Sentință civilă nr. 196 din 28.04.2022

INSTITUŢIE: Judecătoria Moldova Nouă

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10.12.2019 la Judecătoria Moldova Nouă sub nr. 2019, reclamanta M.C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul N.O. să se stabilească linia de hotar care desparte proprietatea reclamantei, înscrisă în CF *** Socol, nr. top ***, în suprafaţă de 324 mp, nr. administrativ *** C, de proprietatea pârâtului, aflată la nr. *** C; obligarea pârâtului să-şi ridice de pe proprietatea reclamantei construcţia amplasată ilegal în interiorul acesteia- gard din plasă de sârmă, stâlpi de lemn, de peste 20 m, obligarea pârâtului să-şi remedieze scurgerea apei pluviale şi menajere, care în momentul de faţă se scurge pe terenul reclamantei.

În motivare, a arătat că reclamanta a cumpărat în cursul anului 2013 imobilul din CF *** Socol, nr. top ***, de 324 mp, nr. administrativ *** C, ulterior a demolat şi a construit o nouă clădire.

În tot acest timp, pârâtul, care este vecin cu reclamanta, a început dispute privind linia de hotar dintre cele două proprietăţi, iar în anul 2019 a amplasat un gard de sârmă pe proprietatea reclamantei şi a lăsat apele pluviale şi menajere să se scurgă pe proprietatea reclamantei.

În drept, a invocat art. 560, 584, 1164, 1528 Cod civil, 903-909 C.p.c, art. 29, 351, 453 C.p.c.

A depus: extras CF *** Socol.

Cererea a fost timbrată cu 140 lei taxă judiciară de timbru.

Pârâtul N.O. a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând admiterea în parte a acţiunii reclamantei, în sensul stabilirii liniei de hotar dintre imobilul pârâtului, din C., nr. *** , identificat prin CF **** Socol, nr. cad. ****, casă şi teren de 317 mp şi prin CF ****, teren în suprafaţă de 1338 mp şi imobilul proprietatea reclamantei, situat în C. nr. *** C, identificat prin CF nr. *** Socol, constând în casă şi teren de 324 mp.

Pe cale de cerere reconvenţională a solicitat obligarea reclamantei la demolarea construcţiilor aflate în proprietatea acesteia, care depăşesc limita de hotar, fiind edificate pe proprietatea pârâtului, precum şi a construcţiilor pentru care nu există autorizaţie de construire sau care nu respectă autorizaţia de construire nr. 5/02.08.2013, iar în caz de refuz al reclamantei de a demola construcţiile, a solicitat să fie el autorizat să facă acest lucru, pe cheltuiala reclamantei.

A mai solicitat obligarea reclamantei la modificarea burlanelor montate pe imobilul acesteia, astfel încât apele pluviale să nu se mai scurgă pe imobilul pârâtului.

A solicitat introducerea în cauză a U.A.T.C.S., având în vedere că Statul Român deţine cota indiviză de 67/34 mp din imobilul teren nr. *** , din CF **** Socol.

A arătat că între imobilul său şi cel al reclamantei nu este stabilită linie de hotar.

Pârâtul arată că a dobândit de la părinţii săi imobilul situat în loc.

C. nr. *** , casă şi teren, casa fiind construită de părinţii pârâtului în urmă cu mai mult de 50 de ani.

Lângă casă, pârâtului mai deţine o suprafaţă de teren, aspect cunoscut de toţi vecinii, inclusiv de foştii proprietari ai imobilului cu nr. *** C.

În urmă cu 40 de ani, în C. s-a introdus reţeaua de apă, iar pârâtul s-a racordat la reţea, amplasând ţevile pe terenul de lângă casă, teren în proprietatea sa.

Niciodată foştii vecini, de la care reclamanta a cumpărat imobilul, nu au reclamat niciodată că pârâtul şi-a amplasat conductele de apă pe terenul acestora, mai mult, vecinii s-au bucurat că se pot folosi şi ei de apă de la conductele pârâtului.

Reclamanta a cumpărat şi ea imobilul, pârâtul aducându-i la cunoştinţă, după ce a aflat că s-a cumpărat imobilul, că mai deţine o suprafaţă de teren aflată lângă casa lui, unde se află conductele de apă şi a atenţionat-o să aibă în vedere acest lucru la măsurarea terenului pe care l-a cumpărat, însă aceasta nu a ţinut seama de acest aspect, a angajat un inginer topometrist să-i întocmească documentaţia cadastrală, spunându-i să măsoare tot terenul, pârâtul nefiind convocat la măsurători.

La rândul său, pârâtul a solicitat să i se măsoare terenul de către un inginer topometrist, iar după întocmirea documentaţiei cadastrale, care au confirmat că şi porţiunea de teren aflată în stânga casei este a lui, a construit un gard, pe care acum reclamanta solicită să-l demoleze, susţinând că este pe terenul ei.

