09.2023, rezultă că în urma deplasării cu persoana vătămată la S.J.M.L.

Neamţ în vederea efectuării unei constatări medico legale, medicul legist a identificat la minor mai multe fisuri anale, solicitând un consult de specialitate la Secţia de Chirurgie, urmând ca raportul de expertiză medico legal solicitat să fie întocmit după consult.

Potrivit raportului de expertiză medico legală nr.

A1/188 din 06.09.2023 emis de S.J.M.L.

Neamţ, minorul xxxx nu prezintă leziuni traumatice, nu necesită zile de îngrijiri medicale, iar sinusul pilonidal constatat este o afecţiune de natură patologică şi nu are etiologie traumatică. (fila 164, vol.

De asemenea, în urma solicitării organului de cercetare penală de caz, prin adresa nr.

A8/1948/18.10.2023 din 23.10.2023 a S.J.M.L.

Neamţ, se menţin concluziile formulate în raportul de expertiză, cu precizarea că menţiunea „Nu prezintă leziuni traumatice” se referă şi la lipsa oricăror leziuni traumatice la nivelul orificiului anal, astfel – nu s au constatat urme ale unui act sexual anal. (fila 166, vol.

Deşi potrivit raportului de expertiză medico legală mai sus menţionat nu s au constatat urme ale unui act sexual anal, martorul xxxx (făptuitor la infracţiunea de act sexual sesizată) a declarat faptul că a întreţinut acte sexuale anale şi orale cu minorul xxxx, despre care ar fi cunoscut că are vârsta de 19 ani, fără a observa dacă acesta prezenta leziuni în zona anală.

De altfel, din literatura de specialitate rezultă că nu în toate cazurile de abuz sexual sunt identificate urme ale acestuia cu ocazia examinărilor medico legale.

Martora xxxx (mătuşa minorului) a declarat faptul că, în perioada anului 2018, pe fondul unor acuzaţii cu privire la întreţinerea de relaţii sexuale de către minorul xxxx cu un alt băiat, nepotul său i a confirmat că „şi el când era mic era agresat şi urmărit de către Sorin, fratele soţului surorii lui mai mare.

Acest lucru se întâmpla atunci când locuia împreună cu mama lui la blocurile fostului Avicola din sat Vaduri.

Mi a spus că sărea geamul şi fugea pentru că i era frică de acest xxxx (. ..).

Nu mi a spus dacă fusese şi violat, xxxx fiind un copil mai puţin comunicativ.” Martora a mai arătat că, la scurt timp după ce a aflat, s a întâlnit întâmplător cu xxxx (sora minorului), căreia i a povestit despre agresiunile comise de Sorin, aceasta din urmă spunându i că nu i vine să creadă, însă nu le va spune soţului, soacrei sale şi cumnatului (inculpatul xxxx), pentru că îi este frică de acesta din urmă.

Martora xxxx (sora minorului) a declarat că, atunci când fratele ei xxxx avea în jur de 5 ani, mama acestora venea şi îl aducea la blocul unde locuia martora şi îl lăsa la soacra acesteia, care locuia cu membrii familiei sale, câte 2–3 luni, după care plecau o vreme, iar apoi reveneau.

Martora a confirmat faptul că, în urmă cu mai mult timp, fără a şi aduce aminte când, mătuşa sa, xxxx, i a povestit ce i ar fi zis fratele său, xxxx, despre faptul că a fost abuzat de către inculpatul xxxx în perioada în care a stat la soacra martorei.

Martora a precizat faptul că nu a mai spus nimănui despre aceste aspecte, însă i a fost frică să îşi lase copiii în preajma inculpatului xxxx, ba chiar i a învăţat să vină să îi spună imediat „dacă Sorin le face ceva”.

În legătură cu apelul video din decembrie 2022, martora xxxx a declarat că, pe parcursul apelului video, după ce s a îndepărtat de rude, fratele său, xxxx i, i a spus pentru prima dată că nu vrea să l mai vadă şi să vorbească cu xxxx, martora înţelegând exact la ce se referea având în vedere ce îi povestise anterior mătuşa sa.

O parte din martorii indicaţi de către minorul xxxx, că ar avea la cunoştinţă din povestirile sale despre abuzurile la care a fost supus în copilărie, au confirmat aceste aspecte.

