Hotărâre nr. 329/2026 din 26.02.2026

Cod ECLI ECLI: RO: JDPNT: 2026: 009.000329

Dosar nr. #####/279/2025 - art. 340 C. p. p. -

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ###### #####

JUDEŢUL #####

Încheiere de dezînvestire nr. 329

Şedinţa din camera de consiliu din data de 26.02.2026

Judecător de cameră preliminară – ####### ###### ####

Grefier – ##### #####

Ministerul ###### a fost reprezentat de ##### ######## ###### – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### #####

Se examinează plângerea formulată de petentul ##### ##### împotriva Ordonanţei nr. ####/P/2023 din data de 23.09.2025 a Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### #####, menţinută prin Ordonanţa nr. 125/II/2/2025 din data de 27.10.2025 a Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### #####.

Dezbaterile asupra soluţionării cauzei au avut loc în şedinţa din camera de consiliu din data de 16.02.2026, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte din prezenta, prin care, în temeiul art. 405 alin. 2 Cod procedură penală, s-a stabilit termen pentru deliberare şi pronunţare pentru azi, 26.02.2026, dată la care;

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 07.11.2025, a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub numărul de mai sus, plângerea formulată de petentul ##### ##### cu domiciliul în #### ###### #####, str.

Plopului, nr. 5, CNP #############, prin av. ######## ########, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 3237/###/P/2023 din data de 23.09.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria ###### ##### în dosarul de urmărire penală #########P/2023 şi menţinută prin ordonanţa prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### ##### cu nr. 125/II-2/2025 din data de 27.10.2025.

În motivare a arătat că plângerea formulată împotriva ordonanţei de clasare a fost respinsă prin ordonanţa prim-procurorului, fără a fi analizate apărările formulate şi fără a se efectua un silogism logico-juridic asupra elementelor constitutive ale infracţiunilor deduse cercetării penale.

A arătat că ordonanţa de clasare nu a analizat probatoriul administrat, a ignorat declaraţiile făptuitorilor şi a reţinut în mod nemotivat stări de fapt contrare realităţii şi declaraţiilor acestora.

Acesta a învederat că ###### ####. a folosit un contract de vânzare-cumpărare fals întocmit de ###### ######, contract pe care l-a prezentat în original şi l-a folosit pentru încheierea unui nou contract de vânzare-cumpărare, inducându-l în eroare prin reţinerea că vânzătorul nu a primit preţul.

A menţionat că ###### ####. a prezentat contractul în original cu viza Serviciului de Taxe şi Impozite al Primăriei ######-#####, ceea ce demonstrează folosirea actului falsificat.

Potrivit acestuia, în data de 26.06.2020, a fost oprit în trafic de agentul de poliţie ####### ####### #######, care l-a deposedat de autoturism, fără a-i prezenta un număr unic de dosar sau alte date care să permită identificarea cauzei.

A precizat că agentul a fost instigat de ###### ######, care în aceeaşi zi depusese o plângere penală împotriva lui ###### ####, folosind contractul falsificat.

În completare, reclamantul a susţinut că agentul a dispus ridicarea autoturismului fără a efectua verificări, cu intenţia directă de a încălca dreptul de proprietate, încălcând obligaţiile de serviciu.

A arătat că ordonanţa de clasare reţine că agentul a procedat corect, fără a indica elementele materiale ale infracţiunii, ceea ce contravine procedurabilităţii şi obligaţiei de a efectua acte de urmărire penală în vederea stabilirii existenţei infracţiunii.

Totodată, acesta a invocat faptul că lipsa unei constatări tehnico-ştiinţifice grafologice a împiedicat lămurirea probabilităţilor folosite ca fundament al aserţiunilor nefondate.

A susţinut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înselăciune prin folosirea de mijloace frauduloase, iar învederează că nu a semnat în locul mamei sale, ci a fost indus în eroare prin folosirea contractului falsificat.

În final, reclamantul a solicitat admiterea plângerii şi constatarea netemeiniciei ordonanţei de clasare, invocând dispoziţiile art. 340 şi urm. din NCPP şi solicitând să se folosească întregul material probator administrat în faza de urmărire penală.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 340, 341 Cod procedură penală.

Examinând actele şi lucrările cauzei, judecătorul de cameră preliminară reţine următoarele:

La data de 28.03.2023 numitul ##### ##### din ########## ###### #####, #### ######## ### #, a formulat un denunţ la D.G.A. - S.J.A. ##### pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, împotriva numiţilor ###### ######, A.N. „########”, agentul de poliţie ####### #######, ###### ####. şi ###### ###### ########, privind următoarea situaţie de fapt:

Numiţii ###### ####. şi ###### ###### ######## au indus în eroare persoana vătămată ##### ##### la data de 30.05.2020, cu prilejul vânzării autoturismului marca „########” cu numărul de înmatriculare ## ## ###, pentru care persoana vătămată a remis un inel din aur de 18 karate vânzătorilor prin intermediul numitului ####### ######, fără ca făptuitorii să-i aducă la cunoştinţă că pentru autoturismul în cauză, achiziţionat anterior de la făptuitorul ###### ######, nu a fost plătit preţul.

În ziua de 26.06.2020, în timp ce persoana vătămată conducea autoturismul marca „########” pe raza comunei Pângăraţi, ####### #####, a fost oprit de un echipaj de poliţie din care făcea parte făptuitorul ####### #######, care, sub pretextul că făptuitorul ###### ###### a formulat o plângere pentru faptul că autoturismul în cauză nu a fost achitat, i-a solicitat predarea autovehiculului, fără ca persoana vătămată să se opună, primind în schimb un înscris de la poliţist, cu titlu de dovadă ridicare obiecte.

Ulterior, persoana vătămată a solicitat la Inspectoratul de Poliţie al judeţului ##### studierea dosarului penal, în temeiul căruia i-a fost ridicată maşina, cererea sa fiind însă respinsă.

######## vătămată ##### ##### a apreciat că atitudinea poliţiştilor se justifică doar prin faptul că au primit bani sau alte foloase de la făptuitorii ###### ###### şi A.N. „########”, ambii angajati ai I.S.C.T.R. #####.

Prin ordonanţa din data de 30.03.2023 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. şi ped. de art. 289 alin. i Cod penal, art. 290 alin. l Cod penal, art. 297 alin. l Cod penal, art. 244 alin. 1 Cod penal şi de art. 322 Cod penal.

Prin ordonanţa nr. ###/P/2023 din 27.06.2023 s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Tribunalul #####:

1. Clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită fapte prev. şi ped. de art. 289 alin. l C. pen. şi de art. 290 alin. 1 C. pen. , reţinându-se că faptele nu există;

2.

Disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### #####, pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. şi ped. de art. 244 alin. l Cod penal, art. 297 alin. l Cod penal şi de art. 322 Cod penal;

În data de 14.09.2023 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria ###### #####, sub nr. unic ####/P/2023, dosar penal având ca obiect comiterea infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 244 alin. l C. p, art. 297 alin. l C. p. şi art. 322 C. p

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria ######-##### a reţinut următoare stare de fapt:

Urmărirea penală in rem a fost începută în cauză prin ordonanţa Procurorului ierarhic superior.

În esenţă, infracţiunile de competenţa parchetului ierarhic inferior constau în aceea că, în data de 30.05.2020, numiţii ###### ####. şi ###### ###### ######## ar fi indus în eroare persoana vătămată ##### #####, cu prilejul vânzării autoturismului marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ###, Pentru care persoana vătămată ar fi remis vânzătorilor un inel din aur de 18 k, prin intermediul numitului ####### ######, fără ca vânzătorii să îi aducă la cunoştinţă că pentru autoturismul în cauză, aparţinând în fapt numitului ###### ######, nu a fost plătit preţul.

În data de 26.06.2020, în timp ce persoana vătămată ##### ##### conducea autoturismul marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ###, pe raza comunei Pângăraţi, #### #####, a fost oprită de un echipaj e poliţie din care făcea parte şi numitul ####### #######, poliţist în cadrul Secţiei nr. 5 Poliţie Rurală Gârcina - #### Poliţie Pângăraţi, care invocând faptul că există o plângere penală formulată de proprietarul autoturismului, numitul ###### ######, i-a solicitat persoanei vătămate ##### ##### să predea autoturismul cu scopul de a-1 restitui proprietarului de drept. ######## vătămată ##### ##### s-a conformat primind în schimb o dovadă.

Infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată ar viza semnăturile de pe contractele de vânzare cumpărare a unui mijloc de transport, primul încheiat în data de 25.05.2020 între ###### ###### şi numita ###### ###### ########, care este semnat numai la rubrica vânzător de către proprietarul de drept al autoturismului şi al doilea, subsecvent, încheiat în data de 30.05.2020 între ###### ###### ######## şi numita #### ##### ca, mama persoanei vătămate ##### #####, care conţine ambele semnături, atât la rubrica vânzător cât şi la rubrica cumpărător, pentru ###### ###### ######## semnând probabil soţul acesteia ###### ####. iar pentru #### ####### semnând probabil persoana vătămată ##### #####, proprietar de facto, care a dobândit autoturismul de la ###### ####. şi a intenţionat să îl înmatriculeze pe numele mamei sale #### #######, în prezent decedată.

În fapt, proprietarul de drept al autoturismului marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ### era numitul ###### ###### care a apelat la numitul ###### ####. în vederea vânzării autovehiculului cunoscând că acesta are preocupări în domeniu.

Au stabilit preţul autoturismului la 10.000 euro iar ###### ####. a fost de acord să intermedieze tranzacţia primind de la proprietar cheile şi certificatul de înmatriculare.

În data de 25.05.2020, a fost încheiat contract de înstrăinare dobândire a unui mijloc de transport între proprietarul de drept al autovehiculului, numitul ###### ###### şi numita ###### ###### ########, soţia numitului ###### ####.

Acest contract a fost întocmi pentru a consfinţi înţelegerea privind vânzarea maşinii şi achitarea preţului.

Contractul a fost semnat doar de vânzătorul ###### ######.

La rubrica cumpărător nu există semnătură olografa, deci ###### ####. nu a semnat în numele/pentru soţia sa ###### ###### ########.

Ulterior, numitul ###### ####. nu a mai comunicat cu ###### ###### iar acesta şi-a văzut autoturismul condus de o altă persoană astfel că a tras concluzia că a fost vândut de către ###### ####. către acea persoană.

În continuare, ###### ####. a înstrăinat autoturismul către ##### ##### şi ar fi primit de la acesta, prin intermediul numitului ####### ######, un inel din aur de 18 k cu diamante, cca. 200 buc. de 0,03 k, respectiv 6 k diamante.

Astfel, ###### ####, în data de 30.05.2020 a încheiat cu persoana vătămată ##### ##### contract de înstrăinare dobândire a unui mijloc de transport cu privire la autoturismul în cauză.

La rubrica vânzător este trecută numita ###### ###### ########, soţia numitului ###### ####. acesta probabil semnând olograf în numele ei, iar la rubrica cumpărător este trecută numita #### #######, mama numitului ##### ##### care probabil a semnat pentru aceasta.

Acest înscris sub semnătură privată nu a fost folosit în vederea producerii unei consecinţe juridice ci doar pentru a justifica că mama numitului ##### ##### a devenit proprietarul de facto al autoturismului.

Întrucât numitul ###### ####. nu a restituit preţul autoturismului către proprietarul de drept al acestuia, numitul ###### ###### a formulat plângere faţa de acesta, fiind înregistrat dosarul nr. ####/P/2020 al P.J. ###### #####, având ca obiect comiterea infracţiunilor de abuz de încredere şi înşelăciune soluţionat prin clasare.

Ca urmare a dosarului penal, în data de 26.06.2020, organele de poliţie au identificat pe raza #### #########, #### #####, autoturismul marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ###, proprietatea numitului ###### ###### care era condus de persoana vătămată ##### #####, l-au ridicat de la aceasta şi l-au predat către proprietarul de drept.

Analizând situaţia factuală, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria ######-##### a dispus o soluţie de clasare a cauzei, prin ordonanaţa nr. 3327/###/P/2023 din 23.09.2025, cu privire la infracţiunile de înşelăciune, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 244 alin. l C. p, art. 297 alin. l C. p. şi art. 322 C. p, deoarece faptele nu sunt prevăzute de legea penală, fiind indicat ca temei al clasarii, art. 16, alin. 1, lit. b teza I.

Cod procedură penală.

Pentru luarea acestei soluţii, procurorul de caz a reţinut că raportat la starea de fapt expusa se constată lipsa de tipicitate obiectivă a infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 244 alin. l C. p, art. 297 alin. l C. p. şi art. 322 C. p.

