Sentință civilă nr. 143 din 30.01.2024

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. ####/279/2022 pe rolul Judecătoriei ###### ##### la data de 09.05.2022, reclamanta #### ##### a solicitat în contradictoriu cu pârâții ###### ###### și ###### ########:

-obligarea pârâților la obținerea acordului vecinilor proprietari de apartamente (Legea 196/2018), necesar pentru a putea să utilizeze podul blocului în exclusivitate;

-obligarea pârâților la plata materialelor necesare precum și a manoperei pentru repararea hidroizolației planșeului blocului, dar și a acoperișului la care au făcut modificări fără a deține autorizații conform prevederilor legale în vigoare, respectiv B1, ### #, str.

Alee Trandafirilor, nr. 1, ###### #####, #### #####;

-obligarea la plata debitului constând în deviz lucrări de reabilitare a igrasiei din apartamentul reclamantei ca urmare a distrugerii hidroizolației planșeului și a podului blocului;

-obligarea pârâților la plata sumei de 5.000 de lei cu titlu de daune morale pe temeiul răspunderii civile delictuale a acestora.

În motivarea acţiunii, a arătat că locuiește în apartamentul nr. 24 din ###### #######, iar cât timp a trăit soțul său nu au existat probleme, podul blocului putând fi utilizat de către toți proprietarii.

După decesul soțului, a avut probleme cu pârâții care i-au interzis accesul în pod, au închis ușa și au început să-l folosească pe post de debara personală.

Au realizat o extindere a unei camere a apartamentului pe care îl dețin fără acte, iar pentru că nu exista lumină naturală, au construit un geam, fără a deține autorizație.

Întrucât aceste construcții s-au făcut fără autorizație, în final a început să plouă în apartamentul său. #### s-a încercat soluționarea amiabilă, a primit doar amenințări din partea pârâților, astfel încât a făcut adrese către ####### Locală ###### #####.

În urma controlului, pârâții au fost obligați să elibereze podul.

A mai arătat că nici președinta Asociației de Proprietari nu a intervenit, ci i-a susținut pe pârâți.

Reclamanta a arătat că ea nu și-a dat acordul în niciun mod pentru ca ###### ######## să construiască în podul mansardat aflat în cota indiviză a tuturor proprietarilor.

Reclamanta a arătat că se deplasează în pod extrem de rar și nu ar fi aflat ce este acolo dacă nu apărea inundația.

După ce a văzut ce este în pod, a făcut o adresă și la Primăria Municipiului ###### ##### și i s-a comunicat că pârâții nu figurează ca deținând autorizație de construire.

Pârâții nu s-au conformat celor dispuse de ####### Locală astfel că este în pericol ca imobilul său, dar și podul să fie afectate de orice infiltrație punând în pericol siguranța blocului.

Consideră că pârâții și fosta președintă a Asociației, au complotat împotriva sa cauzându-i o cădere emoțională puternică și o stare de panică totală fiindu-i teamă pentru viața ei.

De asemenea, a arătat că a efectuat o adresă către Inspectoratul de Stat în Construcții Regională ##### care deși au trimis în teren un inginer, acesta a emis un răspuns care nu reflectă realitatea din teren și prevederile legale în vigoare, astfel că ar trebui să răspundă în solidar cu pârâții și această instituție.

Cu privire la răspunderea delictuală, a arătat că prejudiciul constă în inundarea apartamentului său, cauzat de lucrările efectuate de pârâți fără autorizație, construirea unui geam în acoperișul blocului și interzicerea accesului în pod a celorlalți vecini.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 34, 35, 43, 44 din Legea 196/2018, art. 1349, 1357 Cod civil, art. 253 alin. 4 Cod civil.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cercetarea la fața locului, interogatoriul pârâților, testimonială cu 2 martori, expertiză construcții și evaluare.

A anexat, în fotocopie, înscrisuri –filele 6-33.

