ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Judecătoria PIATRA-NEAMT · .

Hotărâre nr. 483 din 06.02.2025

Instanță
Judecătoria PIATRA-NEAMT
Dosar
.
Obiect
Contestație creditor
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Cod ECLI ECLI:RO:JDPNT:2025:001.######

Dosar nr. ####/279/2023

Cod operator 2720

#######

JUDECĂTORIA ######-#####

SECŢIA CIVILĂ

S E N T I N Ț A C I V I L Ă NR.###

Ședinţa publică din data de 06.02.2025

Instanţa constituită din:

Preşedinte: Judecător ##### #######

Grefier: ####### ####

La ordine se află pronunţarea asupra cauzei civile formulată de contestatoarea ######## SA (FOSTĂ EUROBANK ERGASIAS)în contradictoriu cu intimaţii #### ####### şi #### #####, având ca obiect contestaţie creditor (Legea 77/2016).

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 23.01.2025, când s-a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 06.02.2025.

Încheierea de amânare a pronunţării face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N ŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.06.2023, sub nr. ####/279/2023, contestatoarea ######## S.A. a formulat contestaţiei privind îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în ceea ce priveşte notificarea din data de 31.05.2023 formulată în baza art. 5 al. 1 din Legea 77/2016 de către intimații #### ####### și #### ##### privind darea în plată a imobilului situat în #### ############, Ale.

Viforului, nr. 12, ### ##, ### #, ### ##, jud. #####, în vederea stingerii creanţelor provenite din contractul de credit nr.

HL 20560/21.04.2008.

În motivare s-a susţinut că nu s-a făcut dovada păstrării destinaţiei de locuinţă a imobilului prin prezentarea unei decizii de DITL din care să rezulte că la adresa imobilului nu se plătesc taxe şi impozite pentru sediul unei societăţi sau punct de lucru, împreună cu dovada de la Oficiul Registrului Comerțului a faptului că la adresă nu figurează un sediu al unei societăţi.

S-a mai invocat faptul că nu poate fi reţinută impreviziunea în ceea ce priveşte configuraţia fluctuaţiei de curs valutar, întrucât Curtea Constituţională a apreciat că aceasta comportă două laturi, respectiv: pe de o parte „condiţia obiectivă a intervenirii situaţiei neprevăzute atât timp cât fluctuaţia de curs valutar are o anumită consistenţă valorică şi persistenţă temporală” şi, pe de altă parte, condiţia subiectivă ca debitorul să nu fi provocat el însuşi situaţia obiectivă reţinută sau să nu fi avut intenţia expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit.

S-a apreciat că o prevedere legală care are în vedere fluctuaţia cursului valutar prin raportare exclusivă la momentul contractării creditului, fără a se face o distincţie în funcţie de durata creditului şi momentul la care s-a atins, pentru prima dată, un asemenea prag valoric (de 52,6%) contravine atât esenţei impreviziunii, cât şi Deciziei nr. ###/2019, prin care Curtea a statuat că nu pot fi valorificate elemente circumstanţiale, precum fluctuaţiile inerente riscului valutar raportat la perioada de timp îndelungată de derulare a contractului de credit.

Totodată, reglementarea nu distinge în funcţie de durata creditului, tratând în acelaşi fel şi debitorii ce au contractat credite pe termen scurt (spre exemplu: 5 ani), dar şi pe cei ce au încheiat contracte pe 30 de ani.

Or, în mod evident, nu se poate pune semnul egalităţii între cele două categorii, fiind evident că în cazul unui credit acordat pe o durată mai îndelungată (spre exemplu, pe 30 de ani), se pot înregistra fluctuaţii valutare mai mari, spre deosebire de fluctuaţiile ce se pot înregistra în cazul unui credit acordat pe 5 ani.

Astfel, ca urmare a faptului că debitorii se regăsesc, în mod evident, în situaţii diferite, un tratament diferit s-ar fi impus (spre exemplu prin raportarea perioadei de referinţă la durata creditului), cerinţă neîndeplinită în prezenta cauză.

