Hotărâre nr. 126 din 05.11.2024

Cod ECLI [...]

Dosar nr. [...]

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA [...]

S PENALĂ NR. 126/2024

Completul compus din:

Președinte: [...] [...]

Grefier: [...] [...]

Ministerul Public reprezentat de procuror – [...] [...] [...]

de la Parchetul de pe lângă Judecătoria [...]

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza penală privind pe inculpatul [...] [...] [...] și pe persoana vătămată [...] [...] [...] prin reprezentant legal [...] [...] și [...] [...], având ca obiect act sexual cu un minor (art. 220 [...]).

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 12.06.2024 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea cauzei la data de 12.07.2024, 25.07.2024, 31.07.2024, 07.08.2024, 13.08.2024 şi la data de [...].2024, când deliberând a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Prin [...] nr. 525/P/2023 al Parchetului de pe lângă [...] [...] din data de 31.08.2023 şi înregistrat pe rolul instantei sub nr. [...], s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului [...] [...]-[...], sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 220 alin. 1 si 4 lit. e) Cod penal.

S-a reţinut în esenţă ca stare de fapt în actul de sesizare al instanţei că, in intervalul ianuarie- martie 2023, inculpatul a intretinut raporturi sexuale liber consimțite cu minora [...] [...]-[...], în vârstă de 14 ani, la acea dată.

[...] de fapt reţinută în rechizitoriu a fost probată cu declaratie persoana vatamata, declaratie martor, raport de expertiza medico-legala, proces verbal de discutii telefonice, declaratii suspect/inculpat, plansa fotografica, ancheta sociala, fisa cazier judiciar.

În procedura din Camera preliminară, instanța reţinând că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat și nici din oficiu nu se impunea a fi invocate, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. a constatat, prin încheierea pronunțată la data de 20.10.2023, legalitatea rechizitoriului cu nr. 525/P/2023, emis de Parchetul de pe lângă judecatoria [...], la data de 10.08.2023, reţinând că au fost respectate dispozițiile art. 328 C. proc. pen. că administrarea probelor, respectiv a inculpatului s-a făcut cu respectarea disp. art. 107 - 110 [...], precum și a actelor de urmărire penală, constând în sesizarea organului de urmărire penală, rezoluția de dispunere a începerii urmăririi penale a organului de cercetare penală, rezoluția de confirmare a începerii urmăririi penale de către procurorul de caz, procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală și referatul organului de cercetare penală cu propunerea de emitere a rechizitoriului, punerii în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului.

În cursul cercetării judecătoreşti, înainte de citirea actului de sesizare, inculpatul a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat ca instanţa să facă incidente disp. art. 396 alin.10 [...], fiind de acord ca judecarea cauzei să se desfăşoare în baza materialului probator administrat în cursul urmării penale pe care şi-l însuşeşte.

Analizând şi coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În iarna anului 2022, persoana vătămată l-a cunoscut pe rețeaua de socializare “Messenger” pe inculpate (în vârstă de 23 ani, la acea dată), cu care a dezvoltat o relatie de prietenie; inculpatul este de profesie șofer și la momentul când a inceput sa comunice cu partea vatamata, lucra în strainatate.

In intervalul decembrie [...] 2023, inculpatul a mers la familia persoanei vatamate pentru a-i cunoaște părinții și a le cere acordul pentru continuarea relatiei de prietenie cu fiica acestora.

Inculpatul a sustinut ca l-a ajutat deseori pe tatal persoanei vatamate, acesta neopunandu-se relatiei de prietenie pe care o avea cu minora.

La sfarsitul anului 2022, persoana vatamata s-a deplasat in masina condusa de catre inculpat, in comuna [...], pentru a cumpara alcool (tiuca) de la o ruda a inculpatului; persoana vatamata a sustinut ca a consumat un lichid transparent context in care si-a pierdut cunostinta pentru o scurta perioada de timp; inculpatul a declarant ca minora a consumat bauturi alcoolice si facandu-i-se rau a dus-o la domiciliu, fara a intretine relatii intime cu aceasta.