La solicitarea instanței a fost precizat temeiul pentru capetele 2 și 3 ca fiind răspundere civilă delictuală, fără a fi indicată valoarea.

Cererea a fost timbrată cu suma de 375 de lei (20 + 355 lei) – filele 43.

Pârâții au formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca nefondată.

În fapt, au arătat că ei sunt proprietarii apartamentului situat în ###### #####, #### ######## ### #, #### # , ### #, ### ##, jud. #####, la mansarda acestui ##### ######## prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 8844/1991.

Anterior au fost chiriași în același apartament, iar în anul 2021 au întocmit și documentația cadastrală pentru imobil, efectuând intabularea acestuia.

Au mai arătat că locuiesc la mansardă și că pe acest palier sunt doar 2 apartamente, iar accesul în podul blocului se face p o ușă din lemn, din vecinătatea ușii de la intrarea apartamentului lor.

Ușa este încuiată cu lacăt, iar cheia de la lacăt este la reclamantă.

Podul blocului este folosit în comun de către toți proprietarii, nefiind compartimentat, astfel că cine a dorit a putut depozita lucruri în pod.

Blocul este construit în 1960 și a fost acoperit cu țiglă, în timp acoperișul s-a degradat, astfel că proprietarii de la ultimul etaj sau mansardă au avut probleme cu infiltrațiile de la apa din pod.

Au făcut numeroase demersuri pentru schimbarea țiglelor, dar în final au investit singuri bani și au schimbat țigla cu tablă de culoare maro, cu excepția reclamantei, care a refuzat să contribuie financiar.

Din acest motiv, doar acoperișul de deasupra apartamentului reclamantei are țiglă, iar când plouă sunt unele zone în care pătrunde apa în pod.

Reclamanta face de în mod constant reclamații la autorități și asociația de proprietari cu privire la faptul că ei ar fi construit ilegal o cameră.

Cu privire la solicitările reclamantei, arată că nu doresc să folosească în exclusivitate podul blocului, iar degradarea planșeului blocului și acoperișului nu este culpa lor, ci s-a produs în timp ca efect al pasivității reclamantei.

Totodată, susțin că igrasia la care face referire reclamanta s-a produs din culpa exclusivă a acesteia, care nu s-a mobilizat și nu a înlocuit învelitoarea blocului.

Au solicitat respingerea capătului de cerere cu privire la daunele morale deoarece ei sunt cei care au suferit ca urmare a numeroaselor sesizări făcute pe nedrept de reclamantă.

În drept, au invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.

În dovedire, au solicitat proba cu înscrisuri, testimonială, interogatoriul reclamantei.

La termenul din 22.11.2022 instanța a încuviințat, în temeiul art. 258 raportat la at. 255 Cod procedură civilă, pentru reclamantă proba cu înscrisuri, testimonială și expertiză în specialitatea construcții, iar pentru pârâți proba cu înscrisuri și proba testimonială, ca fiind admisibile și putând conduce la soluționarea cauzei, respingând proba cu interogatoriul reciproc al părților ca nefiind utilă soluționării cauzei.

De asemenea, au fost emise adrese către ####### Locală ###### #####, Primăria Municipiului ###### ##### și Asociația de proprietari.

Prin încheierea din 21.02.2023 s-a constatat că pârâtul ###### ######## a decedat, iar reclamanta a precizat cadrul procesual pasiv, în sensul că înțelege să se judece doar cu pârâta ###### ######.

De asemenea, în temeiul art. 254 alin. 4 Cod procedură civilă s-a dispus decăderea reclamantei din dreptul de a administra proba testimonială.

La termenul din 25.04.2023 s-a pus în vedere reclamantei să achite diferența de taxă de timbru de 426 lei, ca urmare a precizărilor și cuantificării realizate de aceasta.

Taxa a fost achitată la 07.03.2023, fiind compusă din două chitanțe de 71 lei și 355 lei.