Astfel, infracţiunea de înşelăciune constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă.

Din probele administrate în cauză nu rezultă că numitul ###### ####. ####### a acţionat în scopul inducerii in eroare a persoanei vătămate ##### ##### în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust. ###### ####. a avut o înţelegere verbală cu numitul ###### ######, proprietarul de drept al autoturismului care l-a mandatat să il înstăineze contra sumei de 10.000 euro.

Afirmativ, persoana vătămată ##### ##### ar fi remis un inel numitului ###### ####. prin intermediul numitului ####### ######, ca preţ pentru autoturism însă la momentul înţelegerii persoana vătămata era in cunoştinţa de cauza ca autoturismul nu aparţine numitului ###### ####. ci proprietarului din certificatul de înmatriculare, respectiv ###### ######.

Mai mult, persoana vatămata nu a primit de la ###### ####. şi cartea de identitate a autovehiculului, document imperios necesar în vederea transcrierii dreptului de proprietate asupra autoturismului, astfel că persoana vătămată a avut cunoştinţă de situaţia juriridică a autovehicului şi a fost de acord să-l dobândească ca urmare a combinaţiei expuse mai sus.

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, presupus a fi fost comisă de către poliţistul ####### ####### se constată că acesta a procedat corect şi în virtutea obligaţiilor de serviciu conferite prin lege.

Cu privire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată vizând semnăturile de pe contractul de vânzare cumpărare, fictiv, încheiat în data de 30.05.2020, aspect cunoscut de persoana vătămată ##### #####, acesta nu a fost folosit în scopul producerii vreunei consecinţe juridice, nefiind depus/înregistrat la nicio autoritate publică în vederea demarării procedurii specifice privind transcrierea dreptului de proprietate asupra autoturismului pe numele numitei #### #######, mama persoanei vătămate ##### #####.

Cu privire la participaţia penală a numitei ###### ###### ########, soţia numitului ###### ####. se constată că aceasta nu a avut nicio implicare.

În temeiul art. 339 Cod procedură penală şi următoarele, petentul a formulat plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată.

Prin ordonanţa nr. 125/II-2/2025 din data de 27.10.2025, a prim-procurorului Parchetului de pe lângă ###### #####, s-a respins plângerea formulate de petent, împotriva ordonanţei de clasare dispuse în dosarul penal nr. 3327/###/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### ##### din data de 23.09.2025 ca fiind neîntemeiată şi menţinerea ordonanţei procurorului, ca fiind legală şi temeinică.

Pentru a dispune această soluţie, s-a reţinut că se constată lipsa de tipicitate obiectivă a infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 244 alin. l art. 297 alin. l C. p. şi art. 322 C. p.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, din probele administrate în cauză nu a rezultat că numitul ###### ####. ####### a acţionat în scopul inducerii în eroare a persoanei vătămate ##### #####, respectiv, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust. ###### ####. a avut o înţelegere verbală cu numitul ###### ######, proprietarul de drept al autoturismului care 1-a mandatat sa îl înstrăineze contra sumei de 10.000 euro.

În ceea ce priveşte infraţiunea de abuz în serviciu, presupus a fi fost comisă de către poliţistul ####### #######, s-a constat că acesta nu şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, acesta procedând în virtutea obligaţiilor de serciciu conferite de lege.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată vizând semnăturile de pe contractul de vânzare cumpărare, fictiv, încheiat în data de 30.05.2020, aspect cunoscut de persoana vătămată ##### #####, acesta nu a fost folosit în scopul producerii vreunei consecinţe juridice, nefiind depus/înregistrat la nicio autoritate publică în vederea demarării procedurii specifice privind transcrierea dreptului de proprietate asupra autoturismului pe numele numitei #### #######, mama persoanei vătămate ##### #####.

De asemenea, cu privire la participaţia penală a numitei ###### ###### ########, soţia numitului ###### ####. s-a constatat că aceasta nu a avut nicio implicare.

Pentru aceste motive, în mod corect s-a constat ca în cauză este incidenţă situaţia care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, prev. de art. 16 al. (1) lit. b teza I) Cod procedură penală.

