Judecătoria LUGOJ · .../252/2022
Hotărâre nr. 327 din 28.04.2022
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDLUG:2022:002.000327
Dosar nr. .../252/2022 Cod operator 2926
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA LUGOJ
SENTINŢA PENALĂ NR. 327
Şedinţa publică de la 28 Aprilie 2022
Completul compus din:
PREŞEDINTE: P. I.
Grefier: C. G.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. A.,
din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj
Pe rol se află soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul P.S.şi pe partea civilă M.C.G, având ca obiect ultrajul şi portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (art. 257 alin. (1) raportat la 206 alin. (1) Cod penal, art. 372 alin. (1) şi (2) CP).
Fără citarea părţilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,
Se constată că dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 31.03.2022, susţinerile părţilor fiind consemnate în Încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta şi când instanţa, în temeiul disp. art. 391 alin (1) Cod proc. penală a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare la data de 28.04.2022.
INSTANŢA
Deliberând, asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. ../P/2021 din data de 02.02.2022 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Lugoj la data de 21.02.2022 sub număr unic de dosar ../252/2022, inculpatul P.S., a fost trimis în judecată pentru săvârșirea de amenințare, faptă prev. și ped. de art. 206 alin. (1) Cod Penal și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, faptă prev. și ped. de art. 372 alin. (1) și (2) Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal și art. 38 alin. (1) Cod Penal.
În actul de sesizare s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 17.12.2021, în jurul orei 16:00, numitul P.S., a ameninţat cu acte de violenţă şi cu moartea pe controlorul de tren M.C.G folosindu-se de un cuţit tip briceag cu lama de 8 cm cu mâner de culoare roşie cu care a încercat să îl lovească cu acea ocazie, cauzându-i o stare de temere, în timp ce acesta din urmă efectua serviciul de control asupra legitimaţiilor de călătorie în trenul Regio 9621 care circula pe ruta Lugoj-Buziaş-Timişoara Nord, înainte de sosirea trenului în hm.
Boldur, fiind identificată ulterior asupra inculpatului şi o şurubelniţă ascuţită cu mâner negru.
Astfel, la data de 17.12.2021, în jurul orelor 16:00, numitul M.C.G, organ de control în cadrul Sucursalei Regionale CF Timişoara, în timpul când efectua serviciul de control asupra legitimaţiilor de călătorie în trenul Regio 9621 care circula pe ruta Lugoj-Buziaş-Timişoara Nord, înainte de sosirea trenului în hm.
Boldur, a fost ameninţat cu acte de violenţă şi cu moartea cu un cuţit tip briceag cu mâner de culoare roşie de către un călător identificat ulterior în persoana numitului P.S..
Fiind audiată persoana vătămată, M.C.G., acesta declară că, la data de 17.12.2021, în jurul orelor 06:00 a intrat de serviciu având de efectuat controlul de specialitate pe un număr de 6 trenuri de călători.
La orele 12:39, a urcat în trenul de persoane IR 73 din Staţia CF Arad urmând să efectueze controlul asupra legitimaţiilor de călătorie.
După plecare din statia CF Timișoara Nord a întâlnit un călător care se afla într-o stare avansată de ebrietate căruia i-a solicitat să prezinte legitimaţia de călătorie.
Acesta i-a comunicat că nu deține o legitimaţie valabilă de călătorie spunându-i că dorește să călătorească până în staţia CF București Nord.
În acel moment i-a precizat acestuia că trebuie să achite suma de 146 de lei, reprezentând contravaloarea legitimaţiei.
Auzind preţul comunicat, acesta a început să îi adreseze injurii timp de aproximativ un minut după care i-a solicitat si prezinte documentul de identitate pentru a-i întocmi acestuia un proces verbal de contravenţie.
Persoana recalcitrantă i-a comunicat că nu va prezenta actul de identitate continuând să adreseze injurii atât lui, cât și șefului de tren, ameninţându-l totodată „să ferească de el de acum încolo și să nu cumva să mai dea cu ochii de el".
L-a lăsat în pace și a continuat să verifice legitimațiile de călătorie ale celorlați călători.
După aproximativ 2 minute persoana in cauză a venit după ei dorind să achite călătoria până în stația CV Caransebeș, moment în care i-a comunicat acestuia că are de achitat suma de 47 de lei.
Auzind preţul călătoriei acesta a început din îi înjure plecând spre capătul vagonului.
Împreună eu angajaţii din cadrul vagonului-restaurant au reușit să coboare persoana recalcitrantă în staţia CF Lugoj.
Ulterior, în jurul orei 15:57 şi-a desfăşurat activitatea pe trenul de persoane R 9621, care circulă pe relația Lugoj-Timişoara.
După plecarea trenului din stația CF Lugoj, a început verificarea biletelor, fiind însoţit de catre șeful de tren P.L..
La un moment dat l-a întâlnit pe același domn care se afla tot în stare de ebrietate, la fel ca mai devreme, din nou acesta nu a putut prezenta o legitimație de călătorie valabilă, motiv pentru care i-a solicitat să achite suma de 18 lei, reprezentând contravaloarea călătoriei de la Lugoj până in CF Timișoara Nord.
Acesta i-a comunicat că nu va achita contravaloarea călătoriei întrucât un bilet ar costa doar 4,40 lei pe această rută.