Partea vatamata a declarat ca la intoarcere acasa, pe un camp din orasul [...], judetul [...], ar fi fost victima unui act sexual; ca nici in ziua respectivă si nici a doua zi nu le-a spus parintilor ceea ce s-a intamplat; ca a fost constransa de inculpat să întrețină relatii sexuale, sub amenintarea ca va posta in mediul online fotografiile sale în ipostaze indecente.

Fiind audiata in calitate de persoana vatamata, minora [...] [...]-[...] a declarat că a mai întreținut relații sexuale normale cu inculpatul, la domiciliul acestuia, în cursul lunii martie 2023, pentru ca a fost ameintata de catre inculpat ca va posta online fotografiile sale indecente.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a întreținut relații sexuale normale, în mod consimțit, cu partea vatamata, având o relație de concubinaj acceptată si de familia acesteia; că pe parcursul relației a petrecut timp cu familia minorei, careia i-a oferit bunuri materiale (țigări, băuturi alcoolice) si respectiv servicii de transport cu mașina personală.

[...] inscrisurilor depuse la dosar de persoana vatamata in cursul urmaririi penale (file [...], aceasta si-a manifestat intentia de a se vedea cu inculpatul si sa intretina relatii intime.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. [...], întocmit de [...]. [...], persoana vatamata nu a prezentat leziuni de violentă cu ocazia examenului medico-legal corporal sau în sfera genito-anală ci prezenta semne de deflorare veche (mai mult de 7-10 zile), neputându-se stabili de când anume datează.

Potrivit raportului de anchetă socială nr. [...], întocmit de către [...] orașului [...], judetul [...], partea vatamata locuiește împreună cu părinții și frații, mama acesteia declarând că știe de problemele fiicei sale.

În drept, fapta inculpatului (23 ani) care în intervalul ianuarie - martie 2023, a intreținut raporturi sexuale liber consimtite cu persoana vătămată minoră (14 ani), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 220 alin. (1), (4) lit. e), Cod penal.

Potrivit art. 220 alin. 4 Cod penal, fapta prevăzută la alin. 1 se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi când: (...) e) făptuitorul a împlinit vârsta de 18 ani.

Cu privire la infracţiunea de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 220 Cod penal, la data săvârşirii faptei (ianuarie-martie [...], în modalitatea reţinută în sarcina inculpatului, şi data judecării prezentei cauze, au intervenit modificări legislative.

Astfel, prin modificările aduse [...] penal prin Legea nr. 217/2023, este eliminată infracţiunea de act sexual cu un minor ce sancţiona doar actele sexuale cu penetrare consimţite, fiind introdusă infracţiunea de viol săvârşită asupra unui minor cu două forme de comitere: consimţit şi prin constrângere.

Conform art. 5 alin. 1 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Întrucât în speța analizată, între data săvârșirii faptei de către inculpat și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit dispoziții normative care modifică norma de incriminare, se impune a fi stabilită legea penală aplicabilă inculpatului.

În baza art. 5 din Cod penal, instanţa a analizat în ansamblu prevederile [...] penal la data săvârșirii faptei (ianuarie-martie [...] și prevederile [...] penal la data soluționării cauzei, conform modificărilor aduse prin Legea nr. 217/2023, fiind mai favorabilă legea în vigoare de la data săvârşirii faptei.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de act sexual cu un minor, elementul material este reprezentat de raporturile sexuale întreţinute cu persoana vătămată în intervalul ianuarie-martie 2023, acţiuni care întrunesc caracteristicile elementului material al infracţiunii de act sexual cu un minor, săvârşită în forma tipică.

Fapta inculpatului a adus atingeri relaţiilor sociale privind libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei, relaţii sociale de natură a obliga la abţinerea de la acte sexuale cu o persoană având vârsta de 14 ani, la data comiterii actelor materiale şi a avut ca urmare imediată încălcarea libertăţii vieţii sexuale a persoanei vătămate.

Legătura de cauzalitate dintre acţiunea făptuitorului şi urmarea imediată, rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, instanţa reţine că infracţiunea de act sexual cu un minor, prin natura sa, nu poate fi săvârşită decât sub forma de vinovăţie a intenţiei directe, întrucât inculpatul a urmărit întreţinerea unor relaţii sexuale cu persoana vătămată.

