Judecătoria MOLDOVA-NOUĂ · 2020

Sentință penală nr. 234 din 21.10.2022

Instanță: Judecătoria MOLDOVA-NOUĂ
Dosar: 2020
Obiect: Lovirea sau alte violențe (art. 193 NCP)
Soluție
Sursa: portal.just.ro

INSTITUŢIE: Judecătoria M.N.

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul numărul 2019 din data de 08.02.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M.N., înregistrat pe rolul acestei inS.ţe la data de 11.02.2022 sub număr de dosar 2022, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților D.C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și trimiterea în judecată a inculpatului D.F.C., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen..

În rechizitoriu s-a reținut că, în data de 05.07.2019, în jurul orelor 21:15, inculpaţii D.F.C. şi D.C.D. au agresat fizic persoanele vătămate C.A.A. şi S.G.P., provocându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale şi respectiv 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt, reţinută în rechizitoriu, au fost menţionate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: plângerea persoanei vătămate S.G.P. (f. 6-7 d.u.p.), plângerea persoanei vătămate C. (nume anterior T.) A.A. (f. 8 d.u.p.), declarația persoanei vătămate S.G.P. (f. 18-19 d.u.p.), declarația persoanei vătămate C. (nume anterior T.) A.A. (f. 21-22 d.u.p.), declarația inculpatului D.C.D. (f. 27-28, 33-34 d.u.p.), declarația inculpatului D.F.C. (f. 24-25, f. 30-31 d.u.p.), declarația martorului R.R.I. (f. 36-37 d.u.p.), certificatul medico-legal nr. 307/A2 din 08.07.2019 emis de Serviciul județean de Medicină-Legală Caraș-Severin (f. 38 d.u.p.), certificatul medico-legal nr. 308/A2 din 08.07.2019 emis de Serviciul județean de Medicină-Legală Caraș-Severin (f. 39 d.u.p.) procesul verbal de vizionare a imaginilor camerei de supraveghere aparținând magazinului P.S.R.L.N. și CD stocare imagini (f. 40-41 d.u.p.).

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 04.04.2022, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor, efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

De asemenea, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ a constatat cǎ nu au fost formulate cereri și nu au fost invocate excepţii de cǎtre inculpați cu privire la legalitatea administrǎrii probelor şi a efectuǎrii actelor de cǎtre organele de urmǎrire penalǎ.

În cursul judecății, în cadrul ședinței din data de 30.06.2022, inculpatul D.C.D. a recunoscut săvârșirea faptelor, solicitând ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, iar instanţa a încuviințat solicitarea acestuia.

În ceea ce privește probațiunea, a fost administrată proba cu fișa de cazier a inculpatului (f. 11-12), Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, Sentința penală nr. 2025/08.07.2021, a Judecătoriei Timișoara, în dosarul nr. 2021, Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014.

În cursul judecății, cu privire la inculpatul D.F.C., a fost efectuată cercetarea judecătorească potrivit art. 374 alin. (5)-(10) C. proc. pen..

Astfel, au fost administrate următoarele probe: declarația inculpatului D.F.C. (f. 29-30), declarația martorului R.I.R. (f. 35), declarația persoanei vătămate S. (fosta C.) A.A. (f. 33), declarația persoanei vătămate S.G.P. (f. 34), înregistrari video stocate pe CD (f. 42 d.u.p.).

Totodată, a fost administrată și proba cu fișa de cazier a inculpatului (f. 13).

În data de 30.06.2022 (f. 36-37 dosar instanţă), persoana vătămată S.

G.P. s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 1.000 euro, din care 600 euro daune materiale și 400 euro daune morale, iar persoana vătămată S. (fosta C.) A.A. s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 1.000 euro, din care 600 euro daune materiale și 400 euro daune morale.

Pentru latura civilă a cauzei, a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reține următoarele:

Situația de fapt

În data de 05.07.2019, în jurul orei 21:00, în fața magazinului S.C.P.S.R.L., din localitatea N., județul Caraș-Severin, pe fondul unui conflict spontan, inculpații D.C.D. și D.F.C. au exercitat acte de agresiune fizică asupra părții civile S.

G.P., iar cu aceeași ocazie, inculpatul D.C.D. a exercitat acte de agresiune fizică și asupra părții civile S. (fosta C.) A.A..

Inculpații D.F.C. și D.C.D. consumau alcool, fiind pe terasa magazinului S.C.P.S.R.L., alături de alte persoane, printre care martorul R.R.I. și numitul S.

G., tatăl părții civile S.

G.P., atunci când partea civilă S.

G.P. însoțită de partea civilă S. (fosta C.) A.A., concubina sa la acel moment, îndreptându-se cu mașina către magazinul S.C.P.S.R.L., s-a adresat inculpaților, spunându-le să îl lase în pace pe tatăl său, numitul S.

G..

Partea civilă S.

G.P. a parcat mașina în fața magazinului S.C.P.S.R.L., iar atunci când a coborât din mașină, a fost lovit cu pumnul în zona feței de inculpatul D.F.C..

Apoi, în conflictul violent dintre cei doi a intervenit inculpatul D.C.D. și cei inculpați, respectiv D.C.D. și D.F.C., i-au aplicat repetate lovituri părții civile S.

G.P..

Partea civilă S. (fosta C.) A.A., alături de martorul R.R.I. și de o altă persoană, au intervenit pentru a încerca să îi despartă pe cei doi inculpați și pe partea civilă S.

