Judecătoria HUȘI ·
Sentință civilă nr. 804/2023 din 20.12.2023
Pe rol se află pronunțarea cererii de chenare în judecată formulate de reclamanta...., în contradictoriu cu pârâtul ...., având ca obiect „divorţ cu minori”.
La apelul nominal făcut în ziua pronunțării nu se prezintă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05 Decembrie 2023, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, data de 20 Decembrie 2023.
In termenul de pronunțare, nu s-au depus alte înscrisuri la dosarul cauzei.
După studiu şi deliberare instanța dă sentința de faţă.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Huși sub nr. ..../244/2022, reclamanta .... în contradictoriu cu pârâtul .... a solicitat instanței ca, prin sentința pe care o va pronunța în cauză, să dispună:
- desfacerea căsătoriei încheiată la data de 28.06.1997, din culpa exclusivă a pârâtului;
- revenirea pârâtei la numele avut înaintea căsătoriei, respectiv „.....”;
- stabilirea domiciliului minorei ..... la domiciliul reclamantei;
- exercitarea autorității părintești exclusiv de către reclamantă;
- stabilirea unei obligații de întreținere, în sarcina pârâtului, raportat la venitul minim pe economie.
În motivare, s-a precizat că reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul în anul 1997, iar în timpul mariajului părților s-au născut doi copii, dintre care doar ....... este încă minoră.
Căsătoria dintre reclamantă și pârât este deteriorată, astfel că nu mai poate continua deoarece pârâtul are un comportament violent, consumă alcool în exces, iar minora e fericită că a scăpat de tatăl ei.
În drept, se invocă dispozițiile art. 373, lit. (c), coroborat cu art. 383 alin. (3), art. 398, art. 402 alin. 1 şi art. 529 Cod civil.
În probațiune, s-au solicitat înscrisuri și proba testimonială.
La dosar s-au depus următoarele înscrisuri: copii acte de identitate, