Sentință civilă nr. 4547 din 16.12.2024

JUDECĂTORIA ######-#####

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####

Şedinţa publică din data de 16.12.2024

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : Judecător ###### ####### ######

GREFIER : ####### ##### ####

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind reclamanta ###### #######, în contradictoriu cu pârâta BRD - ###### ####### ######## SA, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, au răspuns reclamanta legitimată cu CI ##### ## ### ######, CNP #############, asistată de avocat ##### ####### în baza împuternicirii avocaţiale seria NT############ şi pentru pârâtă avocat ######## ###### în baza împuternicirii avocaţiale seria NT############.

S-a expus referatul cauzei, grefierul de şedinţă învederând instanţei următoarele:

- stadiu procesual: cauza se află la al II-lea termen de judecată;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

Apărătorul reclamantei depune la dosar răspuns la întâmpinare şi un set de înscrisuri. Totodată, precizează că a înmânat un exemplar și apărătorului pârâtei.

La interpelarea instanţei, apărătorul pârâtei învederează că nu solicită termen pentru studiu înscrisuri.

Instanţa pune în discuţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) Cod de procedură civilă, competenţa de soluţionare a prezentei cauze.

Reclamanta, prin apărător, apreciază că Judecătoria ######-##### este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.

Apărătorul pârâtei învederează că are aceleaşi concluzii.

Instanţa, în temeiul art. 998 C.pr.civ. raportat la art. 94 alin. 1 pct. h) și art. 113 alin. 1 pct. 8 C.pr.civ., constată că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză, având în vedere obiectul cererii și domiciliul consumatorului.

Instanţa pune în discuţie unirea cu fondul cauzei a excepţiei lipsei de interes, precum şi a excepţiei de inadmisibilitate, invocate de către pârâtă.

Apărătorii părţilor, având cuvântul pe rând, arată că sunt de acord.

În temeiul art. 248 alin. 4 Cod procedură civilă, instanţa dispune unirea cu fondul cauzei a excepţiei lipsei de interes, precum şi a excepţiei de inadmisibilitate, invocate de către pârâtă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 238 Cod procedură civilă, instanţa pune în discuţie estimarea duratei procesului.

Apărătorii părţilor, având cuvântul pe rând, apreciază că prezenta cauză poate fi soluţionată la termenul de astăzi.

În temeiul art. 238 Cod procedură civilă, instanţa estimează durata cercetării procesului la un termen de judecată, termen optim şi previzibil în raport de complexitatea cauzei.

Nemaifiind alte cereri prealabile şi excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul pentru formularea probatoriului.

Apărătorul reclamantei solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Totodată, solicită încuviinţarea probei testimoniale în cadrul căreia să fie audiată martora ###### ###, doar în măsura în care instanţa apreciază că se impune.

Teza probatorie fiind dovedirea faptului că reclamanta niciodată nu a făcut o solicitare de cerere electronică.

În ceea ce priveşte interogatoriul pârâtei, nu mai insistă, având în vedere că s-a formulat întâmpinare.

Apărătorul pârâtei solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În plus, raportat la obiectul cauzei, apreciază că nu se impune audierea unui martor, motivat de faptul că acesta nu are de unde să cunoască procedura internă de contractare a creditului.

Astfel, se opune la proba testimonială.

Cu privire la interogatoriul pârâtei, solicită să se ia act de poziţia reclamantei în sensul că nu mai insistă în încuviințarea probei.

În baza art. 258 alin. (1) C.pr.civ. raportat la art. 255 C.pr.civ., instanţa încuviinţează pentru părți proba cu înscrisuri, considerând această probă legală, pertinentă și concludentă soluţionării cauzei.

Instanţa respinge proba testimonială solicitată de către reclamantă ca nefiind utilă soluţionării cauzei, având în vedere înscrisurile depuse la dosar.

Totodată, instanţa ia act că nu se mai insistă în proba cu interogatoriul pârâtei.

În temeiul dispoziţiilor art. 244 Cod procedură civilă, nefiind cereri si excepţii, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească.

În baza art. 392 Cod procedură civilă, instanţa deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Apărătorul reclamantei solicită admiterea ordonanţei preşedinţiale şi pe cale de consecinţă să se dispună suspendarea efectelor contractului de credit nr. ##############.12.2023 până la soluţionarea dosarului nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####.

Totodată, solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Solicită să se aibă în vedere că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a se admite cererea.

Astfel, arată că aparenţa de drept rezultă din adresa nr. 115387/21.112024, care a fost emisă la cererea reclamantei de către Inspectoratul de Poliţie ######## ##### şi depusă la dosarul cauzei.

Din această adresă, rezultă că în prezent este înregistrat un dosar penal ce are ca obiect înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în conformitate cu dispoziţiile Codului penal.

Mai exact, reclamanta din prezenta cauză a fost victima unei fraude bancare, motivat de faptul că nu a solicitat o semnătură electronică și nici nu a semnat vreun contract de împrumut.

În plus, reclamanta apare îndatorată cu suma de 40.000 de lei, pentru care sunt trimise somaţii de către BRD aproape lunar pentru a se face plata.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, invocată de către pârâtă, solicită să se aibă în vedere adresa trimisă de către aceasta reclamantei, în luna ianuarie, unde a expus că o perioadă determinată de timp nu va începe procedurile de executare silită.

