Sentință civilă nr. 3118 din 25.07.2025

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ######-#####

SECTIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####/2025

Şedinţa publică din data de – 25.07.2025

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE – ######-###### ########

Grefier – ####### #####

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul-pârât ###### ### în contradictoriu cu pârâţii-reclamanţi ###### ######, ###### #######, având ca obiect rectificare carte funciară, servitute.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa din camera de consiliu din data de 15.05.2025, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea în conformitate cu art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă, pentru data de 30.05.2025, 13.06.2025, 27.06.2025, 11.07.2025, şi respectiv pentru astăzi, 25.07.2025, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei ######-##### la data de 24.06.2022, sub număr de dosar ####/279/2022, reclamantul ###### ### a solicitat, în contradictoriu cu pârâții ###### ###### și ###### #######, rectificarea cărții funciare în sensul radierii din cartea funciară nr. 54482 a suprafeței de 36 mp, trecută greșit în favoarea pârâților.

În subsidiar, a solicitat constituirea în favoarea sa a unei servituți de trecere de 36 mp.

În motivare, reclamantul a arătat că a cumpărat de la numita ######## ######### imobilul situat în Mun. ######-#####, Ale.

Brazilor, nr. 53, #### #####, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 594 la BNP ##### #######.

La data predării imobilului, acesta avea gard construit în jurul său, iar gardul care se învecinează cu terenul vecinului din fața sa era construit la circa 4 metri liniari de casa reclamantului.

În anul 2020, pârâții au achiziționat terenul din fața casei reclamantului, până la strada principală și odată cu întocmirea documentației cadastrale s-au modificat amplasamentele terenului părților, astfel că în prezent aceștia se învecinează cu imobilul casă de locuit aparținând reclamantului, nemaiexistând suprafața de 36 mp din fața casei.

Anul trecut, după ce pârâții au cumpărat terenul învecinat, au stricat gardul existent și au mutat gardul până la circa 1 m de casa reclamantului, astfel că în prezent, reclamantului îi este imposibil să se deplaseze pe lângă casă cu o mașină sau cu orice alt utilaj.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 563 și urm. Cod civil, respectiv art. 617 și urm. Cod civil.

În probatoriu, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a unei expertize tehnice topo-cadastrale și a probei testimoniale.

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu suma de 78 lei, potrivit dovezii de la fila 16 dosar.

La data de 01.08.2022, pârâții ###### ###### și ###### ####### au formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

De asemenea, au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora în ceea ce privește primul capăt de cerere deoarece terenul grevat de caracterul de cale de acces se află în proprietatea municipalității.

Solicitarea radierii acestei căi de acces din evidențele cadastrale nu poate fi cerută decât în contradictoriu cu proprietarul terenului aservit. ##### de acces nu este în favoarea acestora, ci a reclamantului.

Capătul de cerere subsidiar reprezintă o încercare de legitimare prin hotărâre judecătorească a ocupării abuzive a unei porțiuni din poprietatea pârâților.

Reclamantul nu lasă a se înțelege nici unde și pe ce amplasament să fie cei 36 mp de cale de acces în favoarea sa.

Prin cererea reconvențională, au solicitat: revendicarea suprafeței de circa 19 mp teren ocupați abuziv de reclamant prin extinderea nelegală a casei sale; obligarea reclamantului să-ți mute construcția de pe terenul revendicat, cu respectarea tuturor servituților legale, iar în caz contrar să fie autorizați să o facă pe cheltuiala acestuia; stabilirea liniei de hotar între proprietăți pe aliniamentul de sud, conform actelor de proprietate.

Pârâții au arătat că în anul 2021 au cumpărat terenul în suprafață totală de 566 mp din ##### Brazilor, nr. 51.

Autoarea lor îl dobândise prin act administrativ emis în baza Legii nr. 10/2001.

Terenul a fost intabulat sub nr. cadastral 54482.

Extensia construcției de către reclamant pe terenul pârâților a fost realizată ulterior datei de 17.07.2012, astfel încât proprietatea pârâților nu mai are 566 mp, ci mai puțin cu cel puțin cca 20 mp, ocupați la sud.

Reclamantul folosește fără drept terenul pârâților pentru a ieși la calea de acces, pentru că după extinderea casei sale, acesta a proiectat ușa de ieșire nu spre calea de acces existentă, ci spre terenul pârâților.

În dovedire, au propus administrarea probei cu înscrisuri și expertiză topo-cadastrală.

Cererea reconvențională a fost timbrată de pârâții-reclamanți cu suma de 673 lei, potrivit chitanțelor de la filele 31 și 54 dosar.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică în specialitatea Topografie și cadastru, realizată de către domnul expert ######## ####.

