Sentință civilă nr. 3602 din 25.10.2024

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ######-#####

SECTIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####

Ședința publică din data de 25.10.2024

Instanța constituită din:

PREŞEDINTE: ############ ####-########

GREFIER: ####### ######-#######

Pe rol se află pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta #### ######### în contradictoriu cu pârâta ####### LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BÂRGĂUANI, având ca obiect alte cereri privind executarea silită (despăgubiri).

Dezbaterile cu privire la fondul cauzei au avut loc în ședința din data de 13.09.2024, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă, instanţa a dispus amânarea pronunţării soluţiei pentru data de 27.09.2024, respectiv pentru data de 11.10.2024 şi pentru data de astăzi 25.10.2024 când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei ######-##### la data de 31.08.2022, sub număr de dosar ####/279/2022, reclamanta #### ######### a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta ####### Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Bârgăuani, prin primar, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru nerespectarea obligației de a face- respectiv contravaloarea terenului în suprafață de 40ha pentru care pârâta a fost obligată la restituire prin Sentința civilă nr. ###/12.02.2017 din dosarul nr. ##/279/2014, obligarea la plata contravalorii lipsei de folosință a terenului de la data pronunțării Sentinței civile antereferite până la punerea în executare a sentinței ce se va pronunța în această cauză şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că prin Sentința civilă nr. ###/15.02.2017 pronunțată de Judecătoria ###### ##### în dosarul nr. ##/279/2014, s-a dispus obligarea debitoarei la întocmirea documentației necesare pentru restituirea terenului în suprafață de 40 ha, sens în care, debitoare trebuia să procedeze la identificarea unui amplasament similar ca valoare și categorie de folosință cu cel situat în sola 10 parcela 139/5 în suprafață de 0,1381 ha, situat în punctul ######, iar în situația în care acest lucru nu era posibil, să întocmească documentația necesară acordării de despăgubiri bănești pentru suprafața de teren nerestituită în natură.

Sentința a rămas definitivă la data de 29.11.2017, prin Decizia nr. ###/2017 a Tribunalului ##### Secția I civilă, luând act de renunțarea la cererea de apel.

Deoarece debitoarea nu a adus la îndeplinire dispozitivul sentinței titlu executoriu, s-a adresat cu o cerere vizând demararea executării silite către ### ##### ######.

La data de 05.07.2019, acesta a somat debitoarea ca în termen de 10 zile de la primire, să pună în executare dispozitivul sentinței.

Somația a fost primită de ####### Locală Bârgăuani la data de 08.07.2019. #### termenul de 10 zile indicat în somație a trecut, aceasta nu ar fi făcut niciun demers în sensul obligației ce îi incumba.

A susținut că debitoarea cu rea-credință a refuzat să realizeze documentația și să elibereze titlul de proprietate.

A arătat că a formulat cerere de aplicare de penalități pentru neexecutarea obligației, în temeiul art. 906 Cod proc. civ. și a obținut obligarea debitoarei la plata de penalități de 100 de lei/ zi de întârziere până la executarea obligației.

De asemenea, a arătat că a obținut și obligarea la plata unei sume globale, cu titlu de penalități definitive, în baza art. 906 alin. (4) Cod proc. civ.

A invocat dispozițiile art. 906 alin. (7), susținând că aplicarea penalităților nu exclude obligarea la plata de despăgubiri în temeiul art. 892 Cod proc. civ.

A susținut aplicabilitatea ambelor teze ale dispozițiilor art. 892 alin. (1) Cod. proc. civ., prima teză pentru susținerea cererii de obligare a pârâtei la despăgubiri reprezentate de echivalentul neexecutării obligației de a face, respectiv contravaloarea terenului în suprafață de 40 ha la care pârâta a fost obligată la restituire și a doua teză pentru obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a terenului de la data pronunțării Sentinței nr. ###/2017 până la punerea în executare a hotărârii ce se va pronunța în această cauză.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexarea dosarului de executare, efectuarea unei expertize de evaluare- expert ANEVAR.

Pârâta nu a formulat întâmpinare, dar la data de 09.01.2023, a formulat concluzii scrise, invocând excepția lipsei calității procesual pasive și introducerea în cauză a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății, instituție căreia i-ar fi revenit competența legală să soluționeze cererea reclamanților de acordare de despăgubiri.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, arătând că s-au depus toate diligențele pentru soluționarea cererii reclamantei.