Totodată, instanţa reţine că inculpatul cunoştea vârsta victimei. Cu atât mai mult inculpatul a prevăzut rezultatul acţiunilor sale, în condițiile în care acesta o cunoştea pe persoana vătămată de mai mult timp.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 1 Cod penal, instanţa are în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

[...] pedepsei implică luarea în considerare, sub multiplele ei aspecte a personalităţii infractorului, pentru a avea ca rezultat dorit transformarea efectivă a proceselor psihice şi a conduitei acestuia.

Se impune luarea în considerare a coordonatelor psihice, relaţiilor sociale, influenţelor mediului social, comportament, impulsivitate, indiferenţă afectivă, agresivitate, temperament, educaţie, micro-mediul persoanei, ambianţa familială, legături profesionale, anturaj, comportament ante şi post delictum, atitudinea faţă de exigenţele legii penale, colaborare cu organele de cercetare și instanţa.

Trebuie avută în vedere împrejurarea că fapta inculpatului a fost săvârșită asupra unei minore în vârsta de 14 ani, aspect care are o dublă semnificație de agravare a faptei, întrucât inculpatul a profitat, pe de-o parte, de vârsta victimei, iar pe de altă parte, tot din cauza vârstei persoanei vătămate, fapta comisă de către inculpat poate avea repercusiuni grave asupra dezvoltării psihice și morale normale a acesteia, inculpatul periclitând prin fapta sa, această dezvoltare, impactul psihologic asupra minorei fiind unul covârșitor, iar consecințele unei astfel de experiențe putând fi resimţite toată viaţa.

La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța are în vedere și diferența de vârstă dintre inculpat și persoana vătămată la data comiterii actelor sexuale, în concret 9 ani ( 23 ani inculpatul și 14 ani, persoana vătămată).

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine că este necăsătorit, studii 12 clase, sofer profesionist, stagiu militar nesatisfacut, acesta a avut o conduită sinceră pe tot parcursul procesului şi a colaborat cu organele judiciare încă din faza de urmărire penală, precum şi faptul că nu are antecedente penale, potrivit fişei de cazier judiciar.

Având în vedere că instanţa a admis solicitarea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii simplificate prevăzute de art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, se va reţine în cauză aplicabilitatea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la individualizarea pedepsei urmând a fi avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu o treime.

Deoarece în speţă sunt incidente dispoziţiile care au ca efect reducerea pedepsei (art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală - efectul procedurii de recunoaştere a vinovăţiei), limitele speciale ale pedepsei închisorii, de la 3 ani la 10 ani, se reduc cu o treime, rezultând limitele de la 2 ani la 6 ani si 9 luni.

Pe cale de consecinţă, constatând că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa va condamna inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 220 alin. (1), (4) lit. e) Cod penal şi art. 5 Cod penal, împotriva persoanei vătămate minore, pedeapsă pe care instanța o consideră ca fiind proporţională cu gravitatea faptei deduse judecăţii şi suficientă pentru realizarea funcției de constrângere, exemplaritate și reeducare a acestei sancțiuni de drept penal.

În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii şi complementare, instanța reține că prin săvârșirea unor infracţiuni de o asemenea gravitate, inculpatul manifestă o lipsă de respect față de valori sociale importante.

De asemenea, aplicarea pedepselor complementare este obligatorie potrivit codului penal, pentru infracțiunea de act sexual cu un minor în forma prevăzută de art. 220 alin. 4 Cod penal.

Astfel, în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare, instanţa va avea în vedere alături de dispozițiile penale şi criteriul constituţional al proporţionalităţii, înscris în art. 53 alin. 2 din Constituţie, potrivit căruia restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o și de dispozițiile [...] Europene a Drepturilor Omului.