Contestatoarea a apreciat că, pentru a putea constitui caz de impreviziune, evoluţia obligaţiei de plata lunară ar trebui să constituie o abatere majoră de la situaţia avută în vedere la încheierea contractului şi să reflecte o situaţie continuă, cu o amploare deosebită. #### Curtea Constituţională nu s-a pronunţat cu privire la necesitatea ca evoluţia obligaţiei de plată lunară să înregistreze o anumită consistenţă valorică şi persistenţă temporală pentru a putea fi apreciată drept caz de impreviziune (dat fiind că acest caz de impreviziune nu fusese propus la data pronunţării Deciziei nr. ###/2019), însăşi definiţia impreviziunii dată de instanţa de contencios constituţional permite să se conchidă că o anumită persistenţă în timp este necesară.

S-a susţinut că orice contract de credit în valută este supus riscului valutar.

Expunerea consumatorului de credite la riscul valutar, ca tip de risc financiar materializat în fluctuaţii de curs valutar, reprezintă o trăsătură naturală a contractelor de credit în moneda străină.

Orice împrumut denominat într-o alta monedă decât cea naţională, în care consumatorul obţine veniturile, implică obligaţia obţinerii de către debitor a valutei necesare plăţii ratelor de credit, pe baza resurselor financiare pe care le are la dispoziţie în moneda naţională, la cursul valutar la care moneda străină poate sa fie procurată.

#### fluctuaţiile cursurilor valutare nu numai ca nu sunt anormale, ci sunt chiar tipice şi previzibile, variaţia de curs putând fi anticipata pe bază empirică, sensul şi amploarea acestora rămân aleatorii.

Reiese, astfel, că riscul valutar nu este situat în afara mecanismului contractului de credit în valută, ci în interiorul său deşi, aparent, în cazul creditelor denominate în valută, in condiţiile in care obligaţiile consumatorului de rambursare a împrumutului şi de plată a remuneraţiilor sunt exprimate şi plătibile în moneda străină, conversia valutară ar fi exterioară contractului.

Debitorul trebuie să-şi execute aceste obligaţii în moneda în care i-a fost acordat creditul, respectiv să procure valuta pentru plata ratelor, revenindu-i o veritabilă „obligaţie de a obţine”.

S-a apreciat că, prin încheierea contractului de credit în moneda străină, consumatorul îşi asuma riscul valutar, acceptând să contracteze un împrumut într-o altă monedă decât cea în care obţine resursele de rambursare.

Asumarea riscului valutar de către debitor este implicită şi decurge din principiul fundamental al neinvocării propriei culpe sau ignoranţe, întrucât consumatorul cunoaşte acest risc (sau ar trebui sa-l cunoască), odată ce consimte la rambursarea creditului în moneda în care a fost acordat.

Astfel, se impune cercetarea motivului pentru care consumatorul acceptă acest risc şi, totodată stabilirea limitei maximale la care este dispus a se expune.

Aceste elemente trebuie să transpară din reconstituirea cadrului istoric al condiţiilor precontractuale şi coincide momentului încheierii contractului, dar si al putinţei previzionării schimbării excepţionale a împrejurărilor avute in vedere de părţi.

Riscul valutar inerent este un element al preţului contractului de credit acordat în monedă străină, atât timp cât împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în aceeaşi monedă.

Ca urmare, diferenţele între valorile ratelor lunare generate de aplicarea ratelor de schimb valutar între moneda creditului şi moneda în care împrumutatul îşi realizează veniturile sunt o parte componentă a preţului contractului, fiind incluse inerent în obiectul contractului.

A mai arătat că debitorul, la momentul încheierii contractului, şi-a asumat riscul creşterii monedei, fapt pentru care nu există niciun element extern ce nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului si care s-a produs după semnarea convenţiei.

Aceste informaţii erau şi sunt publice şi orice persoană cu un minim de studii poate să se informeze.

Prin urmare s-a apreciat, fluctuaţia valutară nu reprezintă un dezechilibru contractual, cu atât mai mult nu reprezintă un dezechilibru semnificativ, astfel încât în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile impreviziunii.