A arătat că prin Hotărârea 12541/05.07.2022 ####### Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a aprobat și validat Hotărârea nr. 20/17.06.2022 a Comisiei Locale Bârgăuani referitoare la acordarea de despăgubiri, suprafața de teren neputând fi retrocedată.

La termenul de judecată din data de 08.12.2022, reclamantul a arătat că pârâta a emis o hotărâre, astfel că primul capăt de cerere rămâne fără obiect, arătând că insistă în soluționarea celui de-al doilea.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisurile anexate la dosarul cauzei şi pentru reclamantă proba cu expertiza tehnică, considerându-le pertinente, concludente şi utile în conformitate cu art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 alin. (1) C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 13.09.2024, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtă, reținând că are calitatea de debitor în cadrul executării silite.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Sentința civilă nr. ###/15.02.2017 pronunțată de Judecătoria ###### ##### în dosarul nr. ##/279/2014, s-a dispus obligarea debitoarei- pârâta din cauză- la întocmirea documentației necesare pentru restituirea terenului în suprafață de 40 ha în favoarea moștenitorilor numitului #### ######### ####, sens în care să procedeze la identificarea unui ambplasament similar ca valoare și categorie de folosință cu cel situat în sola 10 parcela 139/5 în suprafață de 0,1381 ha situată în punctul ######, iar dacă nu este posibil, să întocmească documentația necesară acordării de despăgubiri (f. 23- 25).

La data de 14.05.2019, creditoarea #### ######### a demarat executarea silită în baza titlului executoriu antemenționat și s-a înregistrat dosarul de executare nr. 98/2019 ### ##### ######.

S-a încuviințat executarea silită- Încheiere civilă nr. ####/30.05.2019, dosar nr. ####/279/2019 (f. 31).

Prin Sentința civilă nr. ####/22.10.2020 din dosarul nr. #####/279/2019 instanța de executare a stabilit în favoarea creditoarei #### #########, respectiv în sarcina debitoarei, o penalitate de 100 de lei pe zi de întârziere, iar prin Sentința civilă nr. ###/ 01.03.2022 pronunțată în dosarul nr. ###/279/2022, s-a fixat suma definitivă reprezentând penalități, pentru perioada 07.06.2021- 01.03.2022, respectiv suma de 26700 de lei (f. 59).

La data de 05.07.2022, s-a emis Hotărârea 12541 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care s-a validat Hotărârea nr. 20/17.06.2022 a Comisiei comunale Bârgăuani și s-a dispus acordarea de despăgubiri pentru suprafața de teren de 40 ha teren agricol, astfel cum s-a stabilit prin S.C. 542/2017 (f. 107).

La data de 15.06.2019, în dosarul de executare 98/2019, s-a dispus încetarea executării silite pentru plata creanței reprezentată de penalitățile de întârziere, urmând ca aceasta să continue cu privire la obligația de a face (f. 79 și 195).

În prezenta cauză s-a efectuat expertiză tehnică în specialitatea agricultură pentru evaluarea lipsei de folosință a terenului pentru o perioadă aproximativă de 5 ani.

Valoare calculată de expert este de 2.137.274 de lei, pentru 40 ha de teren cu categoria de folosință livadă.

În drept, potrivit art. 892 alin. (1) Cod proc. civ., „#### în titlu executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii bunului în cazul imposibilităţii predării acestuia sau, după caz, echivalentul despăgubirilor datorate în cazul neexecutării obligaţiei de a face ce implică faptul personal al debitorului, instanţa de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părţilor, în termen scurt.

În toate cazurile, la cererea creditorului, instanţa va avea în vedere şi prejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bunăvoie a obligaţiei, înainte ca aceasta să devină imposibil de executat.”

Instanța reține, în acord cu art. 906 alin. (7) Cod proc. civ., că plata despăgubirilor solicitate prin cererea de chemare în judecată în baza dispozițiilor antereferite și plata penalităților de întârziere la care a fost deja obligată pârâta nu se exclud, având natură juridică și scop diferit.

Pentru reținerea în sarcina pârâtei a obligației de plată a sumelor solicitate, instanța apreciază că este necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege privind răspunderea civilă delictuală: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciu constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat..

Astfel, potrivit art. 1357 din Codul civil „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”

Potrivit art. 1381 din Codul civil, „(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie. (2) Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. (3) Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.”