A apreciat nefondate criticile petentului, raportat la materialul de urmărire penală administrat, care este complet, nefiind utilă administrarea altor mijloace de probă, situaţia de fapt fiind pe deplin lămurită, fapt pentru care, plângerea va fi respinsă, constatându-se că soluţia de clasare a cauzei este în concordanţă cu întreg probatoriul administrat în cauză.

În termenul legal, petentul a formulat plângere, în temeiul art. 340 Cod procedură penală la judecătorul de cameră preliminară competent, susţinând că în cauză nu este incident cazul de clasare prevăzut de art. 16, alin. 1 lit. b Cod procedură penală, şi pe cale de consecinţă desfiinţarea soluţiei procurorului, începerea urmării penale şi tragerea la răspundere penală pentru săvâşirea infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 244 alin. l art. 297 alin. l C. p. şi art. 322 C. p

Judecătorul reţine că având în vedere prevederile art. 340, alin. 1 Cod procedură penală”(1) ######## a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.”

Potrivit art. 341, alin. 6 Cod procedură penală” 6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;

b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;

c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea”

Prin urmare, judecătorul constată că plângerea fost formulată în termenul legal de 20 zile.

Cu privire la temeinicia plângerii formulate, judecătorul urmează să o admită în parte pentru următoarele argumente:

Potrivit prevederilor art. 297 alin. 1 Cod penal, infracţiunea de abuz în serviciu constă în (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică” faţă de normele de incriminare ce reglementează infracţiunea de abuz în serviciu, judecătorul constată că pentru a putea fi îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă a acestei infraţiuni este necesar ca funţionarul public să fi îndeplinit un act cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Astfel, deşi se susţine că agentul de poliţie ####### ####### din cadrul Secţiei nr. 5 Poliţie Rurală Gârcina - #### Poliţie Pângăraţi, a acţionat în calitatea sa de organ de cercetare penală în care era sesizat cu privire la o infraţiune de înşelăciune de către numitul ###### ######, cu privire la vânzarea autoturismului marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ### către numitul, ###### ####. #######, la dosarul de urmărire penală nu există o dovadă a existenţei unui dosar de penal cu privire la comiterea unei infraţiuni ca urmare a unei plângeri penale depuse de intimatul ###### ######, mai mult nici dovada de ridicare a autoturmsului în discuţie nu face referire la vreun dosar penal.

Judecătorul reţine că într-adevăr organul de cercetare penală poate în temeiul art. 170 Cod procedură penală să procedeze la ridicarea de obiecte sau înscrisuri, atunci când acestea sunt predate de bunăvoie de către persoană căreia i se solicită, dar acest lucru este permis numai în cadrul unui proces penal, în lipsa unei dovezi din care să rezulte că s-a dispus începerea urmăririi penale, sau cel puţin existenţa unei plângeri penale înregistrate la organul de urmărire penală.

La dosarul de urmărire penală nu există dovada existenţei unui alt dosar de urmărire penală în cadrul căruia organul de cercetare penală ####### ####### a ridicat autoturismul marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ###.

Mai constată judecătorul că nu s-au efectuat cercetări cu privire la existenţa sau inexistenţa unui dosar de urmărire penală în baza căruia agentul de poliţie ####### ####### a acţionat, ori acest lucru este imperios necesar pentru a se putea dovedi dacă agentul de poliţie a acţionat în mod legal, conform dispoziţiilor art. 170 Cod penal, motiv pentru care se impune a fi restituit dosarul la Parchetul de pe lângă judecătoria ###### ##### în vederea continuării cercertărilor pentru a se lămuri aspectul învederat mai sus.

Cu privire la infraţiunea de înşelăciune, prev. de art. 244 Cod penal, judecătorul apreciază că pentru întrunirea condiţiilor de tipicitatea obiectivă a acestei infracţiuni este necesară o inducere în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, faptul că la data la care persoana vătămată a intrat în posesia autoturismului marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ###, ca urmare a predării acesteia de la ###### ####. #######, odată cu predarea acesteia s-a predat şi certificatul de înmatriculare al acestui autoturism de unde rezulta că acesta este înmatriculat pe numele numitului ###### ######, dar şi prezentarea contractului de vânzare încheiat între ###### ###### ######## soţia numitului ###### ####. şi în calitate de cumpărător şi ###### ###### în calitate de vânzător, acesta din urmă fiind şi cel pe numele căruia era înmatriculat autoturismul, persoana vătămată avea reprezentarea că încheie un contract cu adevăratul proprietar al bunului, anume cu numita ###### ###### ########, deoarece contractul de vânzare cumpărare crea aparenţa unui contract valabil încheiat, chiar dacă din analiza atentă a acestuia de către un profesionist nu este un contract valabil încheiat, lipsind elementele esenţiale ale acestuia.