Se retine ca, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți poate fi dispusă numai dacă este proporțională și necesară cu situația care a determinat-o, instanța apreciind că natura şi gravitatea infracţiunii, precum şi împrejurările referitoare la persoana inculpatului determină concluzia că acesta nu este demn să exercite dreptul de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, întrucât aceste funcţii presupun încrederea societăţii în persoana care exercită funcţia, iar prin săvârșirea unor infracţiuni de o asemenea gravitate inculpatul manifestă profundă lipsă de respect față de valori sociale importante.

Prin urmare, instanta retine ca in contextul in care inculpatul nu este capabil să se conformeze normelor legale, nu este eligibil pentru a exercita funcţii publice sau care implică exerciţiul autorităţii de stat şi care prin poziţia de autoritate şi prestigiu pe care o conferă presupun o conduita morală desăvârşită.

Instanța va interzice inculpatului dreptul de a comunica prin orice mijloc cu persoana vătămată și de a se apropia la o distanță mai mică de 50 de metri de locuința, locul de muncă şi de școala pe care o frecventează persoana vătămată.

În temeiul art. 67 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 66 alin. 1 Cod penal, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurărilor cauzei, persoana inculpatului şi, totodată, pentru protejarea victimei, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 1 (unu) an, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), n) şi o) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica prin orice mijloc cu persoana vătămată și de a se apropia la o distanță mai mică de 50 de metri de locuința, locul de muncă şi de școala pe care o frecventează persoana vătămată.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), n) şi o) Cod penal, va interzice inculpatului, pentru aceleași motive, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica prin orice mijloc cu persoana vătămată și de a se apropia la o distanță mai mică de 50 de metri de locuința, locul de muncă şi de școala pe care o frecventează persoana vătămată.

Raportat la modalitatea de executare a pedepsei, instanța are în vedere că scopul sancţiunilor penale nu este unul esenţialmente punitiv, ci este în primul rând unul educativ şi preventiv.

Conduita inculpatului justifică pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii, însă așa cum a fost subliniat anterior, scopul sancţiunilor penale nu este unul esenţialmente represiv, ci trebuie să existe o preocupare generală la nivelul societății, și particulară, pentru instanță, la momentul individualizării sancțiunilor, astfel încât cele două componente principale ale scopului pentru care se aplică pedepsele, respectiv criteriul educativ și cel preventiv, să primeze.

[...] pedepsei implică luarea în considerare, sub multiplele ei aspecte a personalităţii infractorului, pentru a avea ca rezultat dorit transformarea efectivă a proceselor psihice şi a conduitei acestuia.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art. 91 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 Cod penal sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea efectivă a acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, respectiv pedeapsa aplicată este de 3 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflarii adevărului, iar acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, instanta avand convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepsei aplicate.

Se apreciază că această modalitate de executare a pedepsei este adecvată, instanta având convingerea că desfășurarea procesului penal împotriva inculpatului l-a responsabilizat și a fost de natura a-i crea o atitudine corectă față de dispozițiile legale în vigoare, iar clemența manifestată de către instanță alături de avertizarea acesteia potrivit prevederilor art. 96 alin. (4) Cod penal, conform cărora în situația în care în termenul de supraveghere va comite o nouă infracțiune, instanța va revoca suspendarea sub supraveghere și va dispune executarea efectivă a pedepsei, sunt suficiente pentru ca pedeapsa să-și îndeplinească rolul represiv - educativ.

Astfel, apreciind că scopul pedepsei se poate realiza şi fără privare de libertate, instanţa, având în vedere că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, iar în baza art. 92 Cod penal, va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Avand în vedere că modul de exercitare al pedepsei accesorii este determinat de cel al pedepsei principale, față de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicate inculpatului, instanța constată că va avea loc în mod subsecvent suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Instanța subliniază însă, că în măsura în care va fi incidentă instituția revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în condițiile art. 96 Cod penal, odată cu dispunerea executării pedepsei principale în regim de detenție, se va dispune și executarea pedepsei accesorii.

Pedeapsa complementară se va executa de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. 1 lit. b) Cod penal.

Instituţia suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzute de art. 91 Codul penal, oferă prin măsurile de supraveghere, prin obligaţiile, şi respectiv prin obligaţia muncii neremunerate în folosul comunităţii, perspective superioare pentru ca inculpatul să conştientizeze gravitatea faptei sale şi să se reintegreze în societate fără a mai comite în viitor alte infracţiuni.