În continuare i-a comunicat acestuia că prețul unei legitimaţii de călătorie în tren este mai mare decât la casa de bilete din staliile CF și totodată precizând că nici la casele de bilete preţul unei călătorii nu este de 4,40 lei pe acea rută.
Auzind aceste lucruri, acesta s-a enervat, a început să îi adreseze injurii, atât lui cât și şefului de tren.
În acel moment s-a speriat și a vrut să se îndepărteze de persoana recalcitrantă, sperând că se va calma.
Cu toate acestea persoana în cauză a scos un cuțit tip briceag, probabil din interiorul jachetei, pe care l-a desfăcut și cu care a încercat sa îl lovească in zona bazinului, însă a reuşit să evite lovitura cuţitului în ultima clipă.
Precizează că mânerul cuțitului tip briceag era de culoare roșie.
Odată cu încercarea acestuia de a a-l lovi cu lama cuţitului, numitul P.S.l-a amenințat că „îi va face buzunare", acest lucru provocându-i o stare de temere, atât lui, cât și colegului său.
În acel moment șeful de tren P.L., i-a comunicat persoanei recalcitrante ei vor suna la politie acesta spunându-le pe un ton sfidător că „ puteţi să sunați la cine vreți. eu sunt Leo șefu' boschetarilor din Timişoara Nord pe îl cunoaște toată lumea acolo”.
Precizează faptul că la această scenă au asistat mai mulţi călători.
După această întâmplare, a sunat la dispeceratul de tractiune din cadrul C.F.R.
Călători, a raportat incidentul, după care şi-au continuat activitatea intrând pe culoarul de acces din capătul automotorului pentru a-l evita, deoarece dispecerul le-a comunicat că organele de poliţie îi vor aștepta în staţia CF Buziaş.
Până la sosirea trenului în stația CF Buziaș persoana recalcitrantă a venit la ei de încă vreo 2 sau 3 ori continuând să amenințe cu acte de violență, să-i aducă injurii totodată spunându-i că „el îi promite că îl va face cu mâna lui, pentru el o promisiune reprezintă mai mult decât un jurământ și că nu îi este frică să meargă la pușcărie".
Când a ajuns in stałia CF Buziaș, a indicat organelor de poliție persoana recalcitrantă care a fost preluată de către acestea.
Susţine că apoi şi-a continuat activitatea până in stația CF Timişoara, unde s-a prezentat la postul de poliţie pentru a depune plângere (f. 11-12 dosar u.p.).
Martorul P.L. declară că la data de 17.12.2021, efectua serviciul în calitate de şef de tren în trenul R9621, pe ruta Lugoj – Timişoara.
După plecarea trenului din staţia Lugoj, a început să verifice biletele călătorilor, iar la un moment dat a ajuns lângă o personă care a spus că nu are bilet.
I-a fost solicitat să plătească 18 lei contravaloarea biletului, la care acesta a răspuns că nu plăteşte şi a început să îi înjure şi să le aducă ameninţări, atât lui cât şi organului de control.
După mai multe injurii şi ameninţări, acesta a scos din interiorul hainei cu care era îmbrăcat un briceag de culoare roşie, pe care l-a desfăcut şi a încercat să îl lovească pe organul de control în picior.
Acesta şi-a retras piciorul, iar apoi s-au îndepărtat de persoana agresivă apelând serviciul de urgenţă 112.
Nu ştie ce a făcut apoi cu cuţitul, dar la Buziaş a fost preluat de un echipaj de poliţie (f.20-22 dosar u.p.).
Fiind audiată martora C.A.A., pasager în acelaşi compartiment cu numitul P.S.cu ocazia evenimentului, aceasta declară că, că în timp ce călătorea cu trenul R9621 da la Lugoj către Timişoara, înainte de oprirea trenului în staţia Boldur, s-a prezentat în compartiment şeful de tren împreună cu supracontrolul pentru verificarea biletelor.
După ce i-au verificat ei biletul, i-au solicitat şi persoanei din faţa ei care era sub influenţa băuturilor alcoolice şi avea asupra sa o doză de bere şi o sticlă de tărie să prezinte biletul, acesta zicând că nu are bilet.
Când i s-a solicitat să plătească biletul, a refuzat acest lucru, iar după discuţii neprincipiale, a observat cum acel bărbat a băgat mâna în interiorul hainei cu care era îmbrăcat şi a scos un briceag de culoare roşie pe care l-a desfăcut şi l-a îndreptat spre organul de control, fără să-l atingă.
După acel incident organele de control au plecat de lângă el, iar la scurt timp acesta s-a ridicat şi s-a dus din nou în zona în care erau cei doi controlori în afara compartimentului.
De frică apoi s-a mutat şi ea pe un alt scaun mai departe de persoana agresivă (f.29-31 dosar u.p.).
Martorul C.L.D.declară că, că la data de 17.12.2021, în timp ce călătorea cu trenul către Timişoara în calitate de pasager, înainte de oprirea trenului în staţia Boldur, a auzit „larmă”, respectiv injurii la adresa personalului CFR, expresii vulgare şi ameninţări cu acte de violenţă.
Când s-a întors în acea direcţie, a văzut doi angajaţi ai CFR-ului care se îndepărtau de o persoană care era băută şi care avea o doză de bere şi o sticlă de ”Unirea” în mâini, acesta din urmă ducându-se după angajaţi adresându-le în continuare injurii şi ameninţări.