Or, această perioadă determinată de timp a fost extrem de scurtă în condiţiile în care începând cu luna aprilie 2024, reclamanta a primit somaţie, iar în lunile iunie, august, septembrie, octombrie, noiembrie 2024, a primit notificări privind recuperarea debitului restant. #### de aceste aspecte, este evident că următorul pas este procedura executării silite în condiţiile bancare.

Astfel, reclamanta formulat prezenta acţiune.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, invocată de către pârâtă, apreciază că nu este inadmisibilă o astfel de cerere motivat de faptul că argumentele aduse de către pârâtă se referă la textul de lege care prevede suspendarea provizorie în timpul executării silite.

Or, reclamanta nu se află în timpul executării silite, ci într-o perioadă anterioară executării silite, astfel apreciază admisibilă prezenta acţiune.

Tot astfel, precizează că măsura solicitată în speţă este provizorie, având în vedere introducerea dosarului de fond, respectiv nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####, în care a solicitat anularea contractului de credit pentru lipsa consimţământului.

În ceea ce priveşte caracterul urgent al măsurii solicitate, apreciază că se justifică prin raportate atât la păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, cât şi la prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

##### în vedere aceste aspecte şi motivele de fapt şi de drept expuse în cererea de chemare în judecată, precum şi răspunsul la întâmpinare solicită respingerea excepţiilor invocate şi admiterea ordonanţei preşedinţiale.

Apărătorul pârâtei solicită respingerea cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale ca fiind, în principal, lipsită de interes, motivat de faptul că până la acest moment nu a fost demarată executarea silită, deşi într-adevăr au fost trimise notificări în luna aprilie.

Aceste adrese au fost demarate în mod automat de către sistemul băncii.

Practic, emiterea acestora nu echivalează cu demararea procedurii de executare silită.

Mai mult, faptul că nu s-au efectuat demersuri din luna iunie şi până în prezent confirmă faptul că ceea ce s-a precizat în adresa emisă de către pârâtă în ianuarie 2024, în sensul că nu va face demersuri privind executare silită, este adevărat.

Totodată, solicită să se aibă în vedere că banca trimite doar o notificare anterior demarării executării silite, iar în cazul reclamantei au fost trimise mai multe notificări şi nu a fost demarată executarea silită.

Mai arată că în măsura în care s-ar începe executarea silită reclamanta are la îndemână calea specială prevăzută de art. 719 Cod procedură civilă.

Astfel, solicitarea de suspendare a efectelor contractului nu procură reclamantei niciun folos concret, astfel încât solicită respingerea acţiunii ca lipsită de interes.

În subsidiar, pentru acelaşi considerente expuse anterior, solicită respingerea cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale ca fiind inadmisibilă.

În concret, reclamanta doreşte suspendarea unei eventuale executări silite, ## ##### ##### ## ##### ## ######### ## ##### ########## #############.

De asemenea, învederează că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru emiterea ordonanţei preşedinţiale.

În primul rând, sub aspectului aparenţei dreptului, consideră că este în favoarea subscrisei atât timp cât este încheiat un contract valabil.

Tot în acest sens solicită să se aibă în vedere că pentru a fi analizate pretenţiile reclamantei ar trebui să se prejudicieze fondul întrucât trebuie administrat un probatoriu complex pentru a se verifica valabilitatea contractului încheiat.

În ceea ce priveşte condiţia urgenţei, apreciază că nu este justificată în condiţiile în care pârâta nu a efectuat niciun demers privind executarea silită a reclamantei şi nici nu intenţionează acest lucru.

Cu privire la măsura solicitată, respectiv suspendarea efectelor contractului de credit nr. ##############.12.2023 până la soluţionarea dosarului nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####, aceasta nu este vremelnică având în vedere că se intervine în raportul juridic de drept privat iar această măsură ar avea caracter definitiv.

Mai exact, pe calea ordonanţei preşedinţiale, s-ar împiedica pârâta să recupereze sumele de bani împrumutate în baza contractului de credit ce se prezumă a fi încheiat în mod valabil.

Pentru toate aceste argumente solicită respingerea cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale ca fiind, în principal, lipsită de interes, iar, în subsidiar, ca fiind inadmisibilă şi neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată.

În replică, apărătorul reclamantei solicită să se rețină că s-a precizat că nu se va demara executarea silită împotriva reclamantei însă doar verbal şi fără dovezi concrete.

În temeiul dispoziţiilor art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate aspectele de fapt şi de drept, declară închise dezbaterile şi reţine cauza în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei ######-##### la data de 14.11.2024, sub număr de dosar #####/279/2024, reclamanta ###### ####### a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta ### ###### ####### ######## SA, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale să dispună suspendarea efectelor contractului de credit nr. ##############.12.2023 până la soluţionarea dosarului nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat, în esenţă, că a fost victima unei înşelăciuni bancare în luna decembrie a anului 2023, fiindu-i accesat telefonul mobil şi sustrase datele personale.