Astfel, pe lângă condiţiile legale pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare bunuri mobile, este necesară şi o condiţie suplimentară de legalitate, aşa cum prevăd dispoziţiile legale prevăzute de art. 159, alin. 5 din Codul de procedură fiscală, în vigoare la data de 26.05.2020, data la care contractul a fost depus la Primăria comunei Pângăraţi”, 5) Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, proprietarii bunurilor ce se înstrăinează trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, potrivit alin. (2).

Pentru bunul ce se înstrăinează, proprietarul bunului trebuie să achite impozitul datorat pentru anul în care se înstrăinează bunul, cu excepţia cazului în care pentru bunul ce se înstrăinează impozitul se datorează de altă persoană decât proprietarul. (6) Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (5), sunt nule de drept.”, ori la fila 59 d. up apare un contract ce conţine ştampila Primăriei de domiciliul a vânzătorului ###### ######, şi semnătura funcţionarului de la Primăria comunei Pângăraţi, #### #####, aspect ce confirmă existenţa certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal local.

##### în vedere că numitul ###### ####. ####### i-a prezentat persoanei vătămate acest contract sunt create condiţiile necesare pentru a crea aparenţa că autoturismului marca ########, cu nr. de înmatriculare ## ## ### aparţine soţiei numitului ###### ####, persoana vătămată fiind de bună credinţă la momentul la care a încheiat contractul.

Pentru a se aprecia că a existat o inducere în eroare a persoanei vătămate, este necesar a se stabili dacă vânzătorul succesiv al bunului, anume numita ###### ###### ######## şi-a dat consimţământul la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între aceasta şi numitul ###### ######.

Faptul că acest contract a fost în fapt o simulaţie, părţile înţelegând în fapt să încheie un contract de comodat, până când ###### ####. reuşea să găsească un cumpărător pentru autoturism, este lipsit de relevanţă din punct de vedere al modului în care persoana vătămată se raporta la acest contract, deoarece pentru persoanele terţe de contract, cum este şi cazul persoanei vătămate ##### #####, produce efecte actul public şi nu cel cel secret, anume contractul de comodat.

Judecătorul reţine astfel că din probele existente la dosar nu se poate aprecia în concret dacă a fost vorba de o inducere în eroare a persoanei vătămate, fiind necesar a fi audiată numita ###### ###### ######## pentru a afla dacă îşi însuşeşte semnăturile de pe cele două contracte de vânzare cumpărare, dacă cunoştea că a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu ###### ###### în calitate de cumpărător şi cu numita #### ####### în calitate de vânzător, numai în această măsură se poate aprecia dacă s-a acţionat în scopul de a crea aparenţa că este proprietar prin încheierea unui contract care nu îndeplineşte condiţiile legale de valabilitate şi care putea fi ulterior anulat, toate acestea în scopul de a induce în eroare persoana vătămată.

Acest lucru este relevant în prezenta cauză, fiind necesar a se stabili de organul de urmărire penală dacă într-adevăr ###### ###### ######## şi-a dat consimţământul pentru a deveni cumpărător al autoturismului, cunoştea de existenţa contractului şi şi-a asumat calitatea de cumpărtor iniţial, respectiv vânzător ulterior.

În măsura în care se probează că acel contract a fost prezentat de ###### ####. persoanei vătămate doar pentru a crea aparenţa că proprietar al buunului este soţia sa, deşi în realitatea cunoştea că nu este adevăratul proprietar, folosind acel înscris doar pentru a determina cumpărătorul să achiziţioneze autoturismul, atunci se impune a se reanaliza modul de soluţionare a cauzei penale.

În vederea lămuririi situaţiei de fapt, se impune a se desfiinţa soluţia de clasare şi de a se efectua cercetări suplimentare, inclusiv prin administrarea probei cu martorul ###### ###### ########.