Nu a observat ca acesta să aibă un cuţit sau obiect ascuţit (f.23-25 dosar u.p.).
De asemenea, martorul D.F., declară că, că la data de 17.12.2021, în timp ce călătorea cu trenul către Timişoara în calitate de pasager, înainte de oprirea trenului în staţia Boldur, a auzit strigăte şi injurii adresate inspectorului care verifica biletele, de către un bărbat aflat sub influenţa băuturilor alcoolice.
În momentul controlului, bărbatul a devenit recalcitrant, a înjurat şi s-a îndreptat către domnul inspector ameninţându-l că atunci când o să-l prindă o să îl omoare cu mâna lui.
Nu are cunoştinţă de un posibil cuţit, ci doar de injurii şi ameninţări (f.26-28 dosar u.p.).
S-a solicitat Direcţiei pentru apel unic de urgenţă Bucureşti punerea la dispoziţie a înregistrării apelului la 112 efectuat la data de 17.12.2021 (f. 38-41), fiind întocmit procesul verbal de redare a conversaţiilor purtate de către orgenele de control cu dispecerul şi organele de poliţie, de unde rezultă că martorul P.L.în calitate de şef de tren 9621 care circula pe ruta Lugoj-Timişoara, a apelat serviciul de urgenţă 112 şi a solicitat intervenţia organelor de poliţie în staţia cfr Buziaş, deoarece în tren se află un călător fără legitimaţie care a scos cuţitul la organele de control.
La întrebarea operatorului dacă îi mai ameninţă în continuare, acesta comunică că nu îi mai ameninţă pentru că s-au retras în capătul trenului (f.37,79 dosar u.p.).
Din procesul - verbal de constatare al infracţiunii flagrante întocmit de organele de poliţie din cadrul Poliţiei Oraşului Buziaş, rezultă că, în urma uni apel prin serviciul 112, acestea au fost direcţionate în staţia CFR Buziaş, unde a fost identificat numitul P.S.asupra căruia în urma controlului corporal, au fost găsite un cuţit tip briceag cu mâner de culoare roşie cu lama de 8 cm şi o şurubelniţă ascuţită la vârf de 10 cm cu mâner de culoare negru (f.5, 7-10 dosar u.p.).
În urma audierii martorilor S.
M. şi C.
I.
R., lucrători jandarmi din cadrul Inpectoratului Judeţean de Jandarmi Timiş, s-a stabilit faptul că, în data de 17.12.2021 fiind de serviciu, în jurul orelor 16:00, au fost solicitaţi de organele de poliţie Buziaş pentru a le acorda sprijin la identificarea unei persoane care a ameninţat cu un cuţit organul de control CFR din trenul Regio 9621, iar la sosirea acestuia în gara Buziaş, au imobilizat acea persoană asupra căreia, în buzunarul interior al hainei cu care era îmbrăcat s-a găsit un briceag cu prăsele de culoare roşie şi alte bunuri personale, iar în rucsacul pe care îl avea au mai fost identificate o şurubelniţă cu mâner negru ascuţită la vârf şi alte bunuri personale (f.32-34, 35-36 dosar u.p.).
Fiind audiat în calitate de suspect, respectiv inculpat, numitul P.S.nu recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.
Susţine că la data respectivă acesta nu a purtat discuţii cu organele de control, nu i-a înjurat, nu i-a ameninţat şi nici nu a scos vreun cuţit pentru a-l folosi împotriva acestora.
În staţia CFR Buziaş a fost aşteptat şi coborât din tren de organele de poliţie, ocazie cu care asupra sa au fost găsite un cuţit tip briceag cu mâner de culoare roşie şi o şurubelniţă cu mâner negru.
Precizează că briceagul şi şurubelniţa le avea în rucsac, deoarece le folosea la anumite activităţi unde lucra, acolo fiind găsite de organele de poliţie şi că nu le-a scos să ameninţe pe nimeni în tren. (f.14-16, 18-19 dosar u.p.).
Cele declarate de inculpatul P.S.nu se coroborează cu ansamblul materialului probator administrat în cauză.
Astfel, există mai mulţi martori care l-au văzut în momentul în care acesta a scos cuţitul să ameninţe cu intenţia de lovire a controlorului din tren, rezultând acest aspect şi din înregistrarea apelului la serviciul 112 în care se reclamă faptul că un călător a scos un cuţit şi a intenţionat să lovească controlorul de tren, ceea ce întăreşte faptul că acel cuţit a fost scos şi văzut în tren înainte de efectuarea controlul corporal şi al bagajului în gara Buziaş.
De asemenea, cuţitul nu a fost găsit în bagajul inculpatului, ci în buzunarul interior al hainei cu care era îmbrăcat, potrivit declaraţiei lucrătorilor jandarmi, acela fiind locul din care l-a scos cât timp era în tren, cum rezultă din declaraţia martorei C.A.A. şi a martorului P.L..
Faptul că acesta a indus o stare de temere persoanei vătămate prin ameninţările verbale însoţite de un atac cu un cuţit, rezultă fără dubiu, controlorul de trafic îndepărtându-se de agresor către capătul trenului împreună cu martorul P.L. solicitând intervenţia organelor de poliţie, iar inclusiv martora C.A.A. susţine că s-a mutat pe alt scaun din compartiment de frică, ulterior evenimentului.