Sub acest aspect, a indicat că a formulat plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos.

A menţionat că a primit mai multe notificări de la ### ###### ####### ######## SA în sensul de a achita ratele aferente contractului de credit nr. ##############.12.2023.

A specificat că nu a semnat vreun contract de credit şi nici nu a beneficiat de vreo sumă de bani.

De altfel, nu deţine semnătură electronică calificată, deşi convenţia avea aplicată o astfel de semnătură.

În continuare, reclamanta a enunţat dispoziţiile art. 997 şi ale art. 638 C. pr. civ. , indicând condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale.

Astfel, în privinţa aparenţei de drept, a reliefat că îndeplinirea acestei condiţii rezultă din simpla observare a împrejurărilor deduse judecăţii, fiind suficientă o simplă pipăire a fondului, fără a fi necesară analizarea substanţială a aspectelor care confirmă aparenţa dreptului în favoarea sa.

A subliniat că a formulat o acţiune în instanţă prin care a solicitat să se constate nulitatea contractului de credit nr. ##############.12.2023, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, având în vedere că a lipsit consimţământul său la încheierea convenţiei.

A accentuat că lipsa consimţământului atrage nulitatea absolută a contractului de credit, împrejurare care rezultă din interpretarea dispoziţiilor art. 1166 şi ale art. 1179 C. civ.

Totodată, a precizat că emitentul semnăturii electronice, respectiv Namirial – TSP, i-a comunicat faptul că în baza de date a fost identificată o semnătură electronică calificată de unică folosinţă emisă pe numele ###### #######, pe data de 14.12.2023, care a expirat la aceeaşi dată.

De altfel, a prezentat procedura de obţinere a unei semnături electronice calificate şi a notat că în cauză semnătura nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de legiuitor.

Mai departe, a evidenţiat că un alt motiv de nulitate absolută îl constituie frauda la lege, pârâta eludând dispoziţiile legale prin faptul că, deşi a încheiat contractul de credit cu o altă persoană, îi solicită ei achitarea creditului.

Astfel, banca avea obligaţia de a efectua minime diligenţe pentru a verifica că o altă persoană a solicitat încheierea contractului de credit.

A mai prezentat din punct de vedere teoretic instituţia fraudei la lege şi a conchis că, în mod clar, s-a încheiat nelegal un contract de credit cu ### ###### ####### ######## SA, virându-se suma solicitată, care a fost retrasă instant.

Tot astfel, a relevat că măsura solicitată în speţă este provizorie, având în vedere introducerea dosarului de fond, respectiv nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####, în care a solicitat anularea contractului de credit pentru lipsa consimţământului.

După aceea, a notat că în cauză caracterul urgent al măsurii solicitate se justifică prin raportate atât la păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, cât şi la prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, acesta fiind unul dintre scopurile dispunerii acestei măsuri speciale.

În acest sens, a arătat că se i se solicită de către pârâtă restituirea unei sume de bani de care nu a beneficiat, banca acordând fraudulos un credit.

De altfel, având în vedere caracterul contractului de credit de titlu executoriu, indiferent de cauza de nulitate absolută, până la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta va continua să îşi producă efectele, iar banca va porni executarea silită prejudiciind-o prin adăugarea cheltuielilor de executare şi a penalităţilor.

În acest context, a semnalat că numai prin suspendarea efectelor contractului de credit până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond se poate asigura o minimă protecţie a drepturilor sale.

Pe de altă parte, în ipoteza în care nu s-ar dispune suspendarea efectelor contractului de credit, ar fi ţinută să achite lunar o sumă semnificativă pentru un credit pe care nu l-a contractat, cu afectarea gravă a patrimoniului.

În final, a precizat că este îndeplinită în cauză şi condiţia privind neprejudecarea fondului, având în vedere natura solicitării dar şi faptul că măsura specială urmează să îşi producă efectele doar până la rămânerea definitivă a hotărârii de fond şi doar în scopul limitării prejudiciului.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 997 C. pr. civ.

În dovedire, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale şi a probei cu interogatoriul pârâtei.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 50 de lei taxă judiciară de timbru, potrivit art. 6 alin. 4 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

###### ### ###### ####### ######## SA a depus întâmpinare în cauză la data de 02.12.2024, prin care a solicitat respingerea cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale, în principal, ca lipsită de interes, iar, în subsidiar, ca inadmisibilă.

În motivare, pârâta a arătat, în esenţă, că este o unitate bancară care oferă, printre serviciile sale, posibilitatea pentru clienţi de a încheia un contract de credit la distanţă, furnizând anumite date, răspunzând unor verificări şi utilizând o semnătură electronică calificată.

În acest context, a enunţat dispoziţiile din O.G. nr. 85/2004, Legea nr. 365/2002 şi O.U.G. nr. 34/2014 şi a indicat că parcurgerea fluxului online de creditare este un demers complex, care implică parcurgerea de către client a mai multor paşi ce presupun verificări de siguranţă şi acţiuni concrete ale clientului.

În continuare, a evidenţiat în detaliu etapele parcurse de client pentru încheierea unui contract de credit la distanţă şi a subliniat că numărul de telefon şi adresa de e-mail ce vor fi utilizate în fluxul online de creditare trebuie să corespundă cu cele declarate la bancă.