Judecătorul mai arată că operaţiunea de vânzare-cumpărare a unui autoturism este sufiecientă pentru a opera transferul dreptului de proprietate asupra autoturismului, transferul dreptului nefiind condiţionat de înmatricularea acestuia pe numele noului proprietar.

Totodată, în ceea ce priveşte infraţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 Cod penal, se poate observa că pentru a fi îndeplinite condiţiile de tipicitatea obiectivă este necesar ca făptuitorul să fi folosit înscrisul.

Analizând astfel cele două contracte de vânzare cumpărare aflate la filele 59 şi 61 se reţin următoarele:

1-contractul de vânzare cumpărare dintre ###### ###### şi ###### ###### ########, fila 59 d. up, poartă ştampila Primăriei de la domiciliul celor două părţi, însă acesta nu este contract valabil încheiat, deoarece nu conţine semnătura cumpărătorului, neexistând niciun fals asupra acestuia, infraţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată implică o acţiune, faptă comisivă, prin contrafacerea scrierii sau subscrierii, ori în cazul de faţă documentului îi lipseşte subscrierea din dreptul cumpărătorului, fiind vorba de omisiunea de a semna, faptul că funcţionarul de la primăria comunei Pângăraţi unde domiciliază numitul vraciu ###### a aplicat ştampila care atestă că acesta nu are datorii la bugetul local, nu este de natură a conduce la reţinerea unei fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată, lipsind elementul material al acestei infracţiuni, acţiunea de falsificare.

Astfel că aspectul ce ţine de faptul că un contract nu este valabil încheiat nu trebuie confundat cu faptul că acesta are în mod automat şi un instrumentum probator falsificat.

2-în ceea ce priveşte al doilea contract de vânzare-cumpărare, încheiat între ###### ###### ######## şi #### #######, aflat la fila 61 d. up, acesta nu a fost folosit în scopul pentru care acesta fost întocmit, respectiv nu a fost prezentat organelor fiscale locale în vederea transferului obligaţiilor fiscale de la vânzător la cumpărător şi nu a fost prezentat în faţa instituţiei competente pentru înmatricularea acestuia pe numele numitei #### #######, prin urmare în mod legal s-a dispus această soluţie de clasare întemeiată pe art. 16, alin. 1, lit. b teza I Cod procedură penală, deoarece pentru existenţa acestei infraţiuni este necesară nu doar o acţiunea de falsificare care nici nu se mai impune a fi analizată, câtă vreme acest înscris nu a fost folosit.

#### de cele mai sus expuse, în temeiul art. 341, alin. 6, lit. b Cod procedură penală, va admite în parte plângerea formulată de petentul ##### ##### cu domiciliul în #### ###### #####, str.

Plopului, nr. 5, CNP #############, prin av. ######## ########, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 3237/###/P/2023 din data de 23.09.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria ###### ##### în dosarul de urmărire penală #########P/2023 şi menţinută prin ordonanţa prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### ##### cu nr. 125/II-2/2025 din data de 27.10.2025.

Va desfiinţa în parte soluţia de clasare, numai cu privire la infraţiunile prev. de art. 244 Cod penal şi art. 297 Cod penal, în vedere completării urmării penale, prin administrarea de mijloace de probă suplimentare, aşa cum au fost mai sus indicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art. 341, alin. 6, lit. b Cod procedură penală, admite în parte plângerea formulată de petentul ##### ##### cu domiciliul în #### ###### #####, str.

Plopului, nr. 5, CNP #############, prin av. ######## ########, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 3237/###/P/2023 din data de 23.09.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria ###### ##### în dosarul de urmărire penală #########P/2023 şi menţinută prin ordonanţa prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### ##### cu nr. 125/II-2/2025 din data de 27.10.2025.

Desfiinţează în parte soluţia de clasare, numai cu privire la infraţiunile prev. de art. 244 Cod penal şi art. 297 Cod penal, în vedere completării urmării penale, prin administrarea de mijloace de probă suplimentare, aşa cum au fost indicate în cuprinsul părţii expozitive a încheierii.

Definitivă.

Pronunţată în cameră de consiliu, azi, 26.02.2026.

Judecător de cameră preliminară, Grefier,

#### ####### ###### ##### #####

Red. /C.A.D./26.02.2026

Tehnored. ####/24.03.2026.

7 EX./COM. 5 EX.