Situația de fapt expusă mai sus se dovedește cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare; proces verbal control corporal şi al bagajelor; raport privind folosirea mijloacelor din dotare; planşă foto; declaraţie persoană vătămată M.
C.
G.; declaraţie suspect P.S.; declaraţii inculpat P.S.; declaraţie martor P.
L.; declaraţie martor C.
L.
D.; declaraţie martor D.F.; declaraţie martor C.A.A.; declaraţie S.
M.; declaraţie martor C.
I.
R.; proces verbal redare înregistrare apel 112 şi CD; solicitare înregistrare apel 112; înscris medical; dovadă ridicare bunuri și cazier judiciar inculpat.
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 02.03.2022, definitivă prin neexercitarea căii de atac, în baza art. 346 alin. (1) Cod procedură penală judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecății.
Persoana vătămată M.C.G s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 10.000 lei, reprezentând daune morale, reprezentând teama şi sperietura prin care a trecut atât el, cât şi familia sa.
Soţia lui este afectată de incident, nu a putut să doarmă în prima noapte, pentru că i-a fost pusă în pericol viaţa.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanţa a adus la cunoștinţa inculpatului dispoziţiile art. 374 alin (4) Cod de procedură penală raportat la art. 396 alin (10) Cod de procedură penală, privind judecata în procedură simplificată, precum şi soluţiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
La termenul de judecată din data de 31.03.3022 inculpatul a declarat că nu doreşte să dea declaraţie în cauză.
La termenul de judecată din data de 31.03.2022, instanţa a dispus, schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului, din infracțiunea de amenințare, prev. de art. 206 alin. (1) Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prev. de art. 257 alin. (1) raportat la 206 alin. (1) Cod penal.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată că starea de fapt expusă prin rechizitoriu este dovedită în întregime de probele anterior enunțate, reținând următoarele:
În fapt, la data de 17.12.2021 partea civilă M.C.G. a intrat de serviciu având de efectuat controlul de specialitate pe un număr de 6 trenuri de călători.
La orele 12:39, a urcat în trenul de persoane IR 73 din Staţia CF Arad urmând să efectueze controlul asupra legitimaţiilor de călătorie.
După plecare din stația CF Timișoara Nord a întâlnit un călător care se afla într-o stare avansată de ebrietate căruia i-a solicitat să prezinte legitimaţia de călătorie.
Acesta i-a comunicat că nu deține o legitimaţie valabilă de călătorie spunându-i că dorește să călătorească până în staţia CF București Nord.
În acel moment i-a precizat acestuia că trebuie să achite suma de 146 de lei, reprezentând contravaloarea legitimaţiei.
Auzind preţul comunicat, acesta a început să îi adreseze injurii timp de aproximativ un minut după care i-a solicitat să prezinte documentul de identitate pentru a-i întocmi acestuia un proces verbal de contravenţie.
Persoana recalcitrantă i-a comunicat că nu va prezenta actul de identitate continuând să adreseze injurii atât lui, cât și șefului de tren, ameninţându-l totodată „să ferească de el de acum încolo și să nu cumva să mai dea cu ochii de el".
Partea civilă l-a lăsat în pace și a continuat să verifice legitimațiile de călătorie ale celorlați călători.
După aproximativ 2 minute persoana în cauză (inculpatul) a venit după ei dorind să achite călătoria până în stația CV Caransebeș, moment în care i-a comunicat acestuia că are de achitat suma de 47 de lei.
Auzind preţul călătoriei acesta a început din îi înjure plecând spre capătul vagonului.
Împreună cu angajaţii din cadrul vagonului-restaurant au reușit să coboare persoana recalcitrantă în staţia CF Lugoj.
Ulterior, în jurul orei 15:57 partea civilă şi-a desfăşurat activitatea pe trenul de persoane R 9621, care circulă pe relația Lugoj-Timişoara.
După plecarea trenului din stația CF Lugoj, a început verificarea biletelor, fiind însoţit de către șeful de tren P.L..
La un moment dat l-a întâlnit pe același domn (inculpatul) care se afla tot în stare de ebrietate, la fel ca mai devreme, din nou acesta nu a putut prezenta o legitimație de călătorie valabilă, motiv pentru care i-a solicitat să achite suma de 18 lei, reprezentând contravaloarea călătoriei de la Lugoj până in CF Timișoara Nord.
Acesta i-a comunicat că nu va achita contravaloarea călătoriei întrucât un bilet ar costa doar 4,40 lei pe această rută.
În continuare i-a comunicat acestuia că prețul unei legitimaţii de călătorie în tren este mai mare decât la casa de bilete din stațiile CF și totodată precizând că nici la casele de bilete preţul unei călătorii nu este de 4,40 lei pe acea rută.
Auzind aceste lucruri, inculpatul s-a enervat, a început să îi adreseze injurii, atât lui cât și şefului de tren.
În acel moment partea civilă s-a speriat și a vrut să se îndepărteze de inculpat, sperând că se va calma.
Cu toate acestea inculpatul a scos un cuțit tip briceag, din interiorul jachetei, pe care l-a desfăcut și cu care a încercat să lovească partea civilă în zona bazinului, însă aceasta a reuşit să evite lovitura cuţitului în ultima clipă.
Odată cu încercarea acestuia de a lovi partea civilă cu lama cuţitului, inculpatul P.S.a amenințat-o pe aceasta că „îi va face buzunare", acest lucru provocându-i o stare de temere, atât părții civile, cât și colegului său.