La data de 25.04.2023 a fost audiată numita ########## ######## ##### în calitate de martor propus de către pârâți.

Raportul de expertiză în specialitatea construcții a fost întocmit de expert ###### ########, depus la dosar la 01.08.2023 – filele 149 – 164, iar prin încheierea din 19.09.2023 s-a respins cererea de recuzare formulată împotriva expertului.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, având în vedere modul în care s-a delimitat cadrul procesual ca urmare a decesului pârâtului ###### ######## în cursul judecăţii, se constată că reclamanta #### ##### şi pârâta ###### ###### au calitatea de vecine în cadrul imobilului situat în ###### #####, #### ##### ############## ### #, ### #, ### #, jud. #####.

Reclamanta este proprietara imobilului apartament nr. 24 în suprafaţă de 53,7 mp dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 2522/01.01.1991, înscris în Cartea Funciară nr. 51075- C1 – U21 ###### ##### conform extrasului de la fila 9 dosar.

Pârâta este proprietara imobilului apartament nr. 26 în suprafaţă de 63,9 mp dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 8844/24.07.1991, înscris în Cartea Funciară nr. 51075- C1 – U20 ###### ##### conform extrasului de la fila 54 dosar.

Ţinând cont de modul în care a fost structurată cererea de chemare în judecată sub forma celor cinci capete de cerere, acestea vor fi analizate în mod separat.

Referitor la solicitarea de obligarea pârâtei la obținerea acordului vecinilor proprietari de apartamente, necesar pentru a putea să utilizeze podul blocului în exclusivitate, se constată că în cadrul extraselor de carte funciară al ambelor imobile sunt prevăzute cu titlu general părţile comune, intrarea principală, hol acces, instalaţii electrice, telefon, încălzire, canal menajer, iar în extrasul de Carte Funciară Colectivă privind suprafaţa de teren aferentă blocului este prevăzut dreptul de folosinţă aferent fiecărui apartament din această suprafaţă de teren.

Cu privire la spaţiul din podul blocului, este evident că acest spaţiu este proprietatea ###### # ####### ###########, aspect ce este confirmat de răspunsul comunicat Direcţia de Patrimoniu – Biroul Administrare Spaţii Locative ############## Sprijinirea şi Îndrumarea Asociaţiilor de Proprietari, de la fila 101, de răspunsurile furnizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii, Municipiul ###### #####.

Totodată, se notează că din verificările efectuate de către ####### Locală a Municipiului ###### #####, în luna februarie 2022 nu erau lucrări de construcţie în execuţie la apartamentul pârâtei, iar în perioada de trei ani anterioară acestui moment nu s-au efectuat lucrări de construcţie pentru amenajarea podului mansardat şi nu au fost eliberate autorizaţii de construcţie pentru pârâţi.

De altfel, acest aspect este în acord cu temeiurile de drept indicate de reclamantă, respectiv art. 34, 35, 43, 44 din Legea 196/2018.

Totodată, din răspunsul comunicat reclamantei de către Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, reiese că în acest spaţiu nu pot fi depozitate materiale combustibile, inflamabile, sens în care i-a şi fost atrasă atenţia domnului ###### ######## la data de 27.07.2022 să elibereze spaţiul de astfel de materiale.

Într-adevăr, după cum rezultă din declaraţia martorei ########## ######## #####, vecina de #### # părţilor, respectiv vecina de etaj a pârâtei, reiese că există o nemulţumire a modului în care este folosită uşa de acces către podul blocului, spaţiu din care se poate pătrunde în apartamentul său şi al pârâtei.

De aceea, martora consideră că ar trebui ca accesul să îi fie permis doar ei şi pârâtei, cu toate acestea martora confirmă acea uşă de acces nu a fost blocată, este a întregii scări.

A precizat că mai multe persoane au cheie de la uşă fiind cel puţin trei chei, că ea personal i-a dat o cheie reclamantei pentru a avea acces în spaţiu, dar şi faptul că ei nu i-a cerut nimeni acordul pentru a intra în acel spaţiu.

