Sentință civilă nr. 1005 din 26.03.2024

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.10.2022, sub nr. #####/279/2022, reclamantul ######## ########## a chemat în judecată pe pârâții ######## #######, #### ### #####, ######## ###### #####, ####### ######, solicitând partajarea terenurilor din TP nr. 55/952/19.03.1999 şi a construcţiilor C1, C2 şi C3 edificate pe terenul curţi construcţii.

În motivare, a arătat că la data de 14.07.1993 s-a deschis succesiunea după defunctul ####### ##########, iar la data de 28.10.2020 s-a deschis succesiunea după defuncta ######## ###.

Aceştia au avut 3 copii, ######## ########## – fiu, ####### ###### – fiică şi ####### ##### – fiu, care a decedat la 18.04.2005 fiind moştenit de pârâţii ######## #######, #### ### #####, ######## ###### #####.

Prin certificatul de moştenitor nr. 47/31.03.2021 s-au constatat deschise succesiunile şi s-au stabilit bunurile ce fac parte din măsele succesorală.

Au fost întocmite schiţe cadastrale şi înscrise în Cartea Funciară bunurile imobile.

Deoarece la momentul la care s-au înţeles cu privire la modalitatea de partajară, pârâta ####### ###### s-a răzgândit, a fost necesară promovarea acţiunii.

Reclamantul a arătat bunurile care doreşte să-i fie atribuite precizând că aceel terenuri i-au fost atribuite cu titlu de zester, iar construcţiile le-a renovat doar el în integralitate.

Totodată, el s-a ocupat de înmormântare şi a achitat impozitele.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 728 Cod civil vechi şi 989 Cod procedură civilă.

În dovedire, a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, testimonială şi dacă se contestă modalitatea de stăpânie, expertiză topografică.

Prin încheierea din 11.04.2023 s-a admis în parte cererea de ajutor public judiciar, s-a dispus reducerea taxei judiciare de timbru de 7.834,15 lei la jumătate, respectiv 3.917,075 lei, s-a dispus eşalonarea diferenţei de taxă de 3.917,075 lei în 20 de rate lunare de câte 195,85 lei fiecare.

Pârâții ######## #######, #### ### #####, ######## ###### ##### au depus întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu ieșirea din indiviziune precizând că a existat o înţelegere între părţi, dar care nu s-a mai finalizat în ultimul moment.

Referitor la bunurile cu privire la care solicită atribuirea, au indicat suprafaţa de 1.547 mp teren arabil intravilan, sola 11, parcelă 389/1 Chintinici şi suprafaţa de 1.800 mp teren arabil, sola 12, parcelă 406a/1 intravilan, din TP nr. 55/967/19.03.1999.

La termenul din instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba testimonială, ca fiind admisibile și putând conduce la soluționarea cauzei.

S.a pus în vedere părţilor să ia legătura pentru a încheia o eventuală tranzacţie.

Reclamantul a depus precizări prin care a indicat modalitatea în care solicită să se realizeze partajul.

La termenul din 12.03.2024 s-a prezentat şi pârâta ####### ###### precizând că solicită doar atribuirea suprafeţei de teren de 3600 mp din tarlaua 3, parcela 48/19 din TP nr. 55/967/19.03.1999.

La interpelarea instanţei, reclamantul a arătat că este de acord să îi fie atribuită lui suprafaţa de 6.300 mp situată în tarlaua 13, parcela 115/51 indicată pentru pârâta ####### ######, pe care aceasta nu o doreşte.

##### în vedere conivenţa părţilor în ceea ce priveşte modalitatea de atribuire, instanţa a revenit asupra probei testimoniale, încuviinţată iniţial, apreciind că nu mai este utilă pentru soluţionarea cauzei.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin certificatul de moştenitor nr. 47/31.03.2021 emis de BIN ###### ######, s-au constatat deschise succesiunile defuncţilor ######## ##########, decedat la data de 14.07.1993, ####### #####, decedat la 18.04.2005 şi ######## ###, decedată la data de 28.10.2020. ######## ########## are ca moştenitori pe ######## ###, în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/4, ####### #####, ####### ###### şi ######## ##########, în calitate de descendenţi de gradul I cu o cotă de 3/4. ####### ##### are ca moştenitori pe ####### #######, în calitate de soţie supravieţuitoare, #### ### ##### şi ####### ###### – #####, în calitate de descendenţi de gradul I. ######## ### are ca moştenitori pe ####### ###### şi ######## ##########, în calitate de descendenţi de gradul I cu o cotă de 1/3 fiecare şi pârâţii #### ### #####, ####### ###### – ##### în calitate de descendenţi de gradul II, prin reprezentarea tatălui predecedat, având împreună o cotă de 1/3.

S-au enumerat şi bunurile imobile care reprezintă masa succesorală după defuncţi, toate aceste bunuri imobile terenuri şi construcţii fiind înscrise în Cartea Funciară.

