Sentință civilă nr. 258 din 30.10.2019

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA Dosar nr.705/248/2019

ÎNTORSURA BUZĂULUI

SENTINŢA CIVILĂ NR.258

Şedinţa publică din data de 30 octombrie 2019

Instanţa constituită din:

Preşedinte: M. T.- Judecător

Grefier: L. M.

Pe rol fiind judecarea plângerii formulată de petentul S. N. împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei seria R19 nr.0423310/23.07.2019 în contradictoriu cu intimata C. N. DE A I. R.SA, având ca obiect „plângere contravenţională”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, stadiul procesual şi modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Se constată depus la dosar răspuns la întâmpinare din partea petentului, solicitând judecarea cauzei în lipsă.

Instanţa constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, în temeiul art.131 alin.1 Cod procedură civilă procedează din oficiu la verificarea competenţei în soluţionarea pricinii şi constată că este competentă general, material şi teritorial să judece cauza în temeiul art.94 pct.3 Cod procedură civilă raportat la art.10 ind.1 din OG nr.15/2002.

Instanţa estimează durata cercetării procesului la un termen de judecată.

Instanţa constată că faţă de plângerea formulată proba cu înscrisurile depuse de petent este admisibilă potrivit legii şi duce la soluţionarea procesului, iar în apărare, proba cu înscrisuri solicitată de intimată este utilă soluţionării cauzei şi în temeiul dispoziţiilor art.258 Cod procedură civilă încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisurile depuse.

Instanţa declară încheiată cercetarea procesului şi văzând că nu mai sunt cereri de formulat şi nici incidente de soluţionat, potrivit art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Instanţa constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei şi o reţine pentru deliberare şi pronunţare.

JUDECĂTORIA

1. Asupra obiectului cererii.

Pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului, sub nr.705/248/2019 la data de 20.08.2019, s-a înregistrat plângerea contravenţională formulată de petentul S.

N. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA, prin care a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună:

- Anularea procesului verbal de contravenţie seria R19 nr.0423310 întocmit la data de 23.07.2019, prin care a fost sancţionat contravenţional pentru lipsa rovinietei valabile iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertisment.

- Obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Pe cale de excepţie a invocat petentul nulitatea actului sancţionator, motivat de faptul că deşi nu a semnat procesul verbal, nu există semnătura vreunui martor potrivit art.19 din OG nr.2/2001, că nu i s-a acordat posibilitatea de a formula obiecţiuni potrivit art.16 alin.(7) din OG nr.2/2001 şi că fapta nu a fost descrisă.

Pe fondul cauzei, a arătat petentul că autovehiculul a fost înstrăinat numitului Chirilă Marius-Stan, astfel că nu este persoana ce a săvârşit contravenţia reţinută în conţinutul procesului verbal de contravenţie, ci potrivit art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, obligaţia cade în sarcina cumpărătorului.

Cu privire la înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertisment, s-a arătat că aceasta trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social, fiind necesar a se avea în vedere împrejurările în care fapta a fost săvârşită.

În drept, se invocă dispoziţiile OG nr.2/2001 şi OG nr.15/2002.

Alăturat plângerii s-a anexat în fotocopie: procesul verbal de contravenţie contestat, dovada comunicării, actul de identitate, înscris sub semnătură privată întocmit la data de 19.04.2014 şi cartea de identitate.(f.10-15)

2 Poziţia procesuală a intimatei.

Situându-se pe o poziţie procesual contradictorie, intimata CNAIR a depus întâmpinare (f.15-23), prin care a solicitat respingerea plângerii formulate.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, s-a arătat în esenţă de către intimată, că petentul avea obligaţia de a achita tariful de trecere pe drumurile naţionale din România, deoarece este înscris în cartea de identitate a autovehiculului iar procesul verbal a fost întocmit legal şi temeinic.

S-a mai arătat că în baza de date a Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menţionat ca proprietar, situaţie în care răspunderea contravenţională îi revine potrivit OG nr.2/2001 şi art.8 din OG nr.15/2002 iar în situaţia înstrăinării, vânzătorul are posibilitatea de a menţiona înstrăinarea în certificatul de înmatriculare iar cumpărătorul de a efectua transcrierea dreptului de proprietate în termen de 30 de zile, însă în ipoteza în care nu se face menţiunea, vânzătorul îşi asumă riscul de a fi sancţionat.

Astfel, a arătat intimata că nu i se poate imputa faptul că urmare a contractului de vânzare cumpărare – ce nu îi este opozabil - noul proprietar nu a efectuat demersurile necesare, motiv pentru care petentul fiind persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare, este subiect activ al contravenţiei prevăzute de art.8 din OG nr.15/2002.