În plus, a menţionat că mai mulţi dintre locatarii blocului au depozitate bunuri în acel spaţiu, fapt ce o deranjează şi pe ea.

Luând în considerare toate aceste observaţii, instanţa notează şi aspectul esenţial care vizează acest capăt de cerere, respectiv că pârâta nu doreşte să utilizeze în exclusivitate podul blocului.

Aşadar, pe de o parte spaţiul este unul comun, iar pentru utilizarea exclusivă este necesar concursul Asociaţiei de Proprietari întemeiat pe prevederile indicate de reclamantă, dar pe de altă parte pârâta nu are şi nu doreşte să aibă acces în mod exclusiv.

Solicitarea reclamantei era într-un fel corelativă celorlalte capete de cerere, însă nemulţumirea reclamantei transpusă prin acest capăt de cerere este nefondată.

Referitor la solicitarea de obligarea pârâtei la plata materialelor necesare precum și a manoperei pentru repararea hidroizolației planșeului blocului, dar și a acoperișului la care au făcut modificări fără a deține autorizații precum şi obligarea la plata debitului constând în deviz lucrări de reabilitare a igrasiei din apartamentul reclamantei ca urmare a distrugerii hidroizolației planșeului și a podului blocului:

În drept, conform art. 1349 Cod civil: (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane; (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit art. 1357 din Codul civil: (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Iar potrivit art. 1381 din Codul civil, „(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie. (2) Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. (3) Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.”

Totodată, potrivit art. 1385 din Codul civil, „Întinderea reparaţiei - (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4) #### fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.”

Prin prisma dispoziţiilor legale mai sus enunţate, instanţa reţine că pentru angajarea răspunderii delictuale trebuie întrunite cumulativ următoarele elemente: existenţa unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere; existenţa unei fapte ilicite, prin care se încalcă o anumită obligaţie, aducându-se prin aceasta atingere unui drept subiectiv şi legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu.

În speţă, potrivit susţinerilor martorei ########## ######## #####, a existat la un moment dat o lucrare mai amplă de consolidare a acoperişului blocului, ea împreună cu pârâta contribuind pentru a realiza acoperişul din partea care le aparţine, însă reclamanta nu a vrut sau nu a putut să facă acea lucrare la partea de acoperiş care se află deasupra apartamentului ei.

Precizările martorei se coroborează cu concluziile raportului de expertiză în specialitatea construcţii, întocmit de expertul ###### ########.

În ciuda nemulţumirilor reclamantei care l-a acuzat şi de subiectivism şi părtinire pe expert, instanţa consideră că răspunsurile concise, la obiect, întemeiate pe constatările personale, dar şi pe răspunsurile primite de la celelalte autorităţi implicate în situaţie prin cererile şi plângerile părţilor, sunt de natură a contribui la verificarea îndeplinirii condiţiilor enunţate anterior.

Expertul a conchis că starea hidroizolaţiei de la acoperişul din zona apartamentului reclamantei este necorespunzătoare deoarece nu a fost reparat de la construirea blocului din anul 1968.

Acest aspect nu a fost contestat de către reclamantă, fiind evident şi din planşele foto faptul că în acea zonă a acoperişului blocului nu au avut loc lucrări de reabilitare, aşa cum s-a procedat în partea de #### #####, în zona unde se află apartamentele pârâtei şi ale martorei.

Totodată, expertul a concluzionat că starea de degradare a acoperişului şi a izolaţiei se datorează unor cauze naturale, ploi, zăpadă, îngheţ.

Expertul nu identifică o intervenţie din partea pârâtei sau a soţului acesteia, care să reprezinte cauza infiltraţiilor de la apartamentul reclamantei.