De asemenea, se notează faptul că părţile au încercat soluţionarea pe cale amiabilă, iar în ciuda neînţelegerilor care au intervenit la un moment dat între părţi, acestea au ajuns la un acord în ceea ce priveşte modalitatea de partajare şi atribuire a bunurilor imobile cu privire la care sunt în indiviziune.

În acest sens, se observă că nu au fost formulate obiecţiuni nici cu privire la limitele de proprietate înscrise în Cartea Funciară, nici cu privire la valorile indicate şi nici la faptul că bunurile imobile construcţii îi revin reclamantului.

În ceea ce privește ieșirea din indiviziune :

În drept, potrivit art. 984 din Codul de procedură civilă, “(1) #### părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate ###### ## #### ############## ## ## #### #### ## #####. (2) Instanța va face împărțeala în natură.

În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor.

În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.”

Potrivit art. 990, “La cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.”

De asemenea, art. 988 Cod procedură civilă stabilește o serie de criterii cu privire la atrbiuire, astfel : La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

Conform art. 1143 din noul Cod civil, “(1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.

Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.(2) Dispozițiile art. 669-686 se aplică și partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.”

Potrivit art. 676 din noul Cod civil, “Regulile privitoare la modul de împărțire - (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.(2) #### bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.”

##### în vedere situația concretă din speță, se constată că în urma deschiderii celor trei succesiuni, părţile sunt în indiviziune cu privire la bunurile imobile terenuri şi construcţii, enumerate în certificatul de moştenitor astfel : reclamantul ######## ########## cu o cotă de 1/3, pârâta ####### ###### cu o cotă de 1/3 şi pârâţii ####### #######, ####### ###### #####, #### ### ##### împreună cu o cotă de 1/3.

Ținând cont de valoarea masei succesoralede 261.138,37 lei, fiecare lot are o valoare de 87.046,12 lei.

Reţinând că modalitatea de atribuire precizată de către reclamant la ultimul termen de judecată, exprimată în acord cu opţiunea formulată de către pârâţii ####### #######, ####### ###### #####, #### ### ##### prin întâmpinare, a fost agreată de toate părţile, instanţa va dispune ieşirea din indiviziune în această modalitate, considerând că sunt respectate criteriile enunţate de art. 676 Cod civil.

Prin raportare la această modalitate de atribuire, inegalitatea valorică va fi compensată prin plata unei sulte care va fi calculată în funcție de valorile indicate anterior, ținând cont de cota de coproprietate ce revine fiecărei tulpini, așa cum se va detalia în dispozitiv.

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța reține că, potrivit art. 455 din Codul de procedură civilă, “#### în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.”

La partaj, fiecare dintre părţi trebuie să suporte cheltuielile de judecată în mod proporţional cu cota de participare la masa succesorală, pârâţii care au fost de acord cu acţiunea nefiind exoneraţi de la această obligație.

Totodată, culpa procesuală pe care o indică reclamantul referitor la atitudinea pârâtei ####### ###### nu este suficient conturată astfel încât să fie obligată doar ea la plata cheltuielilor de judecată, ţinând cont de poziţia pe care a adoptat-o la termenul de judecată la care a fost prezentă.

Dând eficienţă principiului echităţii, ţinând cont de natura obiectului cererii şi a egalităţii între tulpină, părţile vor suporta aceste cheltuieli de judecată proporţional cu cota parte ce le revine, respectiv de câte 1/3 fiecare tulpină.

Referitor la suma de 3.917,075 lei pentru care s-a dispus reducerea taxei judiciare de timbru, respectiv fiind scutit de la plată reclamantul, se reţine că reclamantul a dobândit bunuri în cuantum de 87.046,12 lei.

#### de această constatare, sunt incidente în cauză prevederile art. 502 din OUG 51/2008 care prevăd că: în situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.

În consecinţă, instanţa va obliga reclamantul să restituie statului suma de 3.917,075 lei pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

În cauza de faţă, se constată că reclamantul ######## ########## a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 11.999,15 lei compuse din: suma de 3.917,075 lei taxă de timbru pentru care s-a dispus eşalonarea, suma de 3.917,075 lei pentru care s-a dispus scutirea şi pe care o restituie statului, suma de 4.165 lei onorariu avocat.

Fiecare parte trebuie să contribuie la aceste cheltuieli proporţional cu cota parte ce îi revine.

Prin urmare, având în vedere diferența valorică și cheltuielile de judecată efectuate de reclamant, va obliga pârâții ####### #######, ####### ###### #####, #### ### #####, în calitate de titulari ai lotului 2, la plata către reclamant, a sumei de 3.999,71 lei, respectiv pârâta ####### ######, în calitate de titular al lotului 3, la plata către reclamant, a sumei de 3.999,71 lei.