Reclamantul-pârât a renunțat la administrarea probei testimoniale, potrivit Încheierii de la termenul de judecată din data de 28.11.2024.

La data de 02.04.2025, reclamantul-pârât a depus precizări.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamantul-pârât ###### ### a cumpărat de la numita ######## #########, în temeiul Contractului de vânzare autentificat sub nr. 594/17.07.2012 la Biroul Notarului ###### ##### ####### (filele 149-151 dosar), imobilul situat în Mun. ######-#####, Ale.

Brazilor, nr. 53, #### #####, având număr cadastral 55636, compus din: suprafața de 100 mp, având categoria de folosință curți construcții, casă – compusă din două încăperi, cu o suprafață construită la sol de 33 mp (având număr cadastral 55636-C1) și bucătărie de vară, compusă dintr-o singură încăpere, cu o suprafață construită la sol de 7 mp (55636-C2) și magazie, compusă dintr-o singură încăpere, cu suprafața construită la sol de 16 mp (55636-C3).

Imobilul amintit este înscris pe numele reclamantului-pârât în cartea funciară nr. 55636 a Municipiului ######-#####, fiind intabulat și dreptul de proprietate asupra construcțiilor C1, C2 și C3.

##### înscriere în cartea funciară nr. 55636 a Municipiului ######-##### s-a realizat în beneficiul numitei ######## #####, al cărei titlu de proprietate a fost reprezentat de Sentința civilă nr. ####/26.09.1996, pronunțată de Judecătoria ######-##### în dosarul nr. 7223/1996, prin care s-a constatat că aceasta este proprietara imobilului de locuit compus dintr-o cameră, o bucătărie de vară, o magazie, împreună cu suprafața de teren de 100 mp, teren situat în #### ######### ### ##, cu vecinii: ###### ##########, ##### ########, Str.

Brazilor și pădurea din Orașul ######-##### (fila 146 dosar).

Pârâții-reclamanți sunt proprietarii suprafeței de 631 mp (suprafață măsurată de 566 mp), situată în Mun. ######-#####, Ale.

Brazilor, nr. 53A, imobil pe care l-au cumpărat de la numita #### ####### în temeiul Contractului de vânzare autentificat sub nr. 402/27.04.2021 la Societatea Profesională Notarilă #### ###### și ####### ###### ##### (filele 170-171 dosar).

Dreptul de proprietate al pârâților-reclamanți este înscris în cartea funciară nr. 54482 a Municipiului ######-#####, potrivit copiei cărții funciare amintite aflate la fila 166 dosar.

Terenul aflat în prezent în proprietatea pârâților-reclamanți fusese dobândit de numita #### ####### în temeiul Dispoziției nr. 1713/20.05.2009, emisă de Primarul Municipiului ######-##### (filele 34-37 dosar).

Potrivit Dispoziției nr. 1713/20.05.2009, s-a stabilit acordarea ca măsură reparatorie în beneficiul numitei #### ####### (legatară a persoanei îndreptățite – ########## ########) a unor bunuri imobile, compuse din două loturi de teren, lotul nr. 1 fiind în suprafață de 631 mp, situat în Mun. ######-#####, Ale.

Brazilor, nr. 53, #### #####, având următoarele vecinătăți: la #### – Ale.

Brazilor, la Est – ####### ######, la Sud – ####### #####, iar la Vest – cale de acces – teren aparținând Municipiului ######-#####.

Prin raportul de expertiză întocmit de către domnul expert ######## ####, aflat la filele 88-89 dosar, s-a arătat că suprafața de 100 mp, proprietatea reclamantului-pârât, este determinată pe planul de amplasament anexă la raportul de expertiză de punctele: 19-10-9-E###############17-18-19.

Suprafața de 566 mp din măsurători, 631 mp din acte, proprietatea pârâților-reclamanți, este determinată pe planul de amplasament anexă la raportul de expertiză de punctele: ##############C-8-E-9-10-A-B-11-12-1.

Reclamantul-pârât a extins construcția C3, ocupând de la pârâți suprafața de 5 mp, suprafață determinată pe planul de amplasament, anexă la raportul de expertiză, de punctele A-D-E-9-10-A.

De asemenea, prin raportul de expertiză întocmit s-a arătat că linia de hotar dintre proprietățile părților, care satisface condițiile înscrise în actele de proprietate este determinată de linia frântă formată de punctele 10-9-E-8.

Nu în ultimul rând, s-a propus drept cale de acces în beneficiul reclamantului-pârât suprafața de teren determinată pe planul de amplasament anexă la raportul de expertiză de punctele: A-B-C-8-E-D-A (culoare verde).

Instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților-reclamanți, invocată prin întâmpinare în ceea ce privește primul capăt al cererii de chemare în judecată.

În acest sens, art. 248 alineat 1 Cod procedură civilă stabilește că: „(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”

Conform art. 36 Cod procedură civilă, „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Pârâții-reclamanți au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora întrucât terenul grevat de caracterul de cale de acces este în proprietatea Municipiului ######-#####.

Instanța observă că la primul capăt de cerere, reclamantul-pârât a solicitat rectificarea cărții funciare nr. 54482 a Municipiului ######-##### în sensul radierii unei suprafețe de 36 mp, presupus a fi trecută greșit în favoarea pârâților-reclamanți.

Titularii dreptului de proprietate înscris în cartea funciară nr. 54482 a Municipiului ######-##### sunt pârâții-reclamanți ###### ###### și ###### #######, astfel încât aceștia sunt subiecte ale raportului juridic litigios, alături de reclamantul-pârât.

Prin urmare, pârâții-reclamanți sunt cei cărora le revine calitatea procesuală pasivă în cadrul acțiunii în rectificarea cărții funciare nr. 54482 a Municipiului ######-#####.

Pe cale de consecință, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții-reclamanți cu privire la primul capăt al cererii de chemare în judecată.

Pe fondul cauzei, instanța va analiza mai întâi pretențiile reclamantului-pârât din cererea de chemare în judecată.

Cu privire la primul capăt de cerere, instanța reține că în drept sunt aplicabile dispozițiile art. 907 Cod civil, în acord cu care:

„(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond.

Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.”

De asemenea, art. 908 Cod civil statuează următoarele:

„(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:

1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;

2. dreptul înscris a fost greșit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.

(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptățit, odată cu consimțământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară.

În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării.

(4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul.

Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.”

Reclamantul-pârât a invocat în susținerea acțiunii în rectificare lipsa unei suprafețe de teren 36 mp din fața casei, care ar fi fost trecută în mod greșit în favoarea pârâților-reclamanți.

Din lecturarea dispozițiilor art. 908 alineat 1 Cod civil, rezultă că rectificarea unei intabulări se poate cere în anumite cazuri prevăzute de lege.

Totodată, prin raportate la dispozițiile art. 907 alineat 3 Cod civil, cazurile pentru care se poate cere rectificarea unei intabulări ar trebui să rezulte fie dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, fie dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond.

Or, în pricina de față, nu există nici o recunoaștere făcută de pârâții-reclamanți prin declarație dată în formă autentică, nici o acțiune de fond admisă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, după cum nu există vreun alt capăt de cerere cu caracter principal, în raport de care acțiunea în rectificare din pricina de față să aibă caracter accesoriu.

În aceste condiții, în mod cert nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 907 și art. 908 Cod civilă, situația juridică invocată de reclamantul-pârât (înscrierea în mod greșit în cartea funciară a pârâților-reclamanți a suprafeței de 36 mp) nefiind atestată prin hotărâre judecătorească sau prin declarație autentică notarială.

Prin urmare, instanța va respinge primul capăt de cerere al cererii de chemare în judecată.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, instanța observă că reclamantul-pârât dorește de fapt instituirea unui drept de trecere, iar nu a unei servituți de trecere.

În drept, art. 617 Cod civil stabilește următoarele: „(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

(2) Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.

(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică.”

Astfel, condiția esențială pentru ca să se poată stabili un drept de trecere este ca proprietarul fondului care solicită instituirea acestuia să fie lipsit de acces la calea publică.

Or, această condiție nu este îndeplinită în cauză, imobilul proprietatea reclamantului-pârât având acces la calea publică pe aliniamentul punctelor de contur 19-10 din anexa raportului de expertiză aflat la fila 89 dosar, deschiderea spre drumul de acces fiind de 3,05 m.

Reclamantul-pârât pretinde de fapt că nu are acces în partea laterală (spre S-E) a construcțiilor C1 și C3. Or, această împrejurare nu echivalează cu lipsa de acces la calea publică.

În plus, examinând documentația de primă înscriere, în baza căreia s-a deschis cartea funciară nr. 55636 a Muncipiului ######-#####, în care este înscris în prezentul dreptul de proprietate al reclamantului-pârât (filele 132-146 dosar), instanța observă din planul de amplasament de la fila 144 dosar că accesul la proprietatea deținută la acea vreme de ######## ##### se realiza prin același loc, deschiderea spre drumul de acces care trece prin partea de vest a proprietății actuale a pârâților-reclamanți având lățimea de 3,05 m.