Contrar art. 612 COD CIVIL reclamanta a edificat construcţii pe terenul aflat în proprietatea pârâtului, a construit un zid cu o lăţime de 70 cm între cele două imobile şi a betonat suprafaţa de teren dintre cele două imobile, respectiv terenul pe care sunt trase conductele de apă ale pârâtului.

A mai învederat pârâtul că din CF rezultă că reclamanta nu şi-a intabulat construcţia cea nouă, ceea ce ar putea duce la concluzia că nu a respectat obligaţiile cuprinse în certificatul de urbanism 1/05.06.2013 şi autorizaţia de construire 5/02.08.2013.

Cu privire la cel de-al doilea petit al cererii reconvenţionale, pârâtul a invocat art. 611 Cod civil, reclamanta a încălcat prevederile legale, montând burlanele pe casa acesteia astfel încât apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâtului.

În drept a invocat art. 68, 205 şi urm, art 411 C.pr.civilă, art. 611 şi 612 Cod civil.

Cererea reconvenţională a fost timbrată cu suma de 40 lei.

A depus extras CF **** Socol, *******Socol, contract de vânzare-cumpărare, cereri şi adrese către primărie, documentaţie ing. T.C., certificat de urbanism, autorizaţie de desfiinţare nr. 1/2013, cu documentaţie, fotografii.

În cauză, instanţa a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială, fiind ascultaţi martorii A.D., R.B., T.B., proba cu expertiza în specialitatea topografie, cadastru şi geodezie, întocmită de expert C.E., cercetarea la faţa locului.

Pârâtul-reclamant reconvenţional a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză.

La data de 29.03.2022 a fost efectuată cercetarea la faţa locului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

CF *** Socol , cuprinde imobilul identificat nr. top ***, casa *** C, cu întindere de 324 m.p., aparținând reclamantei M.C.M..

CF **** Socol, cuprinde imobilul identificat nr. top ****, casa *** C., cu întindere de 317 m.p., aparținând pârâtului N.O..

Din întreg probatoriul administrat în cauză se reţine că imobilele mai sus descrise sunt limitrofe, învecinate.

Potrivit art. 560 C.civ. proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiză judiciară, expert C.E., proba cu cercetarea la faţa locului, au fost ascultaţi martorii A.D., T.B., R.B. .

Potrivit art. 555 Cod civil, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Conform art. 563 Cod civil "Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deține fără drept".

Instanţa în stabilirea liniei de hotar, raportat şi la celelalte petite, în analiza variantelor propuse de către expert, prin expertiza efectuată, va avea în vedere, la cele dispuse şi dispoziţiile Hotărârii din 21.aprilie 2016, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauza Ivanova și Cherkezov împotriva Bulgariei (cererea nr. 46577/15).

Din probele administrate: înscrisuri, expertiză topo cadastrală, cercetarea la faţa locului, instanța constată și reține în stabilirea liniei de hotar dintre cele două imobile, ca fiind linia ce se regăsește între punctele 1-8-7, potrivit planului de amplasament şi delimitare a imobilului (fila 152 volum I dosar), avizat de OCPI Caraş-Severin, potrivit raportului de expertiză judiciară, expert judiciar C.E., ce face parte integrantă din hotărâre.

Conform art. 563 alin.1 , C.civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept.

Din întreg probatoriu administrat în cauză se reţine că pârâtul N.O. a edificat un gard despărțitor, plasă de sârmă cu stâlpi, în lungime de 20 de metri, amplasat în proximitatea liniei de hotar, mai sus stabilită, dar pe proprietatea reclamantei, aspect faţă de care raportat la art. 563 alin. 1 C.civ. , va obliga pârâtul N.O. la ridicarea gardului despărțitor.

Instanţa raportat la întreg probatoriul administrat în cauză mai reţine că pârâta reconvențională M.C.M. a edificat un zid despărțitor amplasat la frontul stradal, între cele două fundaţii a imobilului casa *** C şi casa *** C., pe o distanţă de 0,35 cm faţă de fundaţia imobilului M.C.M., 0,51 cm faţă de fundaţia imobilului N.O., fără a se aduce dovezi că a fost efectuat cu autorizaţie de construcţie şi cu consimţământul vecinului N.O., pe al cărui teren s-a întins edificiul pe 51 cm, instanţa va obliga pârâta reconvențională M.C.M. la demolarea zidului despărțitor amplasat la frontul stradal, între cele două fundaţii a imobilului casa *** C şi casa *** C.

Potrivit art. 603 din Noul Cod Civil „Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.”

Potrivit art. 604 alin. 1 C.civ. proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior.

Potrivit art. 611 C.civ. proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.