În acel moment șeful de tren P.L., i-a comunicat inculpatului că ei vor suna la poliție acesta spunându-le pe un ton sfidător că „ puteţi să sunați la cine vreți, eu sunt Leo șefu' boschetarilor din Timişoara Nord pe îl cunoaște toată lumea acolo”.
După această întâmplare, partea civilă a sunat la dispeceratul de tracțiune din cadrul C.F.R.
Călători, a raportat incidentul, după care şi-au continuat activitatea intrând pe culoarul de acces din capătul automotorului pentru a-l evita pe inculpat, deoarece dispecerul le-a comunicat că organele de poliţie îi vor aștepta în staţia CF Buziaş.
Până la sosirea trenului în stația CF Buziaș inculpatul a mai venit la ei de încă vreo 2 sau 3 ori continuând să amenințe cu acte de violență, să-i aducă injurii totodată spunându-i că „el îi promite că îl va face cu mâna lui, pentru el o promisiune reprezintă mai mult decât un jurământ și că nu îi este frică să meargă la pușcărie".
Când au ajuns în stația CF Buziaș, partea civilă a indicat organelor de poliție persoana recalcitrantă (inculpatul) care a fost preluată de către acestea.
Situația de fapt expusă mai sus se dovedește cu mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv proces verbal de constatare; proces verbal control corporal şi al bagajelor; raport privind folosirea mijloacelor din dotare; planşă foto; declaraţie persoană vătămată M.
C.
G.; declaraţie suspect P.S.; declaraţii inculpat P.S.; declaraţie martor P.
L.; declaraţie martor C.
L.
D.; declaraţie martor D.F.; declaraţie martor C.A.A.; declaraţie S.
M.; declaraţie martor C.
I.
R.; proces verbal redare înregistrare apel 112 şi CD; solicitare înregistrare apel 112; înscris medical; dovadă ridicare bunuri și cazier judiciar inculpat.
Instanța reține că susţinerea inculpatului potrivit căreia la data respectivă acesta nu a purtat discuţii cu organele de control, nu i-a înjurat, nu i-a ameninţat şi nici nu a scos vreun cuţit pentru a-l folosi împotriva acestora nu este conformă cu realitatea.
Inculpatul a mai precizat că briceagul şi şurubelniţa le avea în rucsac, deoarece le folosea la anumite activităţi unde lucra, acolo fiind găsite de organele de poliţie şi că nu le-a scos să ameninţe pe nimeni în tren. (f.14-16, 18-19 dosar de urmărire penală).
Cele declarate de inculpatul P.S.nu se coroborează cu ansamblul materialului probator administrat în cauză.
Astfel, există mai mulţi martori care l-au văzut în momentul în care acesta a scos cuţitul să ameninţe cu intenţia de lovire a părții civile.
Acest aspect rezultă şi din înregistrarea apelului la serviciul 112 în care se reclamă faptul că un călător a scos un cuţit şi a intenţionat să lovească controlorul de tren, ceea ce întăreşte faptul că acel cuţit a fost scos şi văzut în tren înainte de efectuarea controlul corporal şi al bagajului în gara Buziaş.
De asemenea, cuţitul nu a fost găsit în bagajul inculpatului, ci în buzunarul interior al hainei cu care era îmbrăcat, potrivit declaraţiei lucrătorilor jandarmi, acela fiind locul din care l-a scos cât timp era în tren, cum rezultă din declaraţia martorei C.A.A. şi a martorului P.L..
Faptul că acesta a indus o stare de temere părții civile prin ameninţările verbale însoţite de un atac cu un cuţit, rezultă fără dubiu, controlorul de trafic îndepărtându-se de agresor către capătul trenului împreună cu martorul P.L. solicitând intervenţia organelor de poliţie, iar inclusiv martora C.A.A. susţine că s-a mutat pe alt scaun din compartiment de frică, ca urmare a evenimentului.
Având în vedere modul în care se coroborează probele, instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele inculpatului există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.
În drept:
I.
Fapta inculpatului P.S., care la data de 17.12.2021, în jurul orei 16:00, a ameninţat cu acte de violenţă şi cu moartea, folosindu-se totodată de un cuţit tip briceag cu mâner de culoare roşie, cu care a încercat să o lovească cu acea ocazie partea civilă M.C.G, cauzându-i o stare de temere, în timp ce acesta din urmă efectua serviciul de control asupra legitimaţiilor de călătorie în trenul Regio 9621 care circula pe ruta Lugoj-Buziaş-Timişoara Nord, înainte de sosirea trenului în hm.
Boldur întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. (1) raportat la art. 206 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) și a art. 43 alin. (5) Cod penal.
Potrivit art. 257 Cod penal infracțiunea de Ultraj este definită ca fiind ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
Diferența dintre infracțiunea de ultraj și cea de amenințare este dată de calitatea subiectului pasiv secundar, respectiv aceea de funcționar public.