G.P. astfel că, inculpatul D.C.D. a exercitat acte de agresiune fizică față de partea civilă S. (fosta C.) A.A..

În urma actelor de agresiune fizică partea civilă S.G.P. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 307/A2 din data de 8 iulie 2019, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Caraş-Severin (f. 38 d.u.p.), iar partea civilă S. (fosta C.) A.A. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale perioadă ce include și tratament stomatologic, potrivit certificatului medico-legal nr. 308/A2 din data de 8 iulie 2019, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Caraş-Severin (f. 39 d.u.p.).

Din declarațiile părților civile S. (fosta C.) A.A. (f. 21-22 dosar u.p., f. 33 dosar instanţă) și S.

G.P. (f. 18-19 d. u.p., f. 34 dosar instanţă), susținute de cele relatate de martorul R.R.I. în fața instanţei (f. 35 dosar instanţă - Noi eram la magazin cu încă 10 persoane.

Era acolo și tatăl lui G. care i-a cerut o țigară lui D.C. care a spus -iarăși cere Hristos țigară- și i-a dat țigara.

G. cobora cu mașina, a trecut pe lângă și le-a spus să-l lase în pace pe tatăl său.), reiese că părțile civile aflate în autoturismul condus de partea civilă S.

G.P., au ajuns în dreptul inculpaților D.C.D. și D.F.C., care erau pe terasa magazinului S.C.P.S.R.L., alături alte persoane, moment în care partea civilă S.G.P., li s-a adresat celor doi inculpați, spunându-le să îl lase în pace pe tatăl său.

Apoi, autoturismul în care erau părțile civile s-a mai deplasat câțiva metri și a oprit în fața magazinului S.C.P.S.R.L., unde acestea au coborât.

Incidentul violent a izbucnit în momentul în care părțile civile au coborât din mașină, iar inculpatul D.F.C. a mers către partea civilă S.

G.P. și a lovit-o pe aceasta cu pumnul în zona feței.

Cu ocazia audierii în faza de urmărire penală (f. 24-25 dosar u.p.), inculpatul D.F.C. a declarat că acesta a oprit autoturismul în fața magazinului.

În acel moment eu am mers către acesta pentru a îi cere socoteală cu privire la faptul că ne-a înjurat, dar întrucât eram, sub influența băuturilor alcoolice mi-am pierdut cumpătul și l-am lovit pe acesta cu pumnul în față.

Totodată, în faza de judecată (f. 29-30 dosar instanţă), inculpatul D.F.C. a arătat că a lovit-o pe partea civilă S.

G.P..

În același sens, părțile civile S.

G.P. și S. (fosta C.) A.A. au relatat atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată că inculpatul D.F.C. a lovit-o primul cu pumnul în față pe partea civilă S.

G.P..

Actul de violență exercitat de inculpatul D.F.C. asupra părții civile S.

G.P., a fost surprins de camerele de supraveghere montate la magazinul S.C.P.S.R.L. din localitatea N. (a se vedea înregistrarea video de la fila 42 dosar u.p., fișier nr.

N._ch10_20190705195533_20190705210216, ora 20:26:36 (+1 ora României)).

Actele de violență exercitate de cei doi inculpați, D.F.C. și D.C.D. asupra părții civile S.

G.P., au fost surprinse de camerele de supraveghere montate la magazinul S.C.P.S.R.L. din localitatea N. (a se vedea înregistrarea video de la fila 42 dosar u.p., fișier nr.

N._ch10_20190705195533_20190705210216, ora 20:27 (+1 ora României)).

Totodată, în faza de urmărire penală martorul R.R.I. a arătat că a intervenit și fratele numitului D.F., respectiv numitul D.C. și inculpatul D.C.D. fiind audiat în cursul urmăririi penale, a declarat că eu observând că între fratele meu și numitul S.G.P. a izbucnit un conflict am mers să văd despre ce este vorba și am constatat că fratele meu se bătea cu numitul S.G.P..

Eu fiind sub influența băuturilor alcoolice am intervenit în conflict și nu îmi mai aduc aminte cu exactitate pe cine am lovit, dar este posibil să îl fi lovit pe numitul S.G.P. și pe prietena lui A..

În cursul judecății, inculpatul D.C.D. a arătat că recunoaște faptele, astfel cum au fost reținute în cuprinsul rechizitoriului (f. 32 dosar instanţă).

Inculpatul D.F.C. în faza de urmărire penală a relatat că a venit și fratele meu, D.C.D. și am continuat să ne lovim până când a intervenit numitul R.R.I., iar în faza de judecată (f. 29-30 dosar instanţă), inculpatul D.F.C. a declarat că a lovit-o pe partea civilă S.

G.P..

În ceea ce privește actele de agresiune fizică exercitate de inculpatul D.C.D., acesta fiind audiat în cursul urmăririi penale, a declarat că eu fiind sub influența băuturilor alcoolice am intervenit în conflict și nu îmi mai aduc aminte cu exactitate pe cine am lovit, dar este posibil să îl fi lovit pe numitul S.G.P. și pe prietena lui A..

În cursul judecății, inculpatul a arătat că recunoaște faptele, astfel cum au fost reținute în cuprinsul rechizitoriului (f. 32 dosar instanţă).

Din imaginile surprinse de camerele de supraveghere (a se vedea înregistrarea video de la fila 42 dosar u.p., fișier nr.

N._ch10_20190705195533_20190705210216), se observă că inculpatul D.C.D. a lovit-o în zona pe feței pe partea civilă S. (fosta C.) A.A. (ora 20:27:24 (+1 ora României)), iar ulterior, a lovit-o pe aceasta în zona feței (ora 20:28:09 (+1 ora României)).

În faza de urmărire penală părțile civile au susținut că partea civilă S. (fosta C.) A.A. a fost lovită de cei doi inculpați cu pumnii și picioarele, apoi în faza de judecată, acestea și-au nuanțat declarația cu privire la modalitatea în care partea civilă S. (fosta C.) A.A. a fost lovită de inculpatul D.F.C..

Partea civilă S.G.P. a relatat că nu am văzut o lovitură directă din partea domnului Costel.

Dar am văzut când au tras-o de mâini de păr și haine, iar partea civilă S. (fosta C.) A.A. a declarat că D.F.C. nu m-a lovit.

Nu-i cunosc pe frați.

Nu-i știu după nume.

Ambii m-au lovit pentru că mi-au dat coate atunci când îl loveau pe soțul meu.

Nu știu în afară de lovitura prin care mi-a fost rupt dintele ce lovituri mi-au mai fost aplicate.

Nu știu exact cine mi-a făcut urmele de pe corp.

Este posibil ca și domnul D.F.C. să mă fi atins.

Inculpatul D.F.C. în faza de urmărire penală a susținut că nu îmi aduc aminte exact câte lovituri am aplicat sau am primit și nici dacă am lovit-o pe concubina numitului S.G.P., întrucât eram în stare de ebrietate și faptele s-au derulat cu repeziciune.

În cursul judecății inculpatul D.F.C. a arătat că nu a exercitat violențe față de partea civilă S. (fosta C.) A.A., iar leziunile acesteia provin din anul 2018.

Afirmațiile părților civile cu privire la acțiunile de violență ale inculpatului D.F.C. exercitate asupra părții civile S. (fosta C.) A.A. nu sunt confirmate de imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

Din imaginile înregistrate de camerele de supraveghere care au surprins întreaga desfășurare a evenimentului (a se vedea înregistrarea video de la fila 42 dosar u.p., fișier nr.

N._ch10_20190705195533_20190705210216, (+1 ora României) nu rezultă vreun moment în care inculpatul D.F.C. să fi exercitat acte de violență asupra părții civile C.A.A..

Actele de violență indicate de părțile civile ca fiind exercitate de inculpatul D.F.C. asupra părții civile S. (fosta C.) A.A., respectiv lovituri cu pumnii, picioarele, cotul sau acțiunea de a trage de haine sau păr, sunt acte care dacă existau, ar fi fost surprinse în imagini.

Deși, în cuprinsul procesului-verbal de vizionare a imaginilor înregistrate pe C.D. (f. 40), este consemnat că la ora 20:28:09 (+1 ora României) se observă că numiții D.F.C. și D.C.D. o lovesc cu pumnii pe numita C.A.A., din vizionarea înregistrării video de la fila 42 dosar u.p., fișier nr.

N._ch10_20190705195533_20190705210216, (+1 ora României), reiese că inculpatul D.F.C. la acel moment nu a exercitat acte de violență asupra părții civile S. (fosta C.) A.A., acesta fiind la distanţă față de partea civilă.

Martorul R.R.I. a arătat în faza de urmărire penală că eu nu pot să precizez exact cine a lovit întrucât totul s-a întâmplat spontan, și am fost să preocupat să îi despart pe cei implicați.

În faza de judecată, martorul a arătat că nu am văzut cine a lovit-o pe persoana vătămată C., e posibil să fi fost atinsă de ambii inculpați.

Astfel, din depozițiile acestui martor nu rezultă că acesta a perceput în mod direct sau indirect elemente de fapt referitoare la acțiunile de violență ale inculpatului D.F.C. asupra părții civile S. (fosta C.) A.A..

Certificatul medico-legal nr. 308/A2 din data de 8 iulie 2019, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Caraş-Severin (f. 39 dosar u.p.), care atestă că leziunile fizice datează de la momentul incidentului violent, nu este în măsură să stabilească, în lipsa coroborării cu alte probe, că inculpatul D.F.C. este cel care a exercitat actele de violență față de partea civilă S. (fosta C.) A.A., în urma cărora s-au produs aceste leziuni.

Incidența unor circumstanţe atenuante

În ceea ce privește elementul provocării constând în adresarea de injurii de către partea civilă S.G.P., invocat de inculpatul D.F.C., instanţa apreciază că nu este susținut de ansamblul probatoriului administrat.

Inculpatul a arătat în faza de urmărire penală că partea civilă S.G.P. a deschis ușa autoturismului și a proferat injurii, iar în fața instanţei a menționat că persoana vătămată s-a dat jos din mașină și i-a vorbit urât.

Din înregistrarea video (fila 42 dosar u.p., fișier nr.

N._ch12_20190705195503_20190705210135, ora 20:26:13 (+1 ora României)), se observă că autoturismul condus de partea civilă S.G.P. a încetinit preț de câteva clipe în dreptul locului unde se aflau inculpații și geamul din partea pasagerului dreapta era întredeschis.

Apoi, inculpatul s-a îndreptat în direcția în care s-a deplasat autoturismul.

Martorul R.I. în fața instanţei, a relatat că partea civilă S.G.P. a coborât cu mașina, a trecut pe lângă inculpați și le-a spus să-l lase în pace pe tatăl său, numitul S.

G..