Reclamanta M.C.M. prin acţiunea dedusă judecăţii a solicitat obligarea pârâtului în ceea ce privește remedieri la scurgerea apei pluviale, menajere.

Reclamantului reconvențional N.O. a solicitat modificarea burlanelor montate la imobilul casa *** C, al reclamantei M.C.M. .

Din întreg probatoriuL administrat în cauză, din cercetarea la faţa locului, se reţine că imobilul casa *** C, al reclamantei M.C.M., pe zona limitrofă cu N.O., are montate burlane, astfel că apa pluvială, este dirijată între cele două imobile pe un şanţ betonat, unde s-a identificat şi poziţionarea liniei de grăniţuire, cu scurgerea apelor în aval în mod natural, spre partea din spate a proprietăților.

În cadrul cercetării la faţa locului partea N.O., în susţinerea cererii a arătat că la precipitaţii abundente, apa nu poate fi preluată în totalitate de către burlanele montate la imobilul casa *** C, umezind zidul proprietăţii sale.

Potriivt art. 249 C.pr.civ. cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

În cauză atât reclamanta M.C.M., deşi a invocat aspecte că se impun a se aduce remedieri la scurgerea apei pluviale, menajere, cât şi reclamantul reconvențional N.O. ce a solicitat modificarea burlanelor montate la imobilul casa *** C, nu au adus dovezi în sprijinul celor solicitate în aducerea de atingeri a respectării sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa urmează a admite în parte acţiunea reclamantei M.C.M., va admite în parte acţiunea reconvențională a reclamantului reconvențional N.O., va stabili linia de hotar a imobilelor părților, imobil identificat CF *** Socol , nr. top ***, casa *** C, cu întindere de 324 m.p., aparținând reclamantei M.C.M. și imobil identificat CF **** Socol , nr. top ****, casa *** C., cu întindere de 317 m.p., aparținând pârâtului N.O., ca fiind linia ce se regăsește între punctele 1-8-7, potrivit planului de amplasament şi delimitare a imobilului (fila 152 volum I dosar), avizat de OCPI Caraş-Severin, potrivit raportului de expertiză judiciară, expert judiciar C.E., ce face parte integrantă din hotărâre.

Va obliga pârâtul N.O. la ridicarea gardului despărțitor, plasă de sârmă cu stâlpi, în lungime de 20 de metri, amplasat în proximitatea liniei de hotar, mai sus stabilită, pe proprietatea reclamantei.

Se va respinge petitul reclamantei privind obligația de a face, în ceea ce privește remedieri la scurgerea apei pluviale, menajere.

Va obliga pârâta reconvențională M.C.M. la demolarea zidului despărțitor amplasat la frontul stradal, între cele două fundaţii a imobilului casa *** C şi casa *** C..

Se va respinge petitul reclamantului reconvențional N.O. privind obligația de a face, în ceea ce privește modificarea burlanelor montate la imobilul casa *** C.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite în parte acţiunea reclamantei M.C.M., în contradictoriu cu pârâtul N.O.

Admite în parte acţiunea reconvențională a reclamantului reconvențional N.O., în contradictoriu cu pârâta reconvențională M.C.M..

Stabileşte linia de hotar a imobilelor părților, imobil identificat CF *** Socol , nr. top ***, casa *** C, cu întindere de 324 m.p., aparținând reclamantei M.C.M. și imobil identificat CF **** Socol , nr. top ****, casa *** C., cu întindere de 317 m.p., aparținând pârâtului N.O., ca fiind linia ce se regăsește între punctele 1-8-7, potrivit planului de amplasament şi delimitare a imobilului (fila 152 volum I dosar), avizat de OCPI Caraş-Severin, potrivit raportului de expertiză judiciară, expert judiciar C.E., ce face parte integrantă din hotărâre.

Obligă pârâtul N.O. la ridicarea gardului despărțitor, plasă de sârmă cu stâlpi, în lungime de 20 de metri, amplasat în proximitatea liniei de hotar, mai sus stabilită, pe proprietatea reclamantei.

Respinge petitul reclamantei privind obligația de a face, în ceea ce privește remedieri la scurgerea apei pluviale, menajere.

Obligă pârâta reconvențională M.C.M. la demolarea zidului despărțitor amplasat la frontul stradal, între cele două fundaţii a imobilului casa *** C şi casa *** C..

Respinge petitul reclamantului reconvențional N.O. privind obligația de a face, în ceea ce privește modificarea burlanelor montate la imobilul casa *** C.

Cu drept de apel, în 30 zile de la comunicare.

În baza disp. art. 425 alin. 3 teza finală, art. 471 alin. 1 C.pr.civ., pentru exercitarea căii de atac a apelului, cererea şi motivele se vor depune la Judecătoria Moldova Nouă, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28.04.2022.