În speță, instanța reține că potrivit prevederilor art. 42 din OUG nr. 12/1998, personalul companiei naţionale care administrează infrastructura feroviară şi cel al operatorilor de transport feroviar licenţiaţi, cu atribuţii de serviciu privind paza, ordinea publică şi controlul trenurilor, gărilor şi al altor unităţi din cadrul acestora este asimilat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
Astfel, elementul material al infracţiunii s-a realizat prin acţiunea inculpatului de a ameninţa partea civilă, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu săvârşirea unei infracţiuni, respectiv amenințarea cu violenţe şi cu moartea îndreptată împotriva sa, care nu doar a fost de natură să îi producă acestuia o temere, ci a provocat în concret o stare de temere, având în vedere modalitatea de săvârşire (având un cuţit în mână cu care a încercat să lovească persoana vătămată în timp ce îi adresa ameninţări cu moartea), aceasta depărtându-se de agresor către capătul trenului solicitând sprijinul organelor de poliţie.
Urmarea imediată principală o constituie starea de pericol pentru autoritatea statului român iar urmarea imediată secundară o constituie încălcarea libertăţii morale a persoanei vătămate.
Legătura de cauzalitate rezultă ex re, din materialitatea faptei.
Din punct de vedere al laturii subiective, inculpatul P.S.a săvârșit fapta cu forma de vinovăție a intenției directe, deoarece a prevăzut și urmărit rezultatul faptei sale.
II.
Fapta inculpatului care la data de 17.12.2021 a purtat asupra sa, fără drept, în trenul Regio 9621, care circula pe ruta Lugoj-Buziaş-Timişoara Nord, un cuţit tip briceag cu lama de 8 cm şi mâner roşu, precum şi o şurubelniţă ascuţită cu mâner negru, a folosit briceagul pentru a adresa amenințări cu moartea părții civile și a încerca să o lovească pe aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. și ped. de art. 372 alin. (1) și (2) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) și a art. 43 alin. (5) Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective al infracţiunii de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, prev. de 372 alin. (1) şi (2) Cod Penal, elementul material al infracțiunii constă faptul că numitul P.S., în timp ce se deplasa cu un mijloc de transport în comun, respectiv trenul Regio 9621 care circula pe ruta Lugoj-Buziaş-Timişoara Nord, a avut asupra sa şi a folosit pentru a adresa ameninţări cu moartea controlorului de tren, un cuţit tip briceag cu lama de 8 cm şi mâner roşu, precum şi o şurubelniţă ascuţită cu mâner negru.
Urmarea imediată a săvârșirii acestei infracțiuni o reprezintă crearea unei stări de pericol în ce privește siguranța circulației călătorilor în mijloacele de transport în comun.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei, infracțiunea fiind una de pericol abstract, astfel încât legea penală prezumă starea de pericol creată în jurul acestor relații sociale, prin simpla săvârșire a elementului material.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită de către inculpat cu intenție directă, în sensul disp. art. 16 alin. (3) lit. a) Cod Penal, aspect ce rezultă din probele administrate în cauză.
Pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat instanța are în vedere și faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal inculpatul aflându-se în recidivă post-executorie.
Acest lucru rezultă din faptul că prin Sentința Penală nr. 2029/18.04.2018 a Judecătoriei Timișoara definitivă prin neapelare la data de 03.05.2018 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani.
Acesta a fost eliberat la termen la data de 13.10.2020.
Așadar, inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat în prezentul dosar după executarea pedepsei de 3 ani închisoare dar înainte de a fi reabilitat sau de a se împlini termenul de reabilitare.
Aşadar, în temeiul art. 396 alin. (1) și (2) Cod de Procedură Penală, se constată că faptele dedusă judecăţii există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de către inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa urmând a proceda la condamnarea acestuia.
Individualizarea pedepsei:
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În concret, instanţa reţine că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, susţinând că nu a ameninţat pe nimeni şi nu a scos un cuţit în interiorul mijlocului de transport, deşi tot ansamblul probator administrat îl contrazice.
Faptul că acestuia îi este indiferent să scoată un cuţit într-un tren plin cu călători şi să ameninţe organul de control al statului care îşi îndeplinea atribuţiile de serviciu, denotă o atitudine de indiferentă față de valorile sociale ocrotite, fiind necesară o reacţie fermă a autorităţilor pentru o creștere a siguranţei populaţiei care circulă cu mijloacele de transport în comun, având în vedere şi necesitatea ca organele de control ale statului să fie protejate pentru ca acestea să îşi desfăşoare activitatea într-un climat de siguranţă când îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu.
De asemenea, nu se poate trece cu vederea faptul că acesta nu este la primul contact cu legea penală, având mai multe condamnări la activ, precum şi fapte săvârşite cu violenţă pe teritoriul Cehiei, ceea ce denotă o periculozitate sporită a inculpatului, nesocotind în mod repetat dispoziţiile legale.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului se observă perseverenţa infractională a acestuia, precum şi înclinaţia acestuia spre săvârşirea succesivă a unor infracţiuni contra patrimoniului.
Acesta perseverează în săvârşirea infracţiunilor cu violenţă, în condiţiile în care prezenta faptă a săvârşit-o la scurt timp după eliberarea din penitenciar (13.10.2020).
Instanța mai reține și atitudinea inculpatului de neasumare a faptelor și lipsa acestuia de regret cu privire la fapte.
Astfel, în ciuda evidenței situației de fapt, prin prisma probatoriului administrat în cauză, inculpatul a ales să nu recunoască faptele sale.
Astfel nu și-a asumat cele săvârșite și consecințele care decurg din aceste fapte.
Astfel, în raport de cele antemenţionate, se reţine că este oportună, inclusiv pentru garantarea îndreptării inculpatului şi pentru prevenirea săvârşirii de către acesta de noi infracţiuni similare cu cele pentru care a fost trimis în judecată, condamnarea acestuia.