De asemenea, stabileşte că între modul de utilizare al mansardei – pod şi infiltraţiile de la apartamentul reclamantei nu există o legătură de cauzalitate, nefiind realizate modificări sau lucrări la acoperişul blocului şi la hidroizolaţie decât în partea unde locuieşte pârâta.

Se indică faptul că daunele produse apartamentului reclamantei sunt consecinţa faptului că nu s-au realizat lucrări de reabilitare în zona acoperişului reclamantei, expertul sugerând că aceste lucrări trebuiau realizate în mod unitar prin implicarea Asociaţiei de proprietari.

La solicitarea instanţei, expertul a concluzionat că nu este necesară o autorizaţie specială pentru înlocuirea ţiglei cu tablă, respectiv lucrarea realizată la partea de acoperiş din zona apartamentului pârâtei.

Tot în cadrul probei testimoniale şi a cele cu expertiză în specialitate construcţii s-a lămurit şi situaţia geamului din acoperişul blocului, respectiv că pârâta şi soţul său nu au efectuat lucrări pentru a crea spaţiul pentru geam, ci că el este acolo de la construcţia blocului din 1968, fiind vorba de un geam de sticlă.

De altfel, scurgerile şi infiltraţiile produse după inundaţii s-au realizat în mare parte din cauza existenţei acelui geam şi a lipsei de etanşeitate.

În final, instanţa mai reţine şi că nici reclamanta nu a indicat o faptă ilicită directă pe care ar fi săvârşit-o pârâţii, ci doar cea indirectă a realizării unor lucrări pentru care nu deţineau autorizaţie de construire, respectiv a montării geamului.

Coroborând toate aceste elemente, instanţa constată că nu există o faptă ilicită a pârâtei cu privire degradarea hidroizolaţiei planşeului blocului, respectiv acoperişului, că pe cale de consecinţă nu există o legătură de cauzalitate între daunele care s-au produs la apartamentul reclamantei şi activitatea pârâtei de a contribui la înlocuirea ţiglei cu tablă pe partea sa de ##### ######### de a avea acces la spaţiul proprietate ####### ########### #### ###### ###### ###### ## #### ## ########### ## #### ######, ea are obligaţia de a le prelua, conform răspunsurilor instituţiilor indicate anterior, dar şi a dispoziţiilor adoptate de Asociaţia de proprietari conform procesului-verbal din 08.01.2024.

Totuşi, această faptă nu atrage răspunderea civilă delictuală a pârâtei şi nu reprezintă o faptă ilicită prin prisma legăturii de cauzalitate cu prejudiciul evidenţiat de reclamantă.

Prin urmare, instanţa va respinge ca nefondate cele două capete de cerere nefiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale în persoana pârâtei.

Referitor la solicitarea de obligarea pârâtei la plata daunelor morale de 5.000 de lei pentru panica şi umilinţa pe care le-au provocat reclamantei, se constată că acest capăt de cerere are acelaşi suport al temeiului delictual făcând referire la situaţia în care s-a aflat reclamanta ca urmare a inundaţiilor produse la apartamentul său cu sugestia că ele au fost provocate de pârâţi.

Nu s-au indicat alte elemente care să contureze şi să delimiteze în alt mod această răspundere delictuală care să atragă obligarea pârâtei la plata de daune morale.

Ţinând cont de soluţia pronunţată cu privire la capetele de cerere anterioare şi argumentele care nu înlătură existenţa unei fapte ilicite, se constată că nu este fondată nici solicitarea de a fi obligată pârâta la plata de daune morale.

Cu privire la cheltuielile de judecată, ţinând cont de dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, faţă de soluţia pronunţată în cauză reclamanta este partea care a pierdut procesul astfel că va fi obligată la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată ##### în vedere înscrisurile de la dosar, se reţine că aceste cheltuieli de judecată sunt compuse din onorariul de avocat în cuantum de 2.574 lei, acestea reprezentând cheltuieli necesare, reale şi au un cuantum rezonabil raportat la durata procesului, volumul de muncă şi complexitatea cauzei.