Astfel, martorul susține versiunea părților civile care au precizat că atunci când au trecut cu autoturismul pe lângă ce doi inculpați, partea civilă S.G.P. le-a spus acestora să îl lase în pace pe tatăl său, fără să le adreseze injurii.

Astfel, niciuna din variantele prezentate de către inculpat cu privire la modul de desfășurare al interacțiunii inițiale dintre acesta și partea civilă S.G.P. nu este confirmată de probele administrate în cauză.

Mai mult, inculpatul a menționat că la momentul evenimentului se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Acest aspect este de natură să îi determine unei persoane o atitudine irascibilă, indiferent de cuvintele care îi sunt adresate de către altă persoană.

Pentru aceste motive, instanţa apreciază că nu se impune reținerea circumstanţei atenuante a provocării, prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen..

În drept

În baza prezumției de nevinovăție, prevăzută de art. 4 din C. proc. pen., art. 23 alin. (11) din Constituție, art. 6 para. 2 CEDO, persoana este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare.

Prezumția de nevinovăție este o prezumție relativă care poate fi răsturnată numai prin administrarea de probe care să stabilească cu certitudine vinovăția.

Prezumția nu este înlăturată în caz de îndoială cu privire la stabilirea situației de fapt, care profită inculpatului (in dubio pro reo).

În practica judiciară s-a arătat că regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție și se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să constituie o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului (Î.C.C.J.

Secția penală, decizia nr. 3465 din 27 iunie 2007).

În cauză, din ansamblul probatoriului administrat nu au rezultat probe certe, care să releve dincolo de orice dubiu, că infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., privind pe partea civilă S. (fosta C.) A.A., reținută în sarcina inculpatului D.F.C., a fost săvârșită de acesta.

Având în vedere probatoriul administrat și constatând că prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul D.F.C. nu a fost înlăturată, instanţa în temeiul art. 396 alin. (1), (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., va achita pe inculpatul D.F.C. cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., împotriva părții civile S. (fosta C.) A.A..

Fapta inculpatului D.C.D., constând în aceea că în data de 05.07.2019, în jurul orei 21:00, în fața magazinului S.C.P.S.R.L., din localitatea N., județul Caraș-Severin, pe fondul unui conflict spontan, a agresat-o fizic pe partea civilă S. (fosta C.) A.A., provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen..

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., privind pe partea civilă S. (fosta C.) A.A., s-a realizat prin acțiunea inculpatului D.C.D. de agresare fizică a părții civile.

Urmarea imediată a infracțiunii a constat în atingerea adusă integrității corporale și sănătății persoanei, concretizată în leziuni fizice care în cazul părții civile au necesitat pentru vindecare 10-12 zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și urmarea socialmente periculoasă există și este dovedită prin certificatul medico-legal nr. 308/A2 din data de 8 iulie 2019, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Caraş-Severin.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., având în vedere că acesta a prevăzut și a acceptat că, prin acțiunea sa îi cauzează părții civile leziuni fizice.

G.P. provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen..

Fapta inculpatului D.F.C., constând în aceea că în data de 05.07.2019, în jurul orei 21:00, în fața magazinului S.C.P.S.R.L., din localitatea N., județul Caraș-Severin, pe fondul unui conflict spontan, alături de inculpatul D.C.D., a agresat-o fizic pe partea civilă S.

G.P., provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen..

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., privind pe partea civilă S. G.P., s-a realizat prin acțiunile inculpaților de agresare a părții civile.

Urmarea imediată a infracțiunii a constat în atingerea adusă integrității corporale și sănătății persoanei, concretizată în leziuni fizice care în cazul părții civile S. G.P. au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate între acțiunile inculpaților și urmarea socialmente periculoasă există și este dovedită prin certificatul medico-legal nr. 307/A2 din data de 8 iulie 2019, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Caraş-Severin.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reține că inculpații au săvârșit infracțiunea cu intenție directă conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., având în vedere faptul că aceștia au prevăzut și au acceptat că, prin acțiunile lor îi cauzează părții civile leziuni fizice.

Cele două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., reținute în sarcina inculpatului D.C.D., au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni, fiind aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (1) C. pen., întrucât au fost săvârșite de inculpatul D.C.D. prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele.

Individualizarea pedepsei

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Mai mult, art. 74 alin. (2) C.pen. stabilește că atunci când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

Instanţa are în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de art. 193 alin. (2) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, respectiv pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani sau pedeapsa amenzii.

Cu privire la gravitatea faptei constând în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., privind pe partea civilă S.

G.P., instanţa va avea în vedere că inculpații au acționat violent cu intenție spontană, pe fondul situației conflictuale, punând în pericol integritatea fizică și sănătatea persoanei.

Urmările faptelor lor constau în leziuni care în cazul părții civile S.

G.P. au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Instanţa mai consideră relevant aspectul că faptele au fost săvârșite într-un spațiu public, în fața unui magazin, inculpații nefiind intimidați de prezența în zonă a altor persoane.

Cu privire la gravitatea faptei constând în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., privind pe partea civilă S. (fosta C.) A.A., instanţa va avea în vedere că inculpatul D.C.D. a acționat violent cu intenție spontană, pe fondul situației conflictuale, punând în pericol integritatea fizică și sănătatea persoanei.

Urmările faptei sale constau în leziuni care în cazul părții civile au necesitat pentru vindecare 10-12 zile de îngrijiri medicale.

Totodată, fapta a fost săvârșite într-un loc public, în fața unui magazin, inculpatul nefiind intimidat de prezența în zonă a altor persoane.