De asemenea, în cadrul fluxului de creditare, clientul trebuie să deţină cartea de identitate şi să o fotografieze, iar ulterior să se apropie de camera dispozitivului şi să efectueze un selfie pentru a compara imaginea acestuia cu cea din cartea de identitate.

A învederat că, la data de 14.12.2023, reclamanta a parcurs toţi paşii necesari, a comunicat toate informaţiile, chiar şi codul unic OTP, a transmis imaginile solicitate şi a semnat cu o semnătură electronică calificată actele aferente creditului, motiv pentru care a considerat contractul perfectat şi a virat clientului suma solicitată de 40.000 de lei.

Pe de altă parte, a specificat că parcurgerea fluxului de creditare online a fost mijlocită de clientă (indusă în eroare de promisiunea de a încasa contravaloarea unei investiţii), prin furnizarea către terţe persoane a tuturor informaţiilor cu caracter personal.

Astfel, contractarea creditului a fost o operaţiune legitimă, autorizată, consimţământul fiind exprimat în mod valabil, urmare a parcurgerii cu succes a tuturor paşilor meniţi să asigure identificarea securizată a solicitantului de credit.

De altfel, a afirma că reclamanta nu şi-a exprimat consimţământul în mod valabil şi banca ar trebui să suporte un eventual prejudiciu cauzat, prin ipoteză, de o terţă persoană, ar conduce la situaţii arbitrare sau abuzuri.

În acest sens, ar suporta toate prejudiciile clienţilor care au furnizat datele confidenţiale şi informaţiile necesare parcurgerii unui flux de creditare.

A mai adăugat că procesul de creditare a fost parcurs de către reclamantă fără apariţia unei probleme ori a unui indiciu care să pună la îndoială identitatea acesteia, sens în care, în urma aplicării semnăturii în format electronic pe contractul de credit nr. ##############.12.2023, a virat în contul solicitantei suma contractată, în valoare de 40.000 de lei.

A reliefat că în urma sesizării reclamantei privind frauda bancară, a comunicat acesteia că cele 6 transferuri în valoare totală de 39.900 de lei din data de 14.12.2023 au fost realizate urmare a accesării la distanţă de către terţe persoane, printr-o aplicaţie de tip remote access, instalată pe dispozitivele acesteia, transferurile fiind autorizate de client prin utilizarea elementelor de securitate.

În aceste condiţii, a transmis reclamantei faptul că pentru o perioadă determinată de timp, nu va demara proceduri legale în ce priveşte rambursarea creditului contractat la data de 14.12.2023, în aşteptarea unei eventuale soluţionări a plângerii penale formulate.

Tot astfel, va reanaliza situaţia creditului periodic şi în funcţie de statusul cercetării penale, va decide cu privire la încetarea suspendării, iar în cazul apariţiei unor informaţii contrare celor declarate de reclamantă, suspendarea va înceta de drept.

Mai departe, a subliniat că solicitarea reclamantei este lipsită de interes în condiţiile în care nu a declarat scadenţa anticipată a contractului de credit şi nici nu a început vreun demers de executare silită împotriva acesteia.

În acest sens, a precizat că prin adresa nr. 316/18.01.2024 a confirmat, în mod explicit, absenţa riscului de a fi demarate proceduri silite împotriva reclamantei.

De altfel, aceasta nu a probat faptul că ar fi incidentă vreuna dintre excepţiile de la regula actualităţii interesului, aşa cum sunt reglementate de prevederile art. 33 teza a II-a din C. pr. civ.

După aceea, pârâta a accentuat că demersul reclamantei tinde, în realitate, la suspendarea unei eventuale executări silite a acesteia de către bancă în temeiul contractului de credit.

Or, din perspectiva suspendării executării silite a unui titlu executoriu, trebuie reţinute prevederile art. 638 alin. 2 şi ale art. 719 C. pr. civ.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a pus la dispoziţia reclamantei mijloace specifice de acţiune care să tindă la paralizarea caracterului executoriu al contractului de credit, care exclud de la aplicare procedura generică a ordonanţei preşedinţiale.

Ulterior, a relevat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială.

Astfel, aparenţa dreptului este în favoarea băncii, contractarea creditului fiind o operaţiune legitimă, consimţământul reclamantei fiind exprimat în mod valabil faţă de BRD ca urmare a parcurgerii cu succes a tuturor paşilor meniţi să asigure tocmai identificarea securizată a solicitantului de credit.

Astfel, a prezentat înscrisurile din care rezultă exprimarea de către client a consimţământului, în mod valabil.

Totodată, a specificat că examinarea pretenţiilor reclamantei presupune prejudecarea fondului iar o analiză suficient de complexă care să releve într-o manieră lipsită de orice echivoc lipsa totală a consimţământului clientului la încheierea contractului de credit depăşeşte cadrul procesual al ordonanţei preşedinţiale.

Altfel spus, procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale nu este compatibilă cu verificările impuse de pretenţiile deduse judecăţii de către reclamantă, faţă de complexitatea problemelor ridicate de o pretinsă ineficacitate a contractului de credit pentru lipsa totală a consimţământului.

Pârâta a mai învederat că nu este îndeplinită condiţia urgenţei, având în vedere că la acest moment nu se derulează vreo procedură execuţională împotriva reclamantei.

În plus, nu există certitudinea în sensul că banca ar urma să întreprindă astfel de demersuri împotriva reclamantei.

Tot astfel, în măsura în care banca ar începe executarea silită pentru recuperarea sumelor datorate, împrumutatul beneficiază de dreptul de a cere suspendarea executării silite, precum şi de dreptul de a obţine anularea executării silite.

În final, a precizat că măsurile solicitate nu sunt vremelnice întrucât suspendarea efectelor contractului de credit ar face ca banca să nu mai poată pretinde şi recupera sumele de bani împrumutate.

De altfel, soluţionarea dosarului de fond ar putea depinde într-o mare măsură de soluţionarea dosarului penal iniţiat de către debitoare.

Or, este de notorietate faptul că rezolvarea cauzelor penale se întinde pe perioade lungi de timp, durată în care, fără a exista o soluţie pe fondul cauzei, banca s-ar afla în situaţia de a nu mai putea exercita niciunul dintre drepturile conferite de contractul de credit, prezumat a fi încheiat în mod valabil.

În drept, au fost invocate dispoziţiile cuprinse în Codul civil şi Codul de procedură civilă.

În probaţiune, pârâta a solicitat încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 16.12.2024, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a reiterat, în esenţă, cele susţinute prin cererea de chemare în judecată.

A mai adăugat că fotografia ataşată a fost încărcată, cel mai probabil, de către persoanele care au solicitat împrumutul şi nu a primit niciun telefon de la bancă.

De asemenea, a precizat că semnătura electronică a fost solicită de către BRD, astfel cum rezultă din adresa de la Namirial.

În continuare, a reliefat că a primit trei notificări de plată de la pârâtă, ceea ce demonstrează că procedura de executare silită urmează a fi demarată, având prin urmare interes în soluţionarea cauzei.

A mai punctat că în timpul executării silite, într-adevăr, este inadmisibilă procedura ordonanţei preşedinţiale însă, în speţă, nu s-a demarat executarea, motiv pentru care cererea este admisibilă.

În final, a evidenţiat că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru emiterea ordonanţei preşedinţiale, contrar celor indicate de pârâtă.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând această probă legală, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei, în temeiul art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 C. pr. civ.

Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor indicate în cuprinsul acţiunii şi a condiţiilor speciale şi cumulative prevăzute de art. 997 C. pr. civ. , având în vedere specificul prezentei acţiuni, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 14.12.2023, între reclamanta ###### #######, în calitate de împrumutat, şi pârâta ### ###### ####### ######## SA, în calitate de bancă/împrumutător, s-a încheiat în format electronic/online contractul de credit nr. ##############.12.2023, având ca obiect un credit în valoare totală de 40.000, 00 de lei, pentru finanţarea unor nevoi personale nenominalizate, pe o durată de 60 de luni, conform graficului de rambursare.

Ulterior, la data de 28.12.2023, reclamanta a formulat o plângere penală prin care a sesizat faptul că a fost victima unei fraude bancare, între altele, contractându-se pe numele său un credit online în valoare de 40.000, 00 de lei de la ### ###### ####### ######## SA.

În acelaşi timp, reclamanta a formulat o sesizare către ### ###### ####### ######## SA prin care i-a adus la cunoştinţă că nu a încheiat contractul de credit nr. ##############.12.2023, fiind victima unei înşelăciuni.

Din răspunsul primit de la bancă, conform adresei nr. 316/18.01.2024, rezultă că transferurile în valoare de 39.900 de lei din data de 14.12.2023 au fost realizate urmare a accesării la distanţă, de către terţe persoane, printr-o aplicaţie de tip remote access instalată pe dispozitiv.

Totodată, s-a indicat că parte din suma transferată provine dintr-un împrumut contractat online, la aceeaşi dată cu cea la care au fost realizate viramentele mai sus-menţionate, prin acces la distanţă.

Prin notificările privind iniţierea recuperării pe cale legală emise la 22.08.2024, 23.09.2024, 21.10.2024 şi 20.11.2024 de către ### ###### ####### ######## SA, s-a învederat reclamantei că în urma neîndeplinirii obligaţiilor de plată convenite prin contractele de credit, banca urmează să efectueze demersurile legale pentru recuperarea creanţei.

În acest sens, s-a menţionat că dosarul de credit se va preda executorilor judecătoreşti în vederea recuperării creanţelor totale aflate în sold, prin executarea silită asupra tuturor veniturilor, bunurilor mobile şi imobile (. ..).

Prin cererea de faţă, se solicită de către reclamantă, pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, suspendarea efectelor contractului de credit nr. ##############.12.2023, până la soluţionarea dosarului de fond prin care a solicitat constatarea nulităţii absolute a acestuia, respectiv a dosarului nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####.

În continuare, având în vedere că, la termenul de judecată din data 16.12.2024, s-a unit cu fondul excepţia lipsei de interes şi excepţia inadmisibilităţii, invocate de pârâtă, prin întâmpinare, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra acestor excepţii.

Astfel, în temeiul art. 248 alin. 1 C. pr. civ. , Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Statuând asupra excepţiei lipsei de interes invocate de pârâtă, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 32 C. pr. civ. , Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenţie; d) justifică un interes.

În sensul prevederilor art. 33 C. pr. civ. , interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

Aşadar, interesul reprezintă folosul practic pe care reclamantul îl obţine prin introducerea unei acţiuni în justiţie şi ţine de condiţiile de exerciţiu ale acţiunii civile.

Interesul trebuie să existe în momentul în care se exercită acţiunea civilă, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune.

Or, în prezenta cauză, această cerinţă este îndeplinită, reclamanta suportând în prezent pierderi patrimoniale prin necesitatea achitării ratelor bancare.

Astfel, contrar susţinerilor pârâtei, nu trebuie să fie declanşată procedura executării silite, având în vedere obligaţia de achitare a ratelor.

Mai mult, instanţa observă că pârâta a emis în fiecare lună începând cu data de 22.08.2024, notificări privind iniţierea recuperării pe cale legală a debitului datorat, în concret demararea executării silite.

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge această excepţie ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 638 alin. (1) C. pr. civ. , Sunt, de asemenea, titluri executorii şi pot fi puse în executare silită: 4. titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte putere executorie, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, Suspendarea executării titlurilor prevăzute la alin. (1) pct. 2 şi 4 poate fi cerută şi în cadrul acţiunii de fond având ca obiect desfiinţarea lor.

Dispoziţiile art. 719 se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 719 alin. (1) C. pr. civ. , Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea.

Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată.

Din interpretarea textelor de lege anterior enunţate rezultă că măsura suspendării unui titlu executoriu poate fi dispusă şi în cadrul acţiunii de fond având ca obiect desfiinţarea acestuia însă instanţa este ţinută să verifice îndeplinirea în mod corespunzător a condiţiilor de admisibilitate de la art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Astfel, suspendarea executării este o măsură de excepţie, cu caracter facultativ, ce are drept scop protejarea intereselor debitorului faţă de eventualele neregularităţi privind desfăşurarea executării silite, prin sistarea temporară a efectuării oricăror acte de executare, fiind condiţionată însă de dovedirea existenţei unor motive temeinice de către debitor.

Aşadar, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 638 alin. (2) C. pr. civ. , este necesar ca, în prealabil, titlul executoriu să fi fost pus în executare şi ca partea să fi introdus o acţiune de fond prin care se urmăreşte desfiinţarea titlului executoriu.

Or, în cauză, astfel cum în mod corect a arătat reclamanta, nu există executare silită începută, deci nu sunt aplicabile aceste dispoziţii legale.

Instanţa mai reţine că reclamanta are pusă la dispoziţie calea procedurală a ordonanţei preşedinţiale pentru a solicita suspendarea executării propriilor obligaţii în temeiul contractului de credit, chiar dacă nu s-a demarat procedura executării silite, această posibilitate nefiindu-i expres interzisă de lege, regula generală constând în faptul că procedura este admisibilă în orice litigiu şi indiferent dacă instanţa este sesizată sau nu asupra fondului.

Pe cale de consecinţă, nu se poate susţine că reclamanta nu ar putea formula o astfel de cerere, dispoziţiile art. 21 din Constituţia României, care consacră accesul liber la justiţie ca drept fundamental, fiind clare în acest sens „nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”.

Acest drept fundamental este prevăzut şi în art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale: „Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor sale (. ..)”.

Demersul de faţă trebuie să aibă în vedere şi art. 41 din Constituţia României şi art. 1 din primul protocol adiţional la convenţia menţionată, privind dreptul fundamental la proprietate şi respectul bunurilor, precum şi dispoziţiile art. 20 din Constituţia României, conform cărora în materia drepturilor fundamentale ale omului, nu numai textul legilor interne, inclusiv ale Constituţiei României, trebuie să respecte convenţiile internaţionale la care ####### este parte, dar şi interpretarea şi aplicarea acestora trebuie să fie conformă acestor norme internaţionale, în caz de conflict având prioritate norma internaţională.

Îngrădirea exerciţiului acestei acţiuni ar reprezenta o încălcare a însuşi dreptului de proprietate şi a principiului liberului acces la justiţie fapt ce contravine dispoziţiilor legale sus-menţionate.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca neîntemeiată şi excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtă.

În continuare, pe fondul cauzei, conform art. 997 C. pr. civ. , (1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanţa este provizorie şi executorie. #### hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Astfel, pe calea ordonanţei preşedinţiale se poate solicita ordonarea unor măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Textele anterior enunţate prevăd şi condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, respectiv:

1) aparenţa de drept în favoarea reclamantului;

2) urgenţa;

3) vremelnicia (caracterul provizoriu) măsurii luate;

4) neprejudecarea fondului, iar aceste condiţii trebuie să existe cumulativ, inexistenţa uneia dintre ele făcând neîntemeiată cererea de ordonanţă preşedinţială.