Astfel, martora xxxx (colega de clasă a minorului) a declarat că, în timp ce se afla în cabinetul unei doamne psiholog cu minorii xxxx şi xxxx, psihologul l ar fi întrebat pe minorul xxxx „dacă nu cumva înclinaţiile lui ar fi urmare a evenimentului din copilărie, în care a afirmat că ar fi fost violat, în timp ce stătea într o casă şi era împreună cu mama lui, care consuma băuturi alcoolice şi îl lăsa singur cu sora lui mai mică.” Martora îşi aminteşte că minorul ar fi spus că s a întâmplat o singură dată, fără a mai reţine alte detalii.

Martorul xxxx (colegul de clasă al minorului) îşi aminteşte despre şedinţa respectivă doar faptul că xxxx a spus că a avut o traumă în copilărie, fără să detalieze cauza traumei sau în ce fel s a produs.

De asemenea, martora xxxx (fostă minoră instituţionalizată la „Casa Ştefan”) a declarat că, la data de 12.08.2023, minorul xxxx i ar fi povestit pentru prima dată despre incidentul din copilărie, precizându i că are aceste înclinaţii (orientare homosexuală) în urma abuzului comis de către un bărbat asupra sa în copilărie.

Martora xxxx (colega de bancă a minorului) a declarat că: „La un moment dat, îmi amintesc că în timpul unei discuţii, mi a povestit că atunci când era mic, avea aproximativ 5 ani, a fost violat, de către un bărbat, cred că spunea de tatăl său, nu mi mai amintesc exact detaliile, şi acesta ar fi motivul pentru care el se simte acum atras de bărbaţi.”

Dintre pedagogii din cadrul „Casei Ştefan” nominalizaţi de către minor că ar avea la cunoştinţă despre abuzul sexual la care a fost supus în copilărie, martorul xxxx a confirmat faptul că a avut o discuţie cu minorul xxxx, în perioada în care lucra la Centrul „Ion Creangă”, la aproximativ 1–2 ani de la instituţionalizarea minorului.

Cu această ocazie, minorul i a relatat, atât acestuia, cât şi altor colegi („după cum a afirmat el, cu menţiunea că îmi spune doar mie, deşi el spusese şi altor persoane”), că în perioada copilăriei, înainte de a fi instituţionalizat, un bărbat, rudă sau apropiat al familiei, ar fi încercat să îl abuzeze prin diferite atingeri indecente şi nefireşti.

Cu privire la presupusul abuz sexual relatat de minor, martorul a precizat că a anunţat superiorii, iar minorul a fost din nou consiliat psihologic, după care nu mai cunoaşte ce s a întâmplat cu monitorizarea cazului, nefiind în atribuţiile sale.

De asemenea, martora xxxx (educator din „Căsuţa Ştefan”) a declarat că îl cunoaşte pe minorul xxxx din aprilie 2021, când acesta s a mutat la „Căsuţa Ştefan”, iar după aproximativ jumătate de an, la o discuţie în bucătărie, minorul a afirmat că „ar fi homosexual şi că îi plac bărbaţii”.

Ulterior, la scurt timp, tot în cadrul unei discuţii în bucătărie, minorul a afirmat că o cunoştinţă „a încercat la el”, fără ca martora să şi amintească dacă ar fi zis că a fost abuzat sexual.

Martora l a întrebat câţi ani avea când s a întâmplat acest lucru, acesta răspunzându i că avea 4 ani.

Întrucât martora „nu a pus bază în spusele lui”, apreciind că un copil de 4 ani „nu poate conştientiza un abuz”, nu a mai discutat cu alţi colegi sau cu superiorii despre asta.

Martorii xxxx, xxxx, xxxx şi xxxx (educatorii din „Căsuţa Ştefan”, despre care minorul xxxx a afirmat că le a povestit despre abuzurile din copilărie) au negat că ar avea cunoştinţă despre aspecte privind abuzul sexual din copilăria minorului xxxx, descriindu l pe acesta ca fiind „o persoană în care nu poti avea încredere” (martor xxxx) şi care „ne priveşte în ochi şi ne minte” (martor xxxx), sau pe care „nici nu l am crezut sincer când afirma că este homosexual, ci am crezut că fabulează, aşa cum îi este lui în obişnuinţă” (martor xxxx).

Astfel, după cum se poate observa din probatoriul administrat şi expus anterior, minorul xxxx a afirmat, în mod constant, de a lungul timpului faptul că a fost abuzat sexual în copilărie de către inculpatul xxxx, ceea ce i ar fi influenţat şi orientarea homosexuală ulterioară; însă minorul nu a beneficiat de înţelegerea, susţinerea efectivă şi abordarea eficientă a abuzului sexual reclamat de acesta, din partea îngrijitorilor săi.

Acuzaţia adusă de minor este cu atât mai credibilă, având în vedere audierea din faţa procurorului, dar şi concluziile evaluărilor psihologice recente, nefiind identificat niciun motiv pentru o acuzaţie falsă.