Totodată, potrivit art. 1385 din Codul civil, „Întinderea reparaţiei - (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4) #### fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.”

Astfel cum a reţinut în cele ce preced, este îndeplinită condiţia existenţei unei fapte ilicite şi a vinovăţiei, constând în fapta pârâtei de a nu pune în executare titlul executoriu fără justificare.

Referitor la prejudiciu, instanța reține că, în prezenta cauză, aceasta este reprezentat de lipsa de folosință a terenului de 40 ha pentru o perioadă de peste 5 ani, de la 15.02.2017 până la data 05.07.2022, ceea ce presupune, în realitate, câștigul pe care ar fi putut să îl realizeze dacă se realiza punerea în posesie la data rămânerii definitive a sentinței titlu executoriu.

Cu alte cuvinte, instanța în analiza prejudiciului va cuantifica ce sume de bani ar fi obținut reclamanta dacă ar fi fost pusă în posesie încă din anul 2017.

Expertul desemnat în cauză a efectuat o analiză plecând de la categoria de folosință a terenului indicată în raportul de expertiză ce a stat la baza Sentinței civile nr. ###/2017.

Instanța nu reține apărările pârâtei potrivit cărora calculul expertului este greșit motivat de faptul că livada nu există, deoarece obligația stabilită prin titlul executoriu era tocmai de a identifica 40 de ha cu aceeași categorie de folosință și similar ca valoare cu suprafața de 0,1381 ha situată în punctul ######.

Prin Sentința civilă antemenționată s-a stabilit în favoarea moștenitorilor lui #### ######### #### o formă de reparație pentru dreptul de proprietate de care a fost lipsit.

Totuși, reparația, nu presupune că pârâta ar fi obligată să pună la dispoziția creditorului teren productiv în forma în care acesta se afla la momentul când acesta a fost preluat.

Pentru o perioadă de 5 ani agricoli, expertul a calculat suma de 1806200 de lei, cu titlu de profit net pe care l-ar fi putut obține reclamanta prin exploatarea unei livezi de mar și suma de 331074 de lei cu titlu de sume pe care le-ar fi putut obține cu titlu de subvenție APIA.

Pentru aceste din urmă sume, instanța apreciază că simpla calitate de proprietar nu implică și obținerea acestor subvenții și că acest prejudiciu este eventual.

Dispozițiile OUG 3/2015 implică o serie de condiții suplimentare a căror îndeplinire nu poate fi nici măcar presupusă în prezenta cauză.

Astfel, nu va reține că este justificat ca pârâta să fie obligată la plata acestora.

Referitor la suma calculată cu titlu de profit net, reține următoarele:

Sigur, reparația în baza Legii 18/1991 se face, de preferat, în vechile amplasamente, însă nu poate fi garantat celor îndreptățiți că terenul va avea aceeași productivitate cu cea pe care o avea la momentul la care a fost preluat.

Prin titlul executoriu s-a stabilit în favoarea creditoarei dreptul de a i se restitui teren de aceeași valoare și categorie cu cel situat în sola 10 parcela 139/5- la momentul prezent.

Așadar, de vreme ce expertul desemnat în cauză a arătat că s-a bazat pe faptul că la nivelul anului 1980 exista o productivitate sporită a terenului, existând livezi de meri, instanța apreciază că sumele calculate nu pot fi raportate la anul 2017, când nici pe suprafața de 0,1381 ha situată în punctul ###### nu există această productivitate.

Cu titlu de referință, reține că raportat la grilele notariale, reține că suprafața de teren de 40 de ha (livada) extravilan avea în anul 2017 valoarea de 80000 de euro- 2000 de euro/ha- și în anul 2022, valoare de 192000 de euro (0,48 euro/mp).

#### ar fi fost pusă în posesie cu cele 40 de ha comparabile cu suprafața de 0,1381 ha din punctul ######, reținând că la nivelul anului 2017 nu exista o livadă de meri și că, dacă ar fi dorit să cultive o livadă procesul ar fi durat câțiva ani, instanța reține că reclamanta nu ar fi obținut profitul calculat de expert.

Mai mult, în absența unor date plauzibile din care să reiasă faptul că reclamanta ar fi putut obține profit din exploatarea terenului- precum informații că ar avea calitatea de agricultor, că există terți interesați să administreze aceste terenuri, că există în zonă societăți care realizează acest profit din exploatarea de livezi, că deține ea însăși mijloacele financiare și cunoștințele necesare pentru a cultiva și exploata o livadă ori alte asemenea probe, instanța apreciază că prejudiciul cuantificat de expert rămâne eventual.