În acelaşi timp, condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale se analizează nu doar din perspectiva formală a condiţiilor art. 997 C. pr. civ. , ci şi din perspectiva consecinţelor pe care o astfel de măsură, provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părţilor implicate în proces.

Chiar daca în această procedură nu se recunoaşte sau nu se confirmă un drept cu autoritate de lucru judecat, prin măsurile dispuse se intervine radical în raportul juridic de drept privat.

Altfel spus, măsurile provizorii întemeiate pe dispoziţiile art. 997 C. pr. civ. trebuie să se înscrie în limita unor măsuri conservatorii.

Ori de câte ori efectele unei astfel de măsuri provizorii afectează substanţa dreptului celeilalte părţi, măsura nu poate fi dispusă.

În speţă, instanţa reţine că reclamanta a formulat prezenta cerere motivat de faptul că a fost victima unei fraude, în condiţiile în care nu a încheiat vreun contract de credit şi nici nu a beneficiat de vreo sumă de bani, iar pârâtă a transmis mai multe notificări privind posibilitatea demarării executării silite în vederea recuperării debitului restant.

În acest context, analizând prezenta acţiune sub aspectul întrunirii condiţiilor legale mai sus enumerate, instanţa urmează să admită cererea de ordonanţă preşedinţială, reţinând următoarele:

Condiţia afirmării de către reclamant a unei aparenţe de drept este îndeplinită dacă, în urma unei sumare analize a situaţiei de fapt, se va constata că, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, poziţia reclamantului este preferabilă din punctul de vedere legal.

În cauză, instanţa constată că reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri din care rezultă suspiciunea că a fost victima unei fraude informatice cu privire la contractul de credit înregistrat sub nr. ########### încheiat online la data de 14.12.2023, referitor la suma de 40.000, rambursabilă în 60 de luni.

Astfel, aspectul rezultă din plângerea penală nr. 125/VIII-1/2023 depusă la DIICOT #####, actele organelor de urmărire penală ataşate la dosar, precum şi din conţinutul adresei nr. 316/18.01.2024 emise de pârâtă.

Totodată, se reţine că reclamanta a formulat inclusiv o acţiune de drept comun având ca obiect anulare contract de credit ce face obiectul dosarului nr. ####/279/2024 al Judecătoriei ######-#####, acţiune prin care a invocat ca motiv de nulitate a contractului faptul că a fost victima unei fraude informatice.

Pe de altă parte, deşi pârâta invocă parcurgerea cu succes a tuturor paşilor meniţi să asigure tocmai identificarea securizată a solicitantului de credit, din raportul de activitate digitală depus de către bancă, rezultă că documentele au fost semnate între 09: 13: 57 – 09: 29: 49, adică într-un interval de aproximativ 15 minute, un termen relativ scurt pentru contractarea unui credit în valoare de 40.000, 00 de lei.

În consecinţă, având în vedere că reclamanta susţine că nu a consimţit la încheierea niciunui contract de credit, că a sesizat organele judiciare penale într-un timp redus cu privire la fapta reclamată şi că a introdus o acţiune de fond privind constatarea nulităţii absolute a respectivului contract, motivând în fapt situaţia prin care a ajuns să ofere datele de acces la telefon şi la aplicaţia bancară, instanţa reţine că aparenţa de drept este în favoarea reclamantei, iar nu a pârâtei.

Aprecierea în sensul că aparenţa de drept este în favoarea reclamantei nu statuează în niciun fel asupra acţiunii în constatare, instanţa învestită cu soluţionarea cauzei pe fond urmând a constata legalitatea şi temeinicia acesteia, cu consecinţele ce se impun.

#### de condiţia urgenţei, îndeplinirea acesteia urmează a fi apreciată de către instanţă în concret, în raport de circumstanţele obiective ale cauzei şi pe baza probelor prezentate de părţi.

Dispoziţiile art. 997 alin. 1 C.pr.civ. stabilesc situaţiile în care această condiţie este considerată a fi îndeplinită, respectiv când păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea unei piedici ivite în cursul unei executări nu se poate realiza în mod eficace pe calea acţiunii de drept comun.

Instanţa apreciază că reclamanta a făcut dovada urgenţei măsurii solicitate, urgenţa fiind dată de însăşi natura raporturilor dintre părţi, raporturi contractuale care presupun executarea la termen şi întocmai a obligaţiilor asumate, continuarea executării contractului de credit putând duce practic la afectarea patrimoniului reclamantei.

De asemenea, întrucât potrivit art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii, instanţa reţine că există oricând posibilitatea demarării executării silite în baza contractului de credit.

Urgenţa, în opinia instanţei, este demonstrată şi de faptul că, urmare a neachitării sau achitării cu întârziere a ratelor, există posibilitatea perceperii unor comisioane şi dobânzi majorate, aspect care produce efecte imediate asupra patrimoniului reclamantei.

Pe de altă parte, susţinerea pârâtei potrivit căreia nefiind începută vreo procedură de executare silită a reclamantei, respectiv nefiind declarat scadent anticipat creditul, demonstrează lipsa urgenţei în luarea acestei măsuri, nu poate fi reţinută de instanţă ca fiind pertinentă, având în vedere notificările destinate reclamantei, prin care i se aduce la cunoştinţă predarea dosarului de credit către executorii judecătoreşti în vederea recuperării creanţelor prin executarea silită.