S-a mai invocat de către intimată şi aspecte relevante reţinute în practica Curţii Constituţionale, respectiv: decizia nr.623/2012, decizia nr.459/2015, decizia nr.217/2013.

Alăturat întâmpinării, intimata a depus înscrisuri. (f.17-20)

3.Poziţia petentului faţă de apărarea invocată de către intimata CNAIR.

Petentul a depus răspuns la întâmpinare (f.24) solicitând a fi înlăturată apărarea intimatei, susţinând că potrivit art.1674 Cod civil, prin simplul acord de voinţă al părţilor s-a realizat nu doar încheierea contractului dar a operat şi transferul dreptului de proprietate către vânzător, susţinând şi că a sancţiona în continuare pe vechiul proprietar pentru fapta de a nu deţine rovineta valabilă doar pentru că acesta nu a constrâns pe cale judecătorească pe noul dobânditor la efectuarea formalităţilor de radiere a autoturismului de pe numele său, ar însemna a socoti că vânzarea cumpărarea de autoturisme capătă un efect translativ doar în momentul înscrierii noului proprietar în certificatul de înmatriculare ar maşinii, acest lucru neputând fi privit ca valabil în condiţiile în care înstrăinarea autoturismelor este un contract consensual, întocmirea contractului de vânzare-cumpărare în formă scrisă servind numai în probaţiune.

4. Probele administrate.

Sub aspect probator în temeiul art.258 Cod procedură civilă, s-a încuviinţat proba cu înscrisuri atât pentru petent cât şi pentru intimată.

5. Taxa judiciară de timbru.

Plângerea este legal timbrată potrivit art.19 din OUG nr.80/2013, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei. (f.9)

6. Soluţia instanţei.

6.1. Starea de fapt.

Prin procesul verbal de contravenţie seria R19 nr.0423310 întocmit la data de 23.07.2019 de către agentul constatator din cadrul intimatei, petentul S.

N. a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 750 lei, pentru săvârşirea faptei prevăzute de art.8 alin.1 din OG 15/2002 cu modificările şi completările ulterioare, reţinându-se în fapt că la data de 20.04.2019 orele 22:19, pe DN25, km.66+245 m. localitatea (...), judeţul (...), autovehiculul categoria B cu nr.

CV 003 GCH deţinut de petent, a circulat fără a deţine rovinieta valabilă.

6.2. Dispoziţii legale aplicabile.

- art.7 din O.G nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România - (1) Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului;

- art.8 alin. (1)din OG nr.15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România - Fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă;

- art.1674 Cod civil - Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă;

- art.278 alin.1 pct.3 Cod procedură civilă - Data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, respectiv: 3. din ziua când au fost înregistrate într-un registru sau alt document public;

- art.11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002 R, privind regimul circulaţie rutiere în România - În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate constituit de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar.

Pentru realizarea acestei operaţiuni, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente de înmatriculare transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 90 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului ;

- art.17 alin.2 din OUG nr. 195/2002 R, privind regimul circulaţie rutiere în România - Radierea din evidenţă a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condiţiile legii;

- art.24 alin.2 lit.d din Ordinul nr.1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor - Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi să solicite radierea din circulaţie în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.

6.3. Asupra legalităţii întocmirii actului sancţionator.

Examinând sub aspectul legalităţii, modul de încheiere a procesului-verbal atacat, instanţa constată că acestuia nu îi este incident niciunul din cazurile de nulitate absolută reglementate de art.17 din O.G. nr. 2/2001, petentul S.N. invocând motive ce atrag nulitatea relativă a actului sancţionator.

6.3.1.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art.19 alin.1 din OG nr.2/2001, invocată de petent, se va reţine că : Potrivit art.19 alin.(1), „Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient.

În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor.

În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.”

În situaţia lipsei unui martor, împrejurare la care se poate ajunge, fie din lipsa fizică a unei persoane la locul întocmirii procesului verbal, fie datorită refuzului persoanelor existente ce pot avea această calitate, agentul constatator are obligaţia de a preciza motivele ce au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Interpretând art.19 prin raportare la art.17 din acelaşi act normativ rezultă faptul ca lipsa menţiunilor indicate de la alineatul 1 al art.19, dar şi încheierea procesului-verbal fără a se menţiona cele indicate la art. 19 alin 3 din OG nr.2/2001, atrage după sine sancţiunea nulităţii relative a procesului-verbal de contravenţie, nulitatea menţionată fiind instituită pentru ocrotirea unui interes particular, individual al contravenientului, norma juridică neavând ca finalitate ocrotirea unui interes general.