Prin raportare la dispozițiile art. 1385 alin. (4) Cod civ., instanța apreciază că „probabilitatea obținerii avantajului” invocat, ținând seama de împrejurările și situația reclamantei- analizate în paragraful precedent- nu se probează la acest moment.

Sigur că, reclamanta a suferit un prejudiciu prin lipsa de folosință a terenului- independent de faptul că nu s-a probat că ar fi putut obține profitul calculat de expert.

În continuare, instanța va realiza cuantificarea acestei pierderi.

În absența altor date privind, de exemplu, arenda practicată în zonă, ori chiria- dacă aceste terenuri de închiriază- în contextul în care reclamanta s-a opus vehement efectuării altei expertize pentru determinarea lipsei de folosință a terenului, instanța se va raporta la o sumă medie.

Reține incidența dispozițiilor din Titlul XI din Legea ######## cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului finanțelor publice nr. ####/26503/2005 prin care au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Titlului XI.

Astfel, potrivit art. 4 alin. (4) din Ordin, „(4) În cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiază de rentă viageră agricolă de 50 euro/ha/an, dacă aceste contracte sunt încă în vigoare la sfârşitul anului calendaristic pentru care se plăteşte renta.”-dispoziție legală ce nu a suferit modificări în perioada de referință, 2017-2022.

Așadar, efectuând un calcul matematic, instanța evaluează prejudiciul la suma de 10000 de euro (40 ha x 50 de euro x 5 ani).

Apreciază că suma este satisfăcătoare și prin raportare la valoarea terenului- prin raportare la grilele notariale- reținută anterior.

Reține că obligația solicitată în primul capăt de cerere a fost executată la data de 05.07.2022, înainte de formularea prezentei cereri de chemare în judecată, astfel că o va respinge ca neîntemeiată.

Pentru toate considerentele anterior expuse, prin raportare la dispozițiile art. 892 alin. (1) teza finală Cod proc. civ., instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată şi va obliga pârâta să achite în lei reclamantei suma de 10000 de euro- la cursul BNR de la data plății- cu titlu de despăgubiri pentru acoperirea lipsei de folosință a suprafeței de 40 ha teren la restituirea căreia pârâta a fost obligată prin S.C. 542/15.02.2017 de la scadența obligației la data de 05.07.2022 când a fost executată obligația.

În ceea ce privește cererea de anonimizare a datelor de pe Portalul instanțelor de judecată, din dosarul nr. ##/279/2014, instanța apreciază că cererea este neîntemeiată și o va respinge pe cale de consecință.

În primul rând, procesul civil este caracterizat de publicitate, potrivit art. 17 Cod. proc. civ, numai cu titlu excepțional putându-se dispune limitarea accesului publicului.

Or, portalul instanțelor are menirea de a transpune această publicitate în mediul digital și numai motive temeinice pot conduce la limitarea accesului la informațiile care nu au caracter strict personal.

În al doilea rând, nu s-au invocat ori probat motive care ar impune secretizarea numelui reclamantei.

În continuare, reține că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată de 3300 de lei, onorariu de expert- 800 de lei și onorariu de avocat, pe care le va pune în sarcina pârâtei, prin raportare la dispozițiile art. 453 (1) Cod proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta #### #########, având C.N.P. #############, cu domiciliul în #### #####, Bârgăuani, Sat #####, și cu domiciliul procesual ales la Cab.

Av. ######### ####### ### cu sediul în #### ######### ### ### ### ##, #### #####, ###### ##### în contradictoriu cu ####### Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Bârgăuani, prin primar, cu sediul în #### #####, Bârgăuani având ca obiect cereri privind executarea silită.

Dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă în lei a sumei de 10000 de euro- la cursul BNR de la data plății- cu titlu de despăgubiri pentru acoperirea lipsei de folosință a suprafeței de 40 ha teren la restituirea căreia pârâta a fost obligată prin S.C. 542/15.02.2017 de la scadența obligației la data de 05.07.2022 când a fost executată obligația.

Dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 3300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, onorariu de expert și de avocat.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria ######-#####, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată astăzi, 25.10.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Grefier,

############ ####-######## ####### ######-#######