Ca probatoriu, s-au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererii principale i-au fost ataşate, în copie, notificare, contractul de credit HL 20560/21.04.2008 și actele adiționale aferente acestuia, precum și contract de ipoteca nr. 654/21.04.2008 emis de BNP ########## #####.

La data de 07 iulie 2023 s-a formulat de către intimaţi întâmpinare (file 72-77), prin care au solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată, și obligarea contestatoarei la suportarea cheltuielilor de judecata.

Au învederat că au încheiat cu banca Contractul de credit nr.

HL 20560/21.04.2008 completat prin acte adiționale, contract de ipoteca nr. 654/21.04.2008 emis de BNP ########## #####, iar obligațiile de plată asumate în baza acestui contract de credit sus-menţionat au fost garantate cu ipotecă instituită asupra bunului imobilului situat în #### #####, mun. ###### #####, Ale.

Viforului mr. 12, ### ##, ### #, ap. 70.

Prin depunerea notificării de dare in plata, au inteles să beneficieze de dispozițiile Legii nr. 77/2016, solicitând stingerea obligațiilor de plata asumata prin contractul de credit.

Au apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 77/2016, astfel fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1), întrucât debitorii au contractat ca persoana fizica, fiind identificați cu CNP.

Cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de către ##### Naționala a României in ziua încheierii contractului de credit.

Cu privire la condiția regăsită la art. 4 alin 1 litera c) din legea 77/2016 au arătat că au luat un credit garantat cu un imobil având destinația de locuință, potrivit contractului de ipoteca si contractului de credit.

Au considerat că atât timp cat nu a fost desfasurata activitate comerciala in mod efectiv niciodată in apartament, acest imobil a fost si este in continuare o locuința in mod efectiv, asa cum este definite de Legea locuinței nr. ######## # art. 2 lit. a).

Cu privire la condiția regasit la la art. 4 alin 1 litera d) - consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infracțiuni in legătură cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi a învederat că în situația în care împrumutații ar fi fost in vreun moment condamnat pentru o infracțiune referitoare la "acordarea creditului", in mod absolut, banca ar fi avut calitatea de parte vatamata si ar fi știut in mod clar ca împrumutatul este condamnat.

#### nu a avut o reglementare expresa in sistemul Codului civil din anul 1864, teoria impreviziunii a fost aplicata in practica judiciara, impreviziunea presupune apariția, după încheierea contractului, a unor împrejurări excepționale, care nu puteau fi avute în vedere, în mod rezonabil, de către debitori la momentul încheierii contractului, iar aceste împrejurări fac ca executarea contractului să devină excesiv de oneroasa pentru debitori, astfel încât obligarea acestora la executarea obligațiilor ar fi vădit injusta.

A mai învederat dispozițiile prevăzute cu privire la impreviziune prevăzute de Legea nr. 77/2016, modificata.

A menționat faptul că la data încheierii contractului de credit, respectiv 14.02.2008, cursul valutar CHF era reprezentat de 2.21 RON, iar în momentul actual valoare CHF fiind de 5.12 RON.

Astfel, se poate observa cu ușurința creșterea semnificativa suportata.

A susținut că hipervalorizarea CHF constituie un eveniment imprevizibil, viitor si incert, raportat la puterea de înțelegere a consumatorului, întrucât acesta nu are cunoștințe de specialitate in domeniul financiar bancar, care sa-i permită anticiparea unei creșteri accelerate a cursului de schimb si, in consecința, asumarea in cunoștința de cauza a riscului valutar.

Astfel, a susținut că Legea dării in plata este menită să-1 protejeze pe consumator de riscul de supra-îndatorare și de consecințele ruinei sale financiare, aceasta fiind o lege care tinde la prevenția sau combaterea stării de supra-indatorare a consumatorului, care este o stare generala de dificultate financiara a acestuia, generata, de cele mai multe ori, de contractele de credit garantate cu ipoteca.