Analizând aceleaşi dispoziţii legale menţionate, se poate observa că nerespectarea acestora nu a fost prevăzută sub sancţiunea unei nulităţi exprese, ci această nulitate este virtuală, rezultând din modul în care sunt reglementate condiţiile de validitate ale procesului-verbal de contravenţie.

Pe cale de consecinţă, această nulitate se va invoca de către partea al cărui interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic, instanţa urmând a o reţine numai în măsura în care se va face dovada vătămării, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului juridic în cauză, sarcina dovedirii acesteia revenind petentului.

În speţa dedusă judecăţii, se poate constata cum că agentul constatator a indicat în conţinutul procesului verbal, că acesta s-a încheiat în lipsa contravenientului iar lipsa martorului se datorează împrejurării că fapta a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control trafic.

Cum petentul nu a făcut dovada vătămării ce i s-a produs prin nesemnarea procesului verbal de către un martor, nulitatea solicitată nu poate fi primită de către instanţă.

6.3.2.

Sub aspectul susţinerii că fapta nu a fost descrisă, se va reţine că potrivit art.16 din OG nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia (……).

Interpretând dispoziţiile art.16 din O.G. nr.2/2001, se poate reţine - cu excepţia celor prevăzute la art.17 -, că nerespectarea acestora, atrage după sine sancţiunea nulităţii relative a procesului-verbal de contravenţie, nulitatea menţionată fiind instituită pentru ocrotirea unui interes particular, individual al contravenientului, norma juridică neavând ca finalitate ocrotirea unui interes general.

Pe cale de consecinţă, această nulitate se va invoca de către partea al cărui interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic, instanţa urmând a o reţine numai în măsura în care se va face dovada vătămării, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului juridic în cauză, sarcina dovedirii acesteia revenind petentului.

Instanţa reţine astfel cum a expus la pct.1 al prezentei hotărâri, că fapta este clar descrisă în conţinutul actului sancţionator, motiv pentru care va constata că acestuia nu îi este incident motivul de nulitate invocat.

6.3.3 În ceea ce priveşte motivul invocat privind încălcarea dreptului de a formula obiecţiuni, instanţa reţine că dispoziţia cuprinsă în art.16 alin.(7) din O.G.nr.2/2001, prevede că, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare.

Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.

Privitor la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat prin Decizia nr.XXII/2007, ca urmare a admiterii recursului în interesul legii, stabilindu-se că nerespectarea acestor dispoziţii este sancţionată cu nulitatea relativă a actului sancţionator şi pentru care trebuie dovedită vătămarea produsă.

Însă, astfel cum se poate constata, procesul verbal de contravenţie a fost întocmit în lipsa contravenientului, motiv pentru care, este absurd a se afirma cum că petentul ar fi avut posibilitatea de a formula obiecţiuni, iar acestuia nu i s-a produs vreo vătămare, deoarece prin prezenta plângere a avut posibilitatea de a expune în faţa instanţei apărări legate de conţinutul actului sancţionator, ceea ce a şi făcut prin investirea instanţei cu prezenta plângere.

7. Asupra temeiniciei faptei reţinute prin actul sancţionator.

Potrivit art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

Intimata a depus la dosarul cauzei planşa fotografică, din data de 20.04.2019, ora 22:19, în care apare auto cu nr. de înmatriculare CV 03 GCH, aparţinând petentului, surprins în timp ce utilizat DN25.

În urma interogării bazei de date în care sunt înscrise toate rovinietele valide, s-a constatat că, în data de 20.04.2019, ora 22:19, auto cu nr. de înmatriculare CV 03 GCH, aparţinând petentului, nu era înregistrat în această baze de date.

De asemenea, instanţa constată că petentul nu arată în cuprinsul plângerii că ar fi deţinut rovinietă valabilă şi nici nu a depus vreun înscris în acest sens.

În aceste condiţii, rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în data de 20.04.2019, ora 22:19, auto cu nr. de înmatriculare CV 03 GCH, aparţinând petentului, a circulat pe DN 25, localitatea (...), judeţul (...), fără a deţine rovinieta valabilă.

În deplin acord cu petentul S.

N., potrivit înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de 19.04.2014 şi depus la dosar la f.12, între acesta şi vânzătorul C.

M.-D. a intervenit un raport contractual specific vânzării cumpărării de bunuri mobile, petentul înstrăinând autoturismul cu nr.

CV 03 GCH, contra preţului de 3000 euro, cumpărătorului C.

M.-D..