În cauză s a încercat şi audierea martorei xxxx (mama minorului), care, după prezentarea infracţiunii cercetate, a afirmat că „acolo, la cuscră mea a fost grav”, după care a devenit recalcitrantă şi a refuzat să dea declaraţie.

Martorul xxxx (fratele inculpatului) a declarat că, în urmă cu aproximativ 2 luni (audierea martorului din 12.09.2023), a aflat de la sora minorului, xxxx, că fusese anchetată de către poliţişti în legătură cu un abuz sexual comis asupra minorului xxxx de către xxxx.

În momentul în care i a spus fratelui său aceste aspecte, acesta din urmă s ar fi speriat şi i ar fi spus că nu cunoaşte nimic despre acest subiect.

Totodată, martorul a aflat tot de la xxxx că fratele acesteia i ar fi povestit, prin intermediul unei conversaţii video, că, la vârsta de 7–8–9 ani, i a povestit mătuşii xxxx că ar fi fost abuzat sexual „vreme de 2 ani la rând” de către fratele martorului, xxxx.

Cu privire la perioada comiterii faptelor, martorul a precizat că mama minorului a locuit aproximativ 3–4 ani la ei, la început doar cu xxxx, apoi şi cu fiica sa mai mică.

Pe „xxxx” au primit o părinţii martorului în camera lor, ea dormind în acelaşi pat cu minorul xxxx.

În perioada în care mama minorului pleca la muncă, acesta din urmă era lăsat în grija mamei martorului, xxxx Despre fratele său, xxxx, martorul a declarat că locuia singur într o cameră, nefiind niciodată căsătorit, iar în acea perioadă, acesta „se juca cu Andrei şi cu ceilalţi nepoţi, le cumpăra dulciuri şi îi mângâia pe cap”.

Martorul îşi mai aminteşte faptul că minorul „xxxx avea atunci aproximativ 4–5 ani, poate şi mai puţin şi era un copil tăcut pentru că nu prea putea vorbi şi noi nu l înţelegeam.”, şi „xxxx era mereu speriat şi uneori traumatizat”, mama martorului, xxxx, bănuind că din cauza faptului că îi era frică de mama sa care îl bătea frecvent.

Declaraţia martorului xxxx fiind confirmată, în mare măsură, de declaraţia martorei xxxx (mama inculpatului), motiv pentru care nu va mai fi reluată.

Potrivit procesului verbal de investigaţie din data de 12.09.2023 şi fotografiei ataşate, martora xxxx a fost audiată la domiciliul său, ocazie cu care a permis organelor de cercetare penală accesul în camera fiului său, xxxx, prevăzută cu un geam în partea de sus a peretelui, ce corespunde descrierii făcute de minorul xxxx. (filele 42–43, vol.

II)

Fiind audiat, inculpatul xxxx nu a recunoscut săvârşirea faptelor, precizând că nu a stat niciodată singur cu xxxx nu i a fost lăsat niciodată în grijă şi nu îşi explică acuzaţia penală formulată abia acum, declaraţia sa fiind contrazisă de ansamblul probator administrat până la această dată.

Mai mult de atât, cu ocazia evaluării inculpatului xxxx de către Serviciul de Probaţiune Neamţ, acesta ar fi precizat că pe „pe xxxx – persoana vătămată nu l a întâlnit niciodată, nu îl cunoaşte (l a văzut o singură dată, de la distanţă, pe când era mic şi se afla în curtea mătuşii acestuia, xxxx)”, aspecte contrazise inclusiv de membrii familiei sale audiaţi în calitate de martori.

Potrivit raportului de constatare criminalistică nr. 213795 din 20.10.2023 întocmit de către expertul din cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J.

Botoşani, rezultă că pentru răspunsurile numitului xxxx la întrebările relevante 5 („Ai făcut sex cu xxxx când venea la voi în vizită?

Răspuns – NU”), 8 („L-ai abuzat sexual pe xxxx când acesta era mic?

Răspuns – NU”) şi 11 („Ai minţit în declaraţiile date la poliţie în legătură cu agresarea sexuală a lui xxxx?

Răspuns – NU”) ale cauzei au provocat modificări specifice comportamentului simulat.

În contextul menţiunilor speciale, concluzia se dă sub rezerva probabilităţii.

Situaţia de fapt expusă în actul de sesizare s a arătat că este dovedită cu următoarele mijloace de probă: 1. Declaraţiile inculpatului xxxx, de la filele 117–121, vol. II.