A mai invocat și dispozițiile potrivit cărora impreviziunea este prezumată (absolut) în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau art. 8 alin. (5).

Astfel, daca pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil in vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creștere de peste 52,6% fală de data încheierii contractului de credit se prezuma absolut ca exista impreviziune.

In drept a invocat dispozițiile art. 205 si următoarele din Codul de procedura civila, Legea 77/2016 privind darea in plata.

În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri, apreciind această probă legală, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei, în temeiul art. 258 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 255 C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 21.04.2008 între S.C. ######## S.A. şi intimaţi s-a încheiat contractul de credit HL 20560 având ca obiect acordarea unui împrumut în cuantum de 19600 CHF, utilizat pentru rambursarea altor două credite anterioare şi parţial pentru nevoi personale.

Ulterior s-a încheiat actul adiţional nr. 2 prin care intimaţii s-au obligat să constituie o ipotecă imobiliară în favoarea creditorului iniţial asupra imobilului situat în #### ###### #####, Ale.

Viforului mr. 12, ### ##, ### #, ### ##, jud. #####, contract autentificat sub nr. 654/21.04.2008 emis de BNP ########## #####.

Conform art. 2 din contractul de ipotecă, aceasta este instituită pentru a garanta rambursarea de către împrumutaţi a tuturor sumelor datorate în baza contractului de credit nr. HL 20560/21.04.2008.

Prin încheierea nr. ####/ 06.04.2023 pronunţată de Judecătoria ######-##### în dosarul nr. ####/279/2023 s-a dispus încuviinţarea executării silite a titlurilor executorii indicate anterior.

Prin notificarea nr. 1961/31.05.2023 comunicată contestatoarei i se aduce la cunoştinţă decizia intimaţilor de transmitere a dreptului de proprietate prin darea în plată a imobilului asupra căruia s-a instituit dreptul de ipotecă în favoarea creditorului în vederea stingerii datoriei şi a accesoriilor acestora izvorâte din contractul de credit HL 20560/21.04.2008 şi actele adiţionale ulterioare.

În motivare se arată că împrumutul, în cuantum de 19600 CHF, a fost garantat cu ipotecă imobiliară asupra apartamentului situat în #### ############, Ale.

Viforului mr. 12, ### ##, ### #, ### ##, jud. #####, locuinţa intimaților #### ####### și #### #####, intimaţii îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 4, al. 1 din Legea 77/2016.

Contestatoarea a fost invitată la sediul Societăţii Profesionale Notariale Fideş la data de 17.07.2023 în intervalul orar 11.00 – 12.00, iar în situaţia în care nu înţelege să se prezinte la data şi orele indicate, acestea se vor reprograma în mod automat la data de 24.07.2023, ora 11.00-12.00 în vederea încheierii actului de dare în plată.

S-a arătat faptul că după încheierea contractului veniturile au scăzut simţitor, au crescut cheltuielile, dar şi alte aspecte de ordin personal, situaţie care s-a suprapus peste creşterea cursului valutar CHF, invocându-se prevederile art. 4 al. 1 ind. 1 din Legea 77/2016.

În drept, conform art. 4 al. 1 ind. 1 lit. a din Legea 77/2016, „a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit.

În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de ##### Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de ##### Naţională a României la data încheierii contractului de credit;”.

Potrivit art. 4 al. 1 ind. 2 şi 3 din Legea 77/2016, „(1^2) În scopul aplicării prevederilor prezentei legi este necesară menţinerea pragurilor valorice prevăzute la alin. (1^1) lit. a) şi b) în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată.

(1^3) Prezumţiile prevăzute la alin. (1^1) au caracter absolut.

Creditorul care formulează contestaţie, conform art. 7, are obligaţia de a dovedi omisiunea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a notificării de dare în plată, prevăzute la alin. (1) lit. a) - d).”.

Conform art. 8 al. 5 din Legea 77/2016, „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat.

Dispoziţiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător.”