Or, nu este decât culpa reclamantului-pârât că a extins construcția C3 într-o asemenea manieră încât, din punct de vedere fizic, în acest moment, nu poate avea acces la calea publică decât trecând pe proprietatea pârâților-reclamanți.

Pe cale de consecință, instanța va respinge, ca neîntemeiat și capătul subsidiar al cererii de chemare în judecată.

În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți ###### ###### și ###### #######, instanța reține următoarele:

La primul capăt de cerere, pârâții-reclamanți au solicitat obligarea reclamantului-pârât să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de aproximativ 19 mp.

Prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a reținut că reclamantul-pârât ocupă din terenul pârâților-reclamanți suprafața de 5 mp, determinată pe planul de amplasament, anexă la raportul de expertiză, de punctele A-D-E-9-10-A.

Această suprafață de teren este ocupată ca urmare a extinderii construcției C3 de către reclamantul-pârât.

Conform art. 563 alineat 1 Cod civil, „(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.”

De asemenea, potrivit art. 566 alineat 1 Cod civil, „(1) Pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat.

În aceleași condiții, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora.

În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii.”

Cererea pârâților-reclamanți este parțial întemeiată, astfel încât instanța o va admite în parte și va obliga reclamantul-pârât să lase pârâților-reclamanți în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 5 mp, determinată de punctele A-D-E-9-10-A pe planul de amplasament, anexă la raportul de expertiză, aflat la fila 89 dosar, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

La cel de-al doilea capăt al cererii reconvenționale, pârâții-reclamanți au solicitat obligarea reclamantului să-ți mute construcția de pe terenul revendicat, cu respectarea tuturor servituților legale, iar în caz contrar să fie autorizați să o facă pe cheltuiala acestuia.

Instanța reține că reclamantul-pârât a extins construcția C3, având destinația inițială de magazie (potrivit titlului său de proprietate), într-o asemenea manieră încât a depășit limita de proprietate a suprafeței de 100 mp teren pe latura nordică, atât pe proprietatea pârâților-reclamnați, cât și pe calea de acces publică.

Reclamantul-pârât nu a depus la dosar autorizație de construire cu privire la această extindere a construcției C3, astfel încât instanța nu poate decât să prezume că extinderea a fost realizată fără autorizație de construire, cu atât mai mult cu cât în cartea funciară nr. 55636 a Muncipiului ######-#####, forma construcției C3 este în varianta inițială, cu suprafața construită de 16 mp.

Instanța apreciază așadar că reclamantul-pârât a realizat extinderea construcției C3 fiind de rea-credință, în raport de dispozițiile art. 586 alineatele 1 și 2 Cod civil, potrivit cărora:

„(1) Autorul lucrării este de bună-credință dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărții funciare în care, la data realizării lucrării, era înscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară, dacă, în ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciară și nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său.

(2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credință cel care construiește în lipsa sau cu nerespectarea autorizațiilor cerute de lege.”

De asemenea, conform art. 587 Cod civil privind Lucrările realizate parțial asupra imobilului autorului, „(1) În cazul lucrării cu caracter durabil realizate cu bună-credință parțial asupra imobilului autorului și parțial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urmă poate cere înscrierea într-o nouă carte funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu valoarea contribuției fiecăruia.

(2) #### lucrarea a fost realizată cu rea-credință, proprietarul terenului vecin poate opta între a cere ridicarea lucrării de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-interese, dacă este cazul, și a cere înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor.

La stabilirea cotelor-părți se va ține seama de valoarea terenului proprietarului vecin și de jumătate din valoarea contribuției autorului lucrării.

(3) În caz de neînțelegere între părți, instanța de judecată va stabili valoarea contribuției fiecăreia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-părți din dreptul de proprietate.”

În acord cu art. 1349 alineatele 1 și 2 Cod civil, „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

######### legală a reclamantului-pârât de a realiza extinderea construcției C3 în urma obținerii unei autorizații de construire, rezidă în dispozițiile art. 3 alineat 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care stabilesc următoarele:

„Construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor, pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 11.”

Nu în ultimul rând, art. 1529 Cod civil stabilește că „În cazul neexecutării obligației de a nu face, creditorul poate cere instanței încuviințarea să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligației, pe cheltuiala debitorului, în limita stabilită prin hotărâre judecătorească.”

##### în vedere că reclamantul-pârât a extins construcția C3, înscrisă în cartea funciară nr. 55636 a Municipiului ######-#####, fără autorizație de construire și depășind limitele suprafeței de teren de 100 mp, înscrisă în aceeași carte funciară, luând în considerare soluția asupra primului capăt de cerere al cererii reconvenționale, instanța va admite și cel de-al doilea capăt de cerere și va obliga reclamantul-pârât să desființeze extinderea realizată asupra construcției C3, având număr cadastral 55636-C3, față de forma acesteia înscrisă în cartea funciară nr. 55636 a Municipiului ######-#####, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Văzând dispozițiile art. 1528 alineat 1 Cod civil, instanța va autoriza pârâții-reclamanți ca, în cazul neîndeplinirii obligației de desființare a extinderii de către reclamantul-pârât în termenul stabilit, să execute aceștia obligația de desființare, pe cheltuiala reclamantului-pârât.

La al treilea capăt de cerere, pârâții-reclamanți au solicitat stabilirea linia de hotar dintre cele două proprietăți.

Potrivit art. 560 Cod civil, „Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.”

Văzând soluția asupra primului capăt de cerere al cererii reconvenționale și raportul de expertiză în specialitatea Topografie și cadastru întocmit în cauză, instanța va admite și acest capăt de cerere și va stabili linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului-pârât, în suprafață de 100 mp, înscris în cartea funciară nr. 55636 a Municipiului ######-##### și imobilul proprietatea pârâților-reclamanți, în suprafață de 631 mp - din acte și 566 mp - suprafață măsurată, înscris în cartea funciară nr. 54482 a Municipiului ######-#####, pe aliniamentul determinat de punctele 10-9-E-8 pe planul de amplasament, anexă la raportul de expertiză, aflat la fila 89 dosar, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

***

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța are în vedere că pârâții-reclamanți au făcut dovada suportării unor cheltuieli de judecată în valoare de totală de 2.823 lei, compusă din: 673 lei – taxă judiciară de timbru (potrivit chitanțelor de la filele 31 și 54 dosar), 650 lei – diferență onorariu expert (fila 153 dosar) și 1.500 lei – onorariu avocațial (potrivit chitanței emise de Cabinet de avocat #### ##### la data de 04.12.2023, depuse la termenul de judecată din data de 15.05.2025).

#### de dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, constatând că reclamantul-pârât a căzut în pretenții, instanța îl va obliga pe acesta la plata către pârâții-reclamanți a sumei de 2.823 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Nu în ultimul rând, instanța va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 1.800 lei către doamna avocat ######### ###### #########, desemnată din oficiu pentru reclamantul-pârât (delegația nr. 8499/04.11.2024), în conformitate cu Încheierea din data de 01.11.2024, prin care a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul-pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții-reclamanți cu privire la primul capăt al cererii de chemare în judecată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-pârât ###### ### (având CNP #############, cu reședința în Mun. ######-#####, #### ####### ########## ### ##, #### #####), în contradictoriu cu pârâții-reclamanți ###### ###### (având CNP #############) și ###### ####### (având CNP #############), ambii domiciliați în Mun. ######-#####, Ale.

Brazilor, nr. 51, #### #####.

Admite, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți ###### ###### și ###### #######, în contradictoriu cu reclamantul-pârât ###### ###.

Obligă reclamantul-pârât să lase pârâților-reclamanți în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 5 mp, determinată de punctele A-D-E-9-10-A pe planul de amplasament, anexă la raportul de expertiză, aflat la fila 89 dosar, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Obligă reclamantul-pârât să desființeze extinderea realizată asupra construcției C3, având număr cadastral 55636-C3, față de forma acesteia înscrisă în cartea funciară nr. 55636 a Municipiului ######-#####, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Autorizează pârâții-reclamanți ca, în cazul neîndeplinirii obligației de desființare a extinderii de către reclamantul-pârât în termenul stabilit, să execute aceștia obligația de desființare, pe cheltuiala reclamantului-pârât.

Stabilește linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului-pârât, în suprafață de 100 mp, înscris în cartea funciară nr. 55636 a Municipiului ######-##### și imobilul proprietatea pârâților-reclamanți, în suprafață de 631 mp (din acte) și 566 mp (suprafață măsurată), înscris în cartea funciară nr. 54482 a Municipiului ######-#####, pe aliniamentul determinat de punctele 10-9-E-8 pe planul de amplasament, anexă la raportul de expertiză, aflat la fila 89 dosar, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Obligă reclamantul-pârât la plata către pârâții-reclamanți a sumei de 2.823 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 1.800 lei către doamna avocat ######### ###### #########, desemnată din oficiu pentru reclamantul-pârât (delegația nr. 8499/04.11.2024), în conformitate cu Încheierea din data de 01.11.2024, prin care a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul-pârât.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria ######-#####, sub sancțiunea nulității.

Pronunţată astăzi, 25.07.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Grefier,

###### – ###### ######## ####### #####