2. Declaraţia persoanei vătămate xxxx înregistrată audio video, suportul optic anexat nr. 239929, protocolul de interviu NICHD, şi declaraţiile sale olografe, de la filele 65–68, vol. I, 75–86, vol. I, 176–179, vol. I.

3. Declaraţiile martorilor xxxx, de la filele 48–68, vol. II, 70–79, vol. II, 81–95, vol. II, 99–100, vol. II, 107–109, vol. II.

4. Raportul de expertiză psihologică judiciară nr. 489/31.08.2023, de la filele 118–139, vol. I.

5. Raportul de evaluare psihologică întocmit de psihologul din cadrul D.G.A.S.P.C. Neamţ, de la filele 149–152, vol. I.

Raportul de expertiză medico legală nr.

A1/188 din 06.09.2023 emis de S.J.M.L.

Neamţ, procesele verbale întocmite de organul de cercetare penală la datele de 06.09.2023 şi 07.09.2023, adresa S.J.M.L.

Neamţ şi actele medicale, în copie, privind pe minorul xxxx, şi adresa nr.

A8/1948/18.10.2023 din 23.10.2023 a S.J.M.L.

Neamţ, de la filele 154–166, vol.

7. Raportul de constatare criminalistică nr. 213795 din 20.10.2023 întocmit de către expertul din cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J. Botoşani şi anexele, în copie, de la filele 10–18, vol. II.

8. Raportul de evaluare a inculpatului xxxx de către Serviciul de Probaţiune Neamţ nr. 124/S.P. Neamţ/04.10.2023, de la filele 3–5, vol. II.

9. Sentinţa civilă nr. 645 din 03.12.2019 a Tribunalului Neamţ şi sentinţa civilă nr. 2142/2022 din 01.09.2022 a Tribunalului Neamţ, ambele în copie, de la filele 105–1113, vol. I.

10. Dispoziţia nr. 69 din 23.10.2019 a D.G.A.S.P.C. Neamţ, în copie, de la fila 104, vol. I.

11. Hotărârea nr. 48 din 20.02.2013 a Consiliului Judeţean Neamţ, în copie, de la fila 103, vol. I.

12.

Adresa nr. 1691/26.05.2023 a D.G.A.S.P.C.

Neamţ – Complexul de Servicii „Elena Doamna” Piatra Neamţ şi actele medicale privind minorul xxxx înaintate, constând în scrisorile medicale eliberate de Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi de Clinica Pediatrică „Anastasia”, toate în copie, de la filele 95–101, vol.

13. Adresa nr. 2177/06.07.2023 a D.G.A.S.P.C. Neamţ – Complexul de Servicii „Elena Doamna” Piatra Neamţ, de la fila 115, vol. I.

14. Raportul de consiliere nr. 3527/18.09.2023 întocmit de prof. consilier din cadrul Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” Piatra Neamţ şi înscrisurile anexate, de la filele 171–174, vol. I.

15. Procesul verbal de investigaţie din data de 12.09.2023 şi fotografia ataşată, de la filele 42–43, vol. II.

16. Acte medicale privind inculpatul xxxx, de la filele 44–46, vol. II.

17. Fotografii, de la filele 87–88, vol. I.

18. Alte procese verbale de investigaţie şi alte înscrisuri.

Prin încheierea de cameră preliminară nr. nr. 1267/29.12.2023 rămasă definitivă prin încheierea CCP NR. 42/28.02.2024 PRONUNŢATĂ DE Tribunalul Neamţ, Secţia Penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

În faza de judecată, la solicitarea instanţei, I.P.J. Neamţ – Cazier judiciar a comunicat copia actualizată de pe cazierul judiciar al inculpatului (f. 39 dosar instanţă).

În şedinţa publică din data de 27.04.2024, instanţa a dat citire actului de sesizare, iar inculpatul xxxx, asistat de apărător desemnat din oficiu, a precizat că nu recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare şi că nu solicită judecarea cauzei conform procedurii simplificate.

Având în vedere poziţia procesuală a inculpatului xxxx xxxx, instanţa a dispus efectuarea cercetării judecătoreşti şi a încuviinţat administrarea probei testimoniale, constând în audierea martorilor din rechizitoriu: xxxx (f. 94 vol I ds instanţă), xxxx (f. 59), xxxx (f. 61), xxxx (f. 62), xxxx (f. 63), xxxx (f. 102), xxxx (f. 122), v (f. 104), xxxx (f. 103), xxxx (f. 120), xxxx (f. 105), xxxx, xxxx (f. 99), xxxx (f. 97), xxxx (f. 96), xxxx (f. 101), proba cu expertiză medico legală psihiatrică fiind efectuat Raportul de Expertiză medico legală psihiatrică nr.