Pentru realizarea unei integrări depline în societate a inculpatului și conştientizarea faptei sale, instanţa apreciază că este necesar ca acesta să respecte obligaţia prevăzută de art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani, şi anume aceea de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune [...], sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, va obliga inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei orasului [...], judetul [...] sau in cadrul Şcolii [...] “ [...], [...], judetul [...], alegerea urmând a fi făcută de Serviciul de Probaţiune [...], în condiţiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, va impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune [...], la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, va impune inculpatului să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 94 alineat 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alineat 1, literele c)-e) se vor comunica Serviciului de Probaţiune [...].

În baza art. 94 alin. 2 Cod penal, supravegherea modului de îndeplinire a obligaţiei prev. de art. 93 alin. (2), lit. b) se va face de Serviciul de Probaţiune [...].

În baza art. 94 alin. 3 Cod penal, Serviciul de Probaţiune [...] va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. 2 lit. b) şi alin. 3 Cod penal, într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 91 alin. 4 Cod penal, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării executarii pedepsei sub supraveghere în situaţia nerespectarii măsurilor de supraveghere sau neexecutarii obligaţiilor impuse, cu rea credinţă sau a comiterii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date [...] Judiciare ([...].) va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în [...].

În temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în [...]. a profilului genetic.

În temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. 1, alin. 2 lit. j, art. 2 alin. 1 din Legea Nr. 118/ 2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date [...] Judiciare, instanţa va dispune înscrierea inculpatului în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Sub aspectul laturii civile

În cursul cercetării judecătoreşti persoana vătămată [...] [...] [...], prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de [...] euro, cu titlu de daune morale.

Potrivit art. 14 alin. 1 Cod procedura penală, acţiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente, iar potrivit dispoziţiilor cuprinse în alin. 3 al aceluiaşi articol, repararea pagubei se face potrivit legii civile.

Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în cadrul procesului penal, este necesară constituirea ca parte civilă a părţii vătămate în termenul legal, existenţa unui prejudiciu moral sau material cauzat prin infracţiunea săvârşită, prejudiciu care sa fie cert, să nu fi fost reparat şi să existe legătura de cauzalitate intre fapta penală şi prejudiciul produs.

Potrivit art. 1349 alin.1 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.(2) [...] care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Din analiza textelor art. 1349, art. 1357 şi urm.

Cod civil, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu; existenţa unei fapte ilicite; existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

În speţă sunt întrunite condiţiile răspunderii delictuale prevăzute de actul normativ invocat.

Spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se determină pe baza evaluării instanţei de judecată.

Dăuna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, sănătatea şi integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare.

Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care păgubitului i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

Evaluarea daunelor morale nu poate deveni un proces lipsit de orice obiectivitate, instanţa fiind datoare să se raporteze la datele despre persoana lezată, contribuţia sa la producerea rezultatului păgubitor, vârsta acesteia, vârsta persoanelor efectiv prejudiciate, natura relaţiilor dintre ele, dar şi practica judiciară în materie.

De asemenea, trebuie avute în vedere repercusiunile prejudiciului moral asupra stării generale a sănătăţii, asupra posibilităţii persoanei vătămate de a se realiza deplin pe plan social, personal şi familial.

Importanţa prejudiciului moral depinde de valoarea nepatrimonială căreia i s-a adus atingere, de măsura în care a fost lezată această valoare şi de intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării de către persoana vătămată.

Suma de bani destinată reparării prejudiciului moral trebuie să fie justă, raţională, echitabilă, astfel încât să asigure efectiv o compensare suficientă, iar nu exagerată, a prejudiciului cauzat.

În opinia instantei, gravitatea unei asemenea infracțiuni, oprobriul public pe care îl stârnește o astfel de faptă în rândul comunității în care trăiesc atât inculpatul cât şi persoana vătămată, vârsta persoanei vătămate care chiar și în situația unui accept al desfășurării actelor sexuale trebuie apreciată prin raportare la capacitățile reale de percepție, analiză și conștientizare a urmărilor faptei; instanţa apreciaza ca suma de [...] lei, este de natură să compenseze pe deplin traumele psihice provocate părţii civile.

[...] ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, având în vedere soluţia de condamnare, în baza art. 398, raportat la art. 274 alin. 1 Cod proc. pen., instanţa va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza (din care suma de 350 lei, în faza de urmărire penală, iar suma de 350 lei, în cursul camerei preliminare și al judecății).

Va lua act ca inculpatul a avut aparator ales.

Onorariu avocat din oficiu pentru persoana vatamata, av. [...] [...] [...], delgatie dosar nr. [...], in cuantum de 942 lei, urmand a fi avansat din fondurile Ministerului [...].

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală, coroborat cu art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul [...] [...]-[...], (fiul lui [...] și [...], născut la data de 08.04.1999 în oraș [...], județul [...], domiciliat în orașul [...], str. [...], nr. 146, județul [...], posesor al [...]., seria VN, nr. [...], eliberat de [...]. [...], [...] [...], cetățean român, necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii 12 clase, profesie: șofer profesionist, fără antecedente penale) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 220 alin. (1), (4), lit. e) Cod penal, cu reţinerea art. 5 Cod penal, în dauna persoanei vătămate minore, [...] [...]-[...] domiciliată în [...], str. [...], bl. [...], sc.

B, et. 2, ap. 9, judeţul [...].

În temeiul art. 67 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 66 alin. 1 Cod penal, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 1 (unu) an, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), n) şi o) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica prin orice mijloc cu persoana vătămată și de a se apropia la o distanță mai mică de 50 de metri de locuința, locul de muncă şi de școala pe care o frecventează persoana vătămată, pedeapsă ce se va executa de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. 1 lit. b) Cod penal.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), n) şi o) Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica prin orice mijloc cu persoana vătămată și de a se apropia la o distanță mai mică de 50 de metri de locuința, locul de muncă şi de școala pe care o frecventează persoana vătămată.

În baza art. 91 Cod penal, suspendă executarea pedepsei principale de 3 (trei) ani închisoare sub supraveghere, pe o durată de 3 ani, termen de supraveghere stabilit conform art. 92 Cod penal, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, impune inculpatului respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune [...], la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal, impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune [...] sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, obligă inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei orasului [...], judetul [...] sau in cadrul Şcolii [...] “ [...], [...], judetul [...], alegerea urmând a fi făcută de Serviciul de Probaţiune [...], în condiţiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 404 alin. (2) Cod procedură penală, raportat la art. 91 alin. (4) Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în situaţia nerespectarii, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligaţiilor impuse sau în cazul comiterii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date [...] Judiciare ([...].), dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în [...].

În temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în [...]. a profilului genetic.

În temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. 1, alin. 2 lit. j, art. 2 alin. 1 din Legea Nr. 118/ 2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date [...] Judiciare, instanţa va dispune înscrierea inculpatului în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

In baza art. 14 alin. 1 [...], raportat la art. 1349 si art. 1357 Cod civil, admite in parte pretentiile civile formulate de catre partea civila [...] [...] [...], prin reprezentant legal.

Obliga inculpatul la plata catre partea civila [...] [...]-[...], reprezentanta legal de [...] [...], a sumei de [...] lei, cu titlu de daune morale.

În baza art. 398, raportat la art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza ( din care suma de 350 lei, în faza de urmărire penală, iar suma de 350 lei, în cursul camerei preliminare și al judecății).

Ia act ca inculpatul a avut aparator ales.

Onorariu avocat din oficiu pentru persoana vatamata, av. [...] [...] [...], delegatie nr. [...], in cuantum de 942 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului [...].

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea sentinţei penale; calea de atac se depune la registratura judecatoriei [...].

Pronunţată azi [...].2024, prin punerea hotărârii la dispoziția inculpatului, a persoanei vătămate și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

Președinte, Grefier,

[...] [...] [...] [...]

[...]. [...] [...]. 2024

6 ex./ [...]. 2024Com. 4 ex./ [...]. 2024