Analizând prevederile legale indicate anterior, în vigoare la data formulării notificării transmise creditoarei, instanţa constată că, în cazul în care se invocă aplicabilitatea art. 4 al. 1 ind. 1 lit. a din #### 77/2016, iar susţinerile se coroborează cu realitatea determinată de modificările suferite de cursul valutar, prezumţia de impreviziune instituită de respectiva reglementare este una absolută, care nu mai poate face obiectul analizei instanţei de judecată, contestatorul având obligaţia de a dovedi neîndeplinirea de către debitori a condiţiilor prevăzute de art. 4 al. 1 lit. a-d.

Prin urmare, analizând dinamica cursului valutar CHF/leu de la data încheierii contractului de credit (1/ 2.2176) şi cel de la data transmiterii notificării de plată 31.05.2023 (1/5.1125), instanţa constată că rezultă o creştere de 230,54%.

Referitor la necesitatea ca această situaţie să existe în cele şase luni anterioare notificării de dare în plată, instanţa constată că şi această condiţie este îndeplinită în cauză, cea mai mică valoare fiind la data de 01.04.2021 (1CHF/4,4216 lei).

Pe cale de consecinţă se constată de către instanţă aplicabilitatea prezumţiei absolute de intervenire a impreviziunii, astfel cum este reglementată de art. 4 al. 1 ind. 1 lit. a din Legea 77/2016.

Cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4 al. 1 lit. a-d din Legea 77/2016, instanţa reţine că acestea sunt următoarele: „a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al. 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către ##### Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi;”.

Instanţa constată că intimaţii fac parte din categoriile prevăzute de Legea 77/2016 la art. 1 al. 1; cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către ##### Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit (1 CHF= 2,2176 lei; 19600 CHF=43.465 lei); creditul a fost garantat cu un imobil având destinaţia de locuinţă (contractul de ipotecă autentificat sub nr. nr. 654/21.04.2008 emis de BNP ########## #####); consumatorii nu au fost condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi, aspect ce rezultă din menţiunile certificatelor de cazier judiciar depuse la dosarul cauzei (file 213–214).

Conform extrasului de carte funciară nr. 50883-C1-U32 ######-#####, adresei ONRC nr. 9785/12.06.2024 şi răspunsul înaintat de Asociaţia de proprietari 38 BB, str.

Ale.

Viforului, ### ## ####### ######## ###### ## ###. ######-#####, Ale.

Viforului, nr. 12, ### ##, ### #, ### ##, jud. #####, rezultă că la adresa respectivă nu sunt înregistrate sedii sociale/sedii secundare/puncte de lucru ale unor societăţi comerciale sau profesionişti.

Instanţa constată că nu s-a făcut dovada de către contestatoare a faptului că intimaţii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 4 al. 1 lit. a-d din Legea 77/2016, motiv pentru care va dispune respingerea, ca neîntemeiată, a contestaţiei.

Cu privire la cheltuielile de judecată, reţinând că partea căzută în pretenţii este contestatoarea, în baza art. 453 din Codul de procedură civilă, având în vedere că intimaţii nu au făcut dovada suportării acestora, se va respinge, ca neîntemeiată, solicitarea de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia la notificarea de dare în plată nr. 1961/31.05.2023 formulată de contestatoarea ######## S.A. (fostă Eurobank Ergasias), cu sediul în ######, #####, #### ######## ### #, C.

P. 105 57, având număr de înregistrare în Registrul ####### al Comerțului (G.E.M.I.) ############, cu sediul procesual ales în Bucureşti, str.

Dr. ####### #### nr. 31, sector 1, la Rădulescu&Muşoi SPARL, în contradictoriu cu intimaţii #### #######, CNP #############, şi #### #####, CNP #############, cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, #### ######## ### ##, parter, ### ##, la SCPA ####### şi Asociaţii, persoana desemnata cu primirea corespondentei dna. ###### ######.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea intimaţilor de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria ######-#####.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 06.02.2025.

PREŞEDINTE, GREFIER,

##### ####### ####### ####

Red.#### ####/24.02.2025

5 ex./com. 3 ex.