A1-P/248/08.10.2024 de către SJML Neamţ (f. 169–170 vol I ds instanţă).

La data de 15.12.2023 s a depus la dosar Raportul de constatare criminalistică nr. 213795 din 20.10.2023, privind pe inculpatul xxxx, dispus în cursul urmăririi penale (f. 22–31 vol I ds instanţă).

În cursul judecăţii, raportat la dispoziţiile art. 113 alin. 4 Cod pr. penală pentru a se evita revictimizarea, instanţa a respins cererea inculpatului xxxx, formulată prin apărător desemnat din oficiu de reaudiere a persoanei vătămate

În şedinţa publică din data de 15.04.2024 a fost audiat inculpatul xxxx (f. 57, vol I ds instanţă).

În şedinţa publică din data de 22.05.2024, instanţa a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză medico legală psihiatrică la IML Iaşi, iar ulterior a încuviinţat efectuarea unei constatări criminalistice referitoare la detectarea comportamentului simulat (poligraf) privind persoana vătămată, probe care nu au putut fi administrate, întrucât persoană vătămată deşi şi a exprimat consminţământul în vederea efectuării, nu s a prezentat la datele stabilite pentru examinare.

Instanţa a încuviinţat în favoarea inculpatului proba cu înscrisuri în circumstanţiere constând în două caracterizări (f. 91; 107 vol I ds instanţă).

Din analiza probatoriul administrat în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă aceeaşi stare de fapt ca şi cea descrisă în actul de sesizare, constând în aceea că: în perioada vacanţei de vară 2011 – 20.02.2013 (când minorul a fost dat în plasament), la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fără a putea fi stabilit numărul de acte materiale, în timp ce minorul, xxxx, în vârstă de 4 ani la începutul perioadei respective (născut la data de 30.11.2006), era lăsat în grija numitului xxxx, în vârstă de 27 ani la începutul perioadei respective (născut la data de 01.08.1983), la locuinţa acestuia din sat Vaduri, com.

Alexandru cel Bun, jud.

Instanţa reţine că modalitatea în care s au desfăşurat evenimentele la domiciliul inculpatului xxxx a fost descrisă de către persoana vătămată xxxx, fiind susţinută de materialul probatoriu administrat în cauză.

Astfel, cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, persoana vătămată minoră a declarat următoarele:

„Procuror: “ – xxxx, povesteşte mi mai multe despre copilăria ta!”

Pers. vătămată: “ – Îi destul de ok, nu ştiu dacă pentru altcineva pare urât…”

Procuror: “ – xxxx, observ că eşti tăcut şi te uiţi în jos…Povesteşte mi despre tine acum, când te întreb lucrurile astea”

Pers. vătămată: “ - Îmi aduc aminte de amintiri…ce am făcut şi nu ştiu exact ce să zic.”

Procuror: “ – am înţeles că ai vorbit cu un psiholog acum ceva timp şi ai spus că ai păţit ceva în copilărie. Vreau să mi povesteşti despre asta”

Pers. vătămată: “ - Păi, eu cu mama stăteam la Viişoara şi aveam pe una din surorile mai mari care stătea la Vaduri, într un bloc, cu soţul ei şi erau mai multe persoane acolo.

Şi când mergeam în vizită, de obicei mă lăsa în grija unui bărbat care…ştiţi ce făcea!”

Procuror: “ – Andrei, povesteşte mi despre bărbatul asta care ai spus tu că aş şti ce făcea”

Pers. vătămată: “ - Eu eram mic, ştiam să vorbesc, dar refuzam…eram mai tăcut când eram mic…şi cred că a luat chestia asta în avantaj şi s a folosit de mine.”

Procuror: “ – Povesteşte mi despre faptul că s a folosit de tine”

Pers. vătămată: “ - Pentru că eram copil şi eram şi tăcut, de obicei copii de acolo nu erau tăcuţi, erau mai tupeişti, eu fiind cel mai tăcut când eram acolo…a luat avantaj”

Procuror: “ – xxxx, povesteşte mi la ce te referi când spui ştiţi ce făcea”

Pers. vătămată: “ - Păi nu vreau să spun exact cuvântul şi zic că …. că…ştiu că ştiţi ce vreau să zic…cuvântul acela”

Procuror: “ – Am înţeles…dacă nu vrei să spui cuvântul… nu trebuie să spui, foloseşti cuvintele tale şi ceea ce vrei să mi spui, ok?

xxxx, lucrurile astea pe care le făcea, le a făcut o dată sau de mai multe ori?”