În legătură cu circumstanţele personale ale inculpatului D.F.C., instanţa constată că acesta are vârsta de 32 ani, nu este căsătorit, are 2 clase și are ocupația de muncitor necalificat.

Totodată, conform fișei de cazier a inculpatului (f. 13), acesta nu are antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, fapta din prezenta cauză reprezentând un incident izolat, aspect favorabil inculpatului.

Conduita inculpatului D.F.C. din cursul procesului penal arată că acesta încearcă să se disculpe și să o facă răspunzătoare pe partea civilă S. G.P. de generarea conflictului violent.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpatului D.C.D., instanţa constată că acesta are vârsta de 42 ani, nu este căsătorit, are 2 clase și nu are loc de muncă, aspecte care conturează ideea că este o persoană care prezintă dificultăți cu privire la integrarea în societate.

Totodată, potrivit fișei de cazier a inculpatului (f. 11-12), acesta nu este la prima încălcare a legii penale, ceea ce demonstrează deprinderi antisociale cu relevanță penală.

Inculpatul D.C.D. a colaborat cu organele judiciare și a recunoscut săvârșirea faptelor.

Ținând cont că instanţa a admis cererea inculpatului D.C.D. de judecare a cauzei conform procedurii în cazul recunoașterii învinuirii, sunt aplicabile dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., potrivit cărora, atunci când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1), (1^1) şi (2), în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

În raport de aceste circumstanţe reale și personale, instanţa apreciază că în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați, pedeapsa cu închisoarea, este de natură să asigure îndeplinirea scopului sancționator, preventiv și educativ al pedepsei.

Față de gravitatea concretă a faptei săvârșite și situația concretă a inculpatului D.F.C., constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanţa în temeiul art. 193 alin. (2) C. pen., va stabili în sarcina inculpatului D.F.C. pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, împotriva părții civile S.

G.P..

Cu privire la individualizarea modalității de executare a pedepsei, în ceea ce îl privește pe inculpatul D.F.C., instanţa apreciază că în raport de persoana inculpatului, nu se impune o soluție de condamnare, fiind potrivită o soluție de amânare a aplicării pedepsei.

Conform art. 83 alin. (1), (2) C. pen., (1) Instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii: a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii; d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

(2) Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.

Verificând în cauză îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 83 alin. (1), (2) C. pen., instanţa reține că pedeapsa stabilită în sarcina inculpatului D.F.C. este mai mică de 2 ani, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este sub 7 ani închisoare, iar inculpatul și-a exprimat acordul cu privire la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității (f. 30 dosar instanţă), nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii și nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

Mai mult, în raport de persoana inculpatului şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În consecință, în temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., instanţa va amâna aplicarea pedepsei de 7 (șapte) luni închisoare stabilită în sarcina inculpatului D.F.C. pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, potrivit art. 84 C. pen..

În temeiul art. 85 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Caraș-Severin, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e) se vor comunica Serviciului de Probaţiune Caraș-Severin.

În temeiul art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune inculpatului obligația ca pe durata termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 40 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Primăria orașului M.N., județul Caraș-Severin sau Primăria comunei N., județul Caraș-Severin, în conformitate cu dispozițiile art. 51 și art. 52 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 85 alin. (2) lit. e) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, va impune inculpatului obligația de a nu comunica cu partea civilă S.

G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, și de a nu se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri.

Această obligație se impune pentru a asigura părții civile S.

G.P. un climat de siguranță.

În temeiul art. 86 alin. (2) C. pen., supravegherea executării obligaţiei prevăzute de art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen. se va efectua de către Serviciul de Probaţiune Caraș-Severin.

În temeiul art. 404 alin. (6 ind. 1) C.proc.pen., va informa partea civilă S.G.P. că poate solicita emiterea unui ordin european de protecţie în condiţiile Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 83 alin. (4) C. pen., va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor impuse sau în cazul săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

II.

Având în vedere gravitatea concretă a faptei săvârșite și situația concretă a inculpatului D.C.D., constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanţa în temeiul art. 193 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpatul D.C.D. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe împotriva părții civile S.

G.P..

G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..

Instanţa apreciază că este necesară interzicerea dreptului prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen. pentru a asigura părții civile S. G.P. un climat de siguranță.

Instanţa în baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, dreptul de a comunica cu partea civilă S.

G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen..

Totodată, având în vedere gravitatea concretă a faptelor săvârșite și situația concretă a inculpatului D.C.D., constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanţa în baza art. 193 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpatul D.C.D. la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe împotriva părții civile S. (fosta C.) A.A..

În ceea ce privește pedepsele complementare, în baza art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..

Instanţa apreciază că este necesară interzicerea dreptului prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen. pentru a asigura părții civile un climat de siguranță.

Instanţa în baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, dreptul de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, de la rămânerea definitvă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen..

Instanţa constată că prin Sentința penală nr. 2025/08.07.2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 2021, definitivă la data de 14.07.2021, inculpatul D.C.D. a fost liberat condiționat de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 143/2020 emis de Judecătoria M.N., în baza Sentinței penale nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 203 zile.

Potrivit art. 105 alin. (1) C. pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la acordarea liberării, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, liberarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

Instanţa reține că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 105 alin. (1) C. pen., întrucât faptele deduse judecății au fost săvârșite de inculpatul D.C.D. la data de 05.07.2019, înainte de liberarea condiționată din executarea pedepsei de 1 an, 5 luni și 10 zile închisoare la care acesta a fost condamnat prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, acestea fiind descoperite la data de 05.07.2019, anterior începerii executării pedepsei de 1 an, 5 luni și 10 zile, iar pentru aceste infracțiuni s-a stabilit pedeapsa închisorii.

În vederea aplicării în cauză a art. 105 alin. (1) C. pen., se ține cont de Decizia nr. 10/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 105 alin. (1) din Codul penal, sintagma “dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la acordarea liberării” vizează atât situaţia infracţiunilor săvârşite anterior liberării condiţionate şi descoperite după acordarea liberării condiţionate, până la împlinirea termenului de supraveghere, cât şi situaţia infracţiunilor săvârşite anterior liberării condiţionate şi descoperite anterior liberării condiţionate.

În baza art. 105 alin. (1) C. pen., instanţa va anula liberarea condiționată acordată inculpatului D.C.D. prin Sentința penală nr. 2025/08.07.2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 2021, definitivă la data de 14.07.2021.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., instanţa constată că sunt incidente dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, deoarece infracțiunile deduse judecății privind pe inculpatul D.C.D. sunt concurente cu infracțiunile definitiv judecate prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014 și Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020 definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020.

Instanţa constată că prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, s-a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d) C. pen. și pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 C. pen..

Totodată, prin această Sentință penală a fost revocată amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014 și în baza art. 88 alin. (3) teza finală C. pen., s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 1 an, 5 luni și 10 zile închisoare, cu executare în regim de detenție.

Instanţa va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 (un) an, 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen.;

- înlătură sporul de 5 luni și 10 zile închisoare.

Va menține revocarea amânării aplicării pedepsei dispusă prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020.

Instanţa constată că prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014, s-au stabilit pentru faptele din data de 08/09.09.2013 și data de 16.09.2013, următoarele pedepse: 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare și s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Instanţa va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 (zece) luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014, în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. (1) C. pen.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. (1) C. pen;

În temeiul art. 105 alin. (1) teza finală C. pen., art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., instanţa va contopi:

1. pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., împotriva părții civile S.G.P., aplicată prin prezenta hotărâre;

2. pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., împotriva părții civile S. (fosta C.) A.A., aplicată prin prezenta hotărâre;

3. pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen. aplicată prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020;

4. pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020;

5. pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014;

6. pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014;

7. pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014;

- și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 11 luni, urmând ca în final, inculpatul D.C.D. să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 11 (unsprezece) luni închisoare, în regim de detenție, conform art. 60 C. pen..

În baza art. 45 alin. (2) C. pen., va aplica inculpatului D.C.D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de 66 alin. (1) lit. n) C. pen., respectiv dreptul de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A. și partea civilă S.G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. cu referire la art. 45 alin. (2) C. pen., va aplica inculpatului D.C.D. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de 66 alin. (1) lit. n) C. pen., respectiv dreptul de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A. și partea civilă S.G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de acestea la mai puțin de 50 de metri, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen..

În temeiul art. 404 alin. (6 ind. 1) C. proc. pen., va informa părțile civile S.G.P. și S. (fosta C.) A.A., că pot solicita emiterea unui ordin european de protecţie în condiţiile Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie.

Instanţa constată că în raport de pedeapsa rezultată, nu se poate acorda liberarea condiționată, întrucât nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 100 alin. (1) lit. a) referitoare la executarea fracției de pedeapsă prevăzută de lege, iar executarea pedepsei în regim de detenție este necesară pentru îndreptarea inculpatului care prezintă o predispoziție în a săvârși fapte de natură penală.

În baza art. 40 alin. (3) C. pen., va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului D.C.D. perioada executată de la data de 24.08.2020 până la data de 14.07.2021.

Latura civilă

Sub aspectul laturii civile, instanţa constată că, în termenul prevăzut de lege (a se vedea încheierea de ședință din data de 30.06.2022 f. 36-37 dosar instanţă), persoana vătămată S.

Conform art. 19 alin. (1) C. proc. pen., acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

Potrivit art. 1357 alin. (1) și (2) C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând chiar și pentru cea mai ușoară culpă.

Conform art. 1349 alin. (1), (2) C.civ., (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

De asemenea, instanţa are în vedere că art. 1385 alin. (1) C. civ. stabilește principiul reparării integrale a prejudiciului.

Pentru aceste motive, instanţa urmează a verifica în ce măsură sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a inculpaților.

Astfel, se cer a fi întrunite cumulativ o serie de condiţii, şi anume: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul.

Cu privire la acțiunea civilă formulată de persoana vătămată S.

G.P., după cum s-a arătat anterior, infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., reținută în sarcina inculpaților D.F.C. și D.C.D. reprezintă fapta ilicită comisă cu vinovăție, sub forma intenției directe, care a adus atingere integrității fizice a părții civile.

Sub aspectul daunelor materiale solicitate de partea civilă S.

G.P., în cuantum de 600 euro, instanţa constată că aceasta nu a făcut dovada acestora.

Bonurile fiscale depuse la dosar (f. 46, 67),indică faptul că au fost achiziționate anumite cantități de combustibil, însă partea civilă nu a arătat în ce scop a efectuat deplasările care au necesitat cheltuieli cu carburantul.

Astfel, nu se poate verifica dacă cheltuielile cu achiziția de combustibil au fost generate de faptele ilicite ale inculpaților.

În legătură cu daunele morale solicitate de partea civilă S. G.P., în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului, inculpații răspund pentru atingerile de ordin moral aduse părții civile ca urmare a acțiunilor violente.

Ținând cont că actele de agresiune ale celor doi inculpați au fost exercitate față de partea civilă în spațiul public și au provocat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale, instanţa constată că partea civilă a suferit un prejudiciu de natură morală, fiind pusă într-o situație jignitoare în spațiul public și suportând suferințe fizice determinate de leziunile provocate ca urmare a faptei comise.

Legătura de cauzalitate între actele de agresiune și prejudiciu este evidentă, actele de agresiune din data de 05.07.2019 fiind cauza suferințelor părții civile.

În stabilirea cuantumului daunelor, chiar dacă nu există criterii care să ofere o precizie similară daunelor materiale, trebuie avute în vedere aspecte concrete care să justifice aprecierea ca necesară și suficientă a despăgubiri.

Cuantumul daunelor morale trebuie să respecte proporționalitatea cu gravitatea infracțiunii și consecințele sale.

Instanţa trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei.

La stabilirea întinderii despăgubirii, trebuie avute în vedere caracterul și importanța valorilor lezate, situația personală a victimei, circumstanţele săvârșirii faptei, precum și urmările faptei.

În cauză, actele de agresiune au lezat integritatea fizică și sănătatea unei persoane tinere în vârstă de 26 ani la data faptei, aceasta fiind nevoită să suporte suferințe fizice și morale, având nevoie de 6-7 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite.

Față de aceste aspecte, instanţa apreciază că suma de 400 euro constituie o despăgubire echitabilă.

Instanţa ține cont de dispozițiile art. 1382 C. civ., potrivit cărora Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar față de cel prejudiciat.

G.P. și va obliga inculpații, D.F.C. şi D.C.D. în solidar, la plata către partea civilă S.

G.P. a sumei de 400 euro (echivalent în lei la data plății la cursul BNR), cu titlu de daune morale.

Cu privire la acțiunea civilă formulată de persoana vătămată S. (fosta C.) A.A., față de cele menționate, infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., reținută în sarcina inculpatului D.C.D. reprezintă fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, sub forma intenției directe, care a adus atingere integrității fizice a părții civile.

În ceea ce privește daunele materiale solicitate de partea civilă S. (fosta C.) A.A., în cuantum de 600 euro, instanţa constată că aceasta a dovedit parțial cuantumul pretențiilor.

Potrivit certificatului medico-legal nr. 308/A2 din data de 8 iulie 2019, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Caraş-Severin (f. 39 dosar u.p.), partea civilă a necesitat 10-12 zile de îngrijiri medicale, perioadă ce include și tratament stomatologic.

Conform chitanței seria CS nr. 2685 din data de 20.09.2022 (f. 67), partea civilă a beneficiat de tratament stomatologic în valoare de 500 lei, iar potrivit bonului fiscal din data de 20.09.2022 (f. 67) a fost achiziționat carburant în valoare de 359,05 lei.

Astfel, ținând cont că urmare a faptei ilicite partea civilă a fost nevoită să apeleze la tratament stomatologic care implică și cheltuieli de deplasare, instanţa consideră că partea civilă este îndreptățită la suma de 859,05 lei rezultată din înscrisurile anterior menționate.

Deși, tratamentul stomatologic a fost realizat după o perioadă îndelungă de timp față de data la care a fost săvârșită fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul dovedit este neîndoielnică, întrucât actele de agresiune ale inculpatului din data de 05.07.2019 au determinat traumatismul dentar.

Cu privire la celelalte bonuri fiscale (f. 46, 67) depuse la dosar privind plata unor cantități de combustibil, partea civilă nu a arătat în ce scop a efectuat deplasările care au necesitat cheltuieli cu carburantul.

Astfel, nu se poate verifica dacă cheltuielile cu achiziția de combustibil au fost generate de fapta ilicită a inculpatului.

Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă, S. (fosta C.) A.A., în baza principiului reparării integrale a prejudiciului, inculpatul răspunde pentru atingerile de ordin moral aduse părții civile ca urmare a acțiunilor violente.

Având în vedere că actele de agresiune ale inculpatului au fost exercitate față de partea civilă în spațiul public și au provocat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale, instanţa constată că partea civilă a suferit un prejudiciu de natură morală, având parte de un tratament violent de natură să îi creeze un sentiment de insecuritate și suportând suferințe fizice determinate de leziunile provocate.

Legătura de cauzalitate între actele de agresiune și prejudiciu este neîndoielnică, actele de agresiune din data de 05.07.2019 fiind cauza suferințelor părții civile.

Cuantumul daunelor morale trebuie să respecte proporționalitatea cu gravitatea infracțiunii și consecințele sale.

În cauză, actele de agresiune au lezat integritatea fizică și sănătatea unei persoane tinere, în vârstă de 27 ani la momentul faptei, aceasta fiind nevoită să suporte suferințe fizice și morale, având nevoie de 10-12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite.

Față de aceste aspecte, instanţa apreciază că suma de 400 euro constituie o despăgubire echitabilă. .

În consecință, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 alin. (1) C. proc. pen., art. 25 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 C. civ., art. 1349 alin. (1), (2) C. civ., va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. (fosta C.) A.A. și va obliga inculpatul D.C.D. la plata către partea civilă S. (fosta C.) A.A. a sumei de 400 euro (echivalent în lei la data plății la cursul BNR), cu titlu de daune morale și a sumei de 859,05 lei, cu titlu de daune materiale.

Cheltuielile judiciare

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 398 C. proc. pen. raportat la art. 272 C. proc. pen., art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., instanţa îl va obliga pe inculpatul D.C.D. la plata către stat a sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 398 C. proc. pen. raportat la art. 272 C. proc. pen., art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., instanţa îl va obliga pe inculpatul D.F.C. la plata către stat a sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art. 396 alin. (1), (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achită pe inculpatul D.F.C. cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., pentru partea civilă S. (fosta C.) A.A..

În temeiul art. 193 alin. (2) C. pen., stabilește în sarcina inculpatului D.F.C. pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe împotriva părții civile S.G.P..

În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., amână aplicarea pedepsei de 7 (șapte) luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 84 C. pen..

În temeiul art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Caraș-Severin, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probaţiune Caraș-Severin.

În temeiul art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen., impune inculpatului obligația ca pe durata termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 40 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Primăria orașului M.N., județul Caraș-Severin sau Primăria comunei N., județul Caraș-Severin, în conformitate cu dispozițiile art. 51 și art. 52 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 86 alin. (2) C. pen., supravegherea executării obligaţiei prevăzute de art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen. se va efectua de către Serviciul de Probaţiune Caraș-Severin.

În temeiul art. 85 alin. (2) lit. e) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului obligația de a nu comunica cu partea civilă S.

G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, și de a nu se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri.

În temeiul art. 404 alin. (6 ind. 1) C.proc.pen., informează partea civilă S.G.P. că poate solicita emiterea unui ordin european de protecţie în condiţiile Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 83 alin. (4) C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor impuse sau în cazul săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

II.

În temeiul art. 193 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul D.C.D. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe împotriva părții civile S.

G.P..

În ceea ce privește pedepsele complementare, în baza art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu partea civilă S.

Instanţa în baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, dreptul de a comunica cu partea civilă S.

În temeiul art. 193 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul D.C.D. la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe împotriva părții civile S. (fosta C.) A.A..

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, dreptul de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, de la rămânerea definitvă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen..

Constată că prin Sentința penală nr. 2025/08.07.2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 2021, definitivă la data de 14.07.2021, inculpatul D.C.D. a fost liberat condiționat de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 143/2020 emis de Judecătoria M.N., în baza Sentinței penale nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 203 zile.

În baza art. 105 alin. (1) C. pen., anulează liberarea condiționată acordată inculpatului D.C.D. prin Sentința penală nr. 2025/08.07.2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 2021, definitivă la data de 14.07.2021.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., constată că faptele pentru care inculpatul D.C.D. a fost condamnat prin prezenta hotărâre sunt concurente cu infracțiunile definitiv judecate prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N., în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014 și Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020 definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 (un) an, 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen.;

- înlătură sporul provizoriu de 5 luni și 10 zile închisoare.

Constată că prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. pronunțată în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020, a fost revocată amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014.

Menține revocarea amânării aplicării pedepsei dispusă prin Sentința penală nr. 135/15.07.2020 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2020, definitivă prin neapelare la data de 24.08.2020.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 (zece) luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 96/14.10.2014 a Judecătoriei M.N. în dosarul nr. 2014, definitivă prin neapelare la data de 29.10.2014, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen;

În temeiul art. 105 alin. (1) teza finală C. pen., art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., instanţa contopește:

- și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 11 luni, urmând ca în final, inculpatul D.C.D. să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 11 (unsprezece) luni închisoare, în regim de detenție, conform art. 60 C. pen..

În baza art. 45 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului D.C.D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de 66 alin. (1) lit. n) C. pen., respectiv dreptul de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A. și partea civilă S.G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. cu referire la art. 45 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului D.C.D. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de 66 alin. (1) lit. n) C. pen., respectiv dreptul de a comunica cu partea civilă S. (fosta C.) A.A. și partea civilă S.G.P., direct sau indirect, prin orice mijloace, sau de a se apropia de acestea la mai puțin de 50 de metri, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen..

În temeiul art. 404 alin. (6 ind. 1) C. proc. pen., informează părțile civile S.G.P. și S. (fosta C.) A.A., că pot solicita emiterea unui ordin european de protecţie în condiţiile Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie.

În baza art. 40 alin. (3) C. pen., deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului D.C.D. perioada executată de la data de 24.08.2020 până la data de 14.07.2021.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 alin. (1) C. proc. pen., art. 25 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 C. civ., art. 1349 alin. (1), (2) C. civ. și art. 1382 C. civ., instanţa admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S.

G.P. și obligă inculpații D.F.C. şi D.C.D. în solidar, la plata către partea civilă S.

G.P. a sumei de 400 euro (echivalent în lei la data plății la cursul BNR), cu titlu de daune morale.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 alin. (1) C. proc. pen., art. 25 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 C. civ., art. 1349 alin. (1), (2) C. civ., admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. (fosta C.) A.A. și obligă inculpatul D.C.D. la plata către partea civilă S. (fosta C.) A.A. a sumei de 400 euro (echivalent în lei la data plății la cursul BNR), cu titlu de daune morale, și a sumei de 859,05 lei, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 398 C. proc. pen. raportat la art. 272 C. proc. pen., art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., obligă pe inculpatul D.C.D. la plata către stat a sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 398 C. proc. pen. raportat la art. 272 C. proc. pen., art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., obligă pe inculpatul D.F.C. la plata către stat a sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 21.10.2022.