##### în vedere aceste aspecte, instanţa apreciază că este îndeplinită condiţia urgenţei şi a cazului grabnic, reclamanta putând să fie executată silit în viitorul apropiat pentru sumele de bani rezultate din contractul de credit, în condiţiile în care valabilitatea acestuia este pusă în discuţie şi urmează să fie analizată de către instanţa de judecată în dosarul nr. ####/279/2024.

În continuare, instanţa va analiza caracterul vremelnic al măsurii.

În procedura ordonanţei preşedinţiale, caracterul provizoriu se referă, pe de-o parte, la conţinutul reversibil al măsurilor, deoarece nu pot fi dispuse măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt şi, pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.

Nu trebuie doar să existe o limită formală în timp, ci această limită trebuie să fie efectivă şi previzibilă.

În speţă, reclamanta a dovedit faptul că a sesizat instanţa cu o acţiune în anularea contractului de credit, acţiune înregistrată pe rolul Judecătoriei ######-##### sub nr. ####/279/2024.

Motivul principal invocat în acţiune se referă la faptul că a fost victima unei fraude informatice care a avut ca urmare încheierea contractului de credit pentru suma de 40.000, 00 de lei.

Acest aspect urmează să fie analizat de către instanţa de fond după administrarea unui probatoriu complex.

Prin urmare, instanţa reţine că şi această condiţie este îndeplinită în speţă.

În final, raportat la ultima condiţie de admisibilitate, neprejudecarea fondului, instanţa apreciază că, în soluţionarea prezentei ordonanţe preşedinţiale, dat fiind probatoriul specific, sumar, administrat în cauză, se tinde la o analiză a aparenţei fondului.

Din această perspectivă, instanţa reţine că în speţă este îndeplinită cerinţa, întrucât reclamanta solicită exclusiv suspendarea efectelor contractului de credit şi nu realizarea altor drepturi sau îndeplinirea altor obligaţii prevăzute în contract care să atragă vreo imposibilitate obiectivă de remediere.

În egală măsură, admiterea cererii este justificată de nevoia de prevenire a unei pagube însemnate în patrimoniul reclamantei, pagubă ce ar atrage eforturi însemnate de remediere, costuri ridicate, derularea altor potenţiale litigii pentru tranşarea raporturilor de drept.

De altfel, admiterea acţiunii nu prezintă caracter vătămător pentru pârâta care se poate îndrepta împotriva reclamantei pentru eventuale costuri suportate în mod nelegal în ipoteza respingerii acţiunii formulate de aceasta.

De asemenea, în situaţia în care s-ar constata că nu reclamanta este cea care a contractat creditul, anume nu este cea care a indisponibilizat suma pusă la dispoziţie de către bancă, atunci prejudiciul pârâtei nu ar fi fost cauzat de către reclamanta care nu trebuie să suporte efectele faptei ilicite cauzate de un terţ.

Pârâta este cea care a implementat sistemul acordării creditelor la distanţă prin intermediul aplicaţiei online, asumându-şi, astfel, riscul fraudelor electronice din partea terţilor.

În concluzie, faţă de toate aspectele indicate anterior, instanţa constată că reclamanta a făcut dovada întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale, motiv pentru care urmează să admită cererea şi să suspende executarea de către reclamantă a obligaţiilor care decurg din contractul de credit nr. ##############.12.2023, în mod provizoriu, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####.

Cu privire la capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, conform art. 451 alin. 1 C. pr. civ. , cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. 1 C. pr. civ. , partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

De asemenea, conform art. 452 C. pr. civ. , partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă efectuarea de cheltuieli de judecată, în sensul art. 451 alin. 1 C. pr. civ. , în cuantum de 50 de lei, şi anume taxa de timbru achitată pentru judecarea cauzei.

##### în vedere că pârâta se află în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 C. pr. civ. , instanţa urmează să admită cererea de acordare a cheltuielilor de judecată şi să o oblige să plătească reclamantei suma de 50 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei de interes a ordonanţei preşedinţiale invocată de către pârâtă, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia inadmisibilităţii ordonanţei preşedinţiale invocată de către pârâta, ca neîntemeiată.

Admite cererea de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale formulată de reclamanta ###### #######, având următoarele date de identificare: C.N.P. #############, domiciliul în #### ############, Al.

Paltinilor, nr. 2, ### ##, ### #, judeţul #####, în contradictoriu cu pârâta ### ###### ####### ######## SA, având următoarele date de identificare: sediul în Bucureşti, sector 1, Bd. ### #########, nr. 1–7, ### #### ###.

Suspendă efectele contractului de credit nr. ##############.12.2023, încheiat între ### ###### ####### ######## SA, în calitate de împrumutător/bancă, şi ###### #######, în calitate de împrumutat, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. ####/279/2024 aflat pe rolul Judecătoriei ######-#####.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată

Executorie.

Cu drept de apel în 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Judecătoria ######-#####.

Pronunţată astăzi, 16.12.2024, ora 16:30, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Grefier,

###### ####### ###### ####### ##### ####