Înscrisul depus de petent la dosar, potrivit art.273 Cod procedură civilă, face dovada între părţi până la proba contrară în situaţia în care este recunoscut de cel căruia îi este opus.

Însă, în speţă, intimata are calitatea de terţ faţă de acest înscris, astfel că potrivit art.278 Cod procedură civilă, data înscrisului sub semnătură privată este opozabil altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă prin una din modalităţile prevăzute de pct.1-6.

În aceste condiţii, contractul încheiat de petent şi cumpărător nu este opozabil intimatei, deoarece petentul nu a făcut dovada că a efectuat vreo formalitate pentru ca înscrisul întocmit între el şi vânzătorul C.

M.-D, să poată fi opozabil şi terţilor, în speţă intimatei, ca de exemplu, înstrăinarea să fi fost luată în evidenţa Primăriei comunei (...) şi autoturismul să fi fost radiat din evidenţele fiscale ale serviciului taxe şi impozite, împrejurare nedovedită de către petent.

Pentru aceste considerente, plângerea formulată de petentul S.

N., argumentată pe vânzarea autoturismului, este neîntemeiată, instanţa reţinând că în sarcina petentului subzistă elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art.8 alin.(1) din OG nr.158/2002.

8. Individualizarea sancţiunii aplicate.

Cu privire la solicitarea petentului de a se reindividualiza sancţiunea amenzii contravenţionale, cu sancţiunea avertisment, se poate constata că acesta nu şi-a motivat în nici un mod solicitarea, reiterând doar dispoziţiile legale prevăzute de OG nr.2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, dreptul comun în materie contravenţională.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii ce a fost aplicată petentului pentru săvârşirea contravenţiei, desigur că acesta nu poate fi exonerată de răspundere iar fapta reţinută în sarcina sa constituie contravenţie, însă rămâne instanţei, posibilitatea şi îndatorirea de a aduce sancţiunea aplicată în limitele pericolului social al faptei săvârşite, aşa cum aceasta se înfăţişează la momentul judecăţii cauzei.

În temeiul art.34 din O.G.nr.2/2001, coroborat cu art.38 alin.(3) din acelaşi act normativ, instanţa are posibilitatea să aprecieze inclusiv sancţiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care se constată legalitatea actului sancţionator contestat şi existenţa contravenţiei în sarcina contestatorului.

În acest context legal, în speţă dedusă judecăţii, instanţa apreciază că petentul a recunoscut contravenţia reţinută în sarcina sa, nu este cunoscut cu antecedente contravenţionale şi raportat la modalitatea în care fapta a fost săvârşit – autovehiculul fiind înstrăinat unei terţe persoane de mai bine de 5 ani - judecătoria consideră, că aceste împrejurări relevă un grad de pericol social redus al contravenţiei săvârşite, şi căreia, potrivit dispoziţiilor art.5 al.5 din O.G. nr.2/2001 trebuie să îi corespundă o măsură echivalentă în plan sancţionator.

Având în vedere criteriile prevăzute de art.21 al.3 din O.G. nr.2/2001 raportate la împrejurările concrete în care fapta a fost săvârşită, şi cu atenţionarea petentului că în viitor în situaţia nerespectării dispoziţiilor privitoare la deţinerea rovinietei valabil nu va mai benefica de clemenţa instanţei, se apreciază de către instanţă, că sancţiunea amenzii în cuantum de 750 lei depăşeşte proporţionalitatea dintre gravitatea faptei săvârşite şi sancţiunea aplicată şi că scopul sancţiunii contravenţionale poate fi atins şi prin aplicarea la acest moment a unui „Avertisment”, potrivit art.7 şi art.5 teza I din O.G. nr.2/2001.

9. Cheltuieli de judecată.

Cum intimata nu a căzut în pretenţii, se va respinge solicitarea petentului de a i se acorda cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE,

Admite în parte plângerea contravenţională formulată de petentul S.

N. cu domiciliul în comuna (...), sat (...) nr. (...), judeţul (...), în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA, cu sediul în municipiul (...) (...), nr. (...), sector 6, (...)şi drept consecinţă,

Înlocuieşte sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 750 lei aplicată pin procesul verbal de contravenţie seria R19 nr.0423310 întocmit la data de 23.07.2019 de către agentul constatator din cadrul intimatei, cu sancţiunea „Avertisment”.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cale de atac ce se depune la registratura Judecătoriei Întorsura Buzăului.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 octombrie 2019.

PREŞEDINTE GREFIER

M. T. L. M.

Redact.Jud.M.T.

Tehnored.Jud.M.T.

21.11.2019/ ex.