Față de gravitatea faptei și de persoana inculpatului instanța se va aplica o pedeapsă îndreptată spre maxim.
Având în vedere că sunt incidente dispozițiile art. 43 alin. (5) Cod penal, iar inculpatul nu a uzat de procedura simplificată, nefiind aplicabile dispozițiile art. 396 alin. (10) Cod de Procedură Penală, instanța reține că pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat se majorează cu jumătate.
Așadar, în baza art. 396 alin. (1) şi alin. (2) Cod procedură penală condamnă inculpatul P.S.la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. (1) raportat la art. 206 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) și a art. 43 alin. (5) Cod penal.
În baza art. 396 alin. (1) și alin. (2) Cod procedură penală, condamnă inculpatul P.S., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. și ped. de art. 372 alin. (1) și (2) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) și a art. 43 alin. (5) Cod penal.
În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, contopește pedepsele mai sus stabilite, aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 6 luni închisoare [1 an și 6 luni:3], urmând ca inculpatul să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 72 alin. (1) Cod penal deduce, din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii de 24 de ore de la data de 17.12.2021 la data de 18.12.2021 și a arestului preventiv de la data de 24.02.2022 la zi (f. 42-47 dosar nr. .../252/2022/a1.2).
În ceea ce privește măsura preventivă a arestului, instanța reține că inculpatul a fost condamnat în primă instanța la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani în regim de detenție.
Față de acest aspect, instanța apreciază că este necesar a se lua măsuri pentru ca inculpatul să se prezinte și în fața instanței de apel și pentru ca acesta să nu mai săvârșească alte infracțiuni de natura celor pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință astfel că se impune ca măsura arestului preventiv să fie menținută inculpatul neoferind suficiente garanții că nu se va sustrage judecății și că nu va săvârșii alte infracțiuni.
În consecință, în baza art. 399 alin. (1) Cod de procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv luate prin Încheierea din data de 01.03.2022, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Lugoj în dosarul nr. ../252/2022/a1.2 și menţine măsura preventivă a arestului preventiv faţă de inculpat.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) Cod de Procedură Penală rap. la art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal, dispune confiscarea specială de la inculpat a următoarelor corpuri delicte, depuse la camera de corpuri delicte a Judecătoriei Lugoj – poziția 87/2022:
- Un cuțit tip briceag având lama cu lungimea de 8 cm, cu mâner de culoare roșie;
- O șurubelniță ascuțită la vârf, având lungimea de 10 cm, cu mâner de culoare neagră.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului lor genetic în baza de date a S.N.D.G.J. la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.
În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În ceea ce privește latura civilă instanța constată că potrivit art. 1349 alin (1) și (2) Cod civil orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane; (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
De asemenea art. 1357 alin. (1) Cod civil statuează că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.
Textele de lege sunt aplicabile speței în condițiile în care se dovedește ca sunt îndeplinite cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale și anume săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția (în cea mai ușoară formă - culpa ușoară), prejudiciul și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Analizând condiţiile pentru exercitarea acţiunii civile formulate de partea civilă, prin prisma dispoziţiilor art. 1357 şi urm.
Cod Civil, instanţa constată că acestea sunt îndeplinite cumulativ.
Astfel, instanţa reţine că existenţa faptei ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul sunt dovedite în cauză, astfel cum s-a reţinut cu ocazia analizării laturii penale.
Instanța mai reține că potrivit art. 253 alin. (4) din NCC, persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale, dintre cele enumerate de art. 252 al aceluiași cod civil, au fost lezate prin săvârșirea unei fapte ilicite, poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.
Ceea ce este de stabilit este doar problema existentei unui prejudiciu, a producerii lui, pentru a fi incident textul de lege invocat, și a întinderii acestuia.
Dauna morală sau prejudiciul moral a fost definită/definit în doctrina dreptului și in jurisprudență ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau morală, pe care le resimte victima.
Caracterul suferinţelor trebuie privit în legătură cu particularităţile individuale ale persoanei prejudiciate, suferințele morale (psihice) fiind frica, ruşinea, tristeţea, neliniştea, umilirea şi alte emoţii negative.
În stabilirea existentei unui prejudiciu trebuie luat în calcul caracterul şi importanţa valorilor nepatrimoniale, cărora le-a fost cauzat prejudiciul, situaţia personală a victimei, ţinând cont de mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social, etc.
Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 8 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar și de valori apărate de Constituție și de legile naționale, existenta prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse.
În acord cu jurisprudența națională și practica CEDO, care a făcut o serie de aprecieri notabile în ceea ce priveşte proba prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.
În cauzele Danev c.
Bulgariei și Iovtchev c.
Bulgariei, CEDO a reținut în esență încălcarea Convenţiei, după ce a considerat că abordarea formalistă a instanţelor naţionale, care atribuiseră reclamantului obligaţia de a dovedi existenţa unui prejudiciu moral cauzat de fapta ilegală, prin dovezi susceptibile să confirme manifestări externe ale suferinţelor lui fizice sau psihologice, avuseseră ca rezultat privarea reclamantului de despăgubirea pe care ar fi trebuit să o obţină.
Curtea a subliniat că motivarea hotărârilor interne nu a ţinut seama de faptul că încălcarea constatată a drepturilor fundamentale ale persoanei putea în sine, în lumina afirmaţiilor acestuia, potrivit cărora se afla într-o stare psihologică sensibilizată, să fie reţinută ca element pentru stabilirea unui prejudiciu moral.
Curtea a considerat că aplicarea unei asemenea abordări formaliste de către instanţe era în măsură să excludă acordarea unei despăgubiri într-un foarte mare număr de cazuri în care fapta nu era însoţită de o deteriorare vizibilă obiectiv a stării fizice sau psihice a victimei.
Abordarea respectivă a instanţelor naţionale, care solicitaseră persoanei în cauză să îşi demonstreze suferinţele prin alte mijloace de probă, în special prin mărturii, fără a putea accede la acestea, l-a privat pe reclamant de un recurs efectiv în sensul art. 13 din Convenţie.
În domeniul art. 3 din Convenţie, Curtea a subliniat, în cauza Elefteriadis c.
României, că raţionamentul urmat de instanţele naţionale pentru a respinge cererea prin care reclamantul încerca să obţină repararea suferinţelor îndurate de el lăsa impresia că lipsa unor mijloace de probă materiale ale prejudiciului invocat era cea care justificase decizia acestora de a nu acorda despăgubiri.
Curtea a considerat că, chiar şi admiţând că în general era sarcina oricărei persoane care introduce o acţiune în justiţie să facă proba susţinerilor sale, nu consideră rezonabil ca, în circumstanţele speţei, să atribuie reclamantului obligaţia de a demonstra temeinicia pretenţiilor sale prin intermediul unor dovezi susceptibile să ateste suferinţele cauzate.
Curtea a subliniat în repetate rânduri obligaţia care revine instanţelor naţionale de a interpreta cerinţele procedurale în mod proporţional şi rezonabil [a se vedea, Stone Court Shipping Company, S.A. c.
Spaniei, 28 octombrie 2003, Pérez de Rada Cavanilles c.
Spaniei, 28 octombrie 1998, Miragall Escolano şi alţii c.
Spaniei].
Prin faptele săvârșite și modul în care ele s-au săvârșit, inculpatul, a produs o atingere semnificativă a valorilor ce definesc personalitate umană a părții civile lezând integritatea psihică și demnitatea acesteia, valori reglementate expres de dispozițiile art. 252 Cod Civil.
În concluzie instanța apreciază că există o afectare negativă pe plan psihic generată de faptele inculpatului de o anumită gravitate, care să justifice acordarea unei satisfacţii echitabile de 10.000 de lei părții civile.
În consecință, în baza art. 397 alin. (1) Cod procedură penală rap la art. 1357 Cod Civil, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă M.
C.-G., ...și obligă inculpatul la plata, către partea civilă, a sumei de 10.000 lei reprezentând daune morale.
Dispune virarea sumei de 1495 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru faza Camerei preliminare şi Judecată, din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Timiş pentru avocat N. C..
În temeiul art. 274 alin. (1) Cod de Procedură Penală, obligă inculpatul la plata, către stat, a sumei de 1719,3 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
În baza art. 396 alin. (1) şi alin. (2) Cod procedură penală condamnă inculpatul P.S., ...., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. (1) raportat la art. 206 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) și a art. 43 alin. (5) Cod penal.
În baza art. 396 alin. (1) și alin. (2) Cod procedură penală, condamnă inculpatul P.S., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. și ped. de art. 372 alin. (1) și (2) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) și a art. 43 alin. (5) Cod penal.
În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, contopește pedepsele mai sus stabilite, aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 6 luni închisoare [1 an și 6 luni:3], urmând ca inculpatul să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 72 alin. (1) Cod penal deduce, din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii de 24 de ore de la data de 17.12.2021 la data de 18.12.2021 și a arestului preventiv de la data de 24.02.2022 la zi.
În baza art. 399 alin. (1) Cod de procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv luate prin Încheierea din data de 01.03.2022, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Lugoj în dosarul nr. .../252/2022/a1.2 și menţine măsura preventivă a arestului preventiv faţă de inculpat.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) Cod de Procedură Penală rap. la art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal, dispune confiscarea specială de la inculpat a următoarelor corpuri delicte, depuse la camera de corpuri delicte a Judecătoriei Lugoj – poziția .../2022:
- Un cuțit tip briceag având lama cu lungimea de 8 cm, cu mâner de culoare roșie;
- O șurubelniță ascuțită la vârf, având lungimea de 10 cm, cu mâner de culoare neagră.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului lor genetic în baza de date a S.N.D.G.J. la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.
În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În baza art. 397 alin. (1) Cod procedură penală rap la art. 1357 Cod Civil, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă M. C.-G., .... și obligă inculpatul la plata, către partea civilă, a sumei de 10.000 lei reprezentând daune morale.
Dispune virarea sumei de 1495 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru faza Camerei preliminare şi Judecată, din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Timiş pentru avocat N. C..
În temeiul art. 274 alin. (1) Cod de Procedură Penală, obligă inculpatul la plata, către stat, a sumei de 1719,3 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată prin punerea la dispoziție, prin mijlocirea grefei instanței azi, 28.04.2022.
PREŞEDINTE, GREFIER,
P. I. C. G.
Ex.:11
CONCEPT.:I.P.
TEHNORED.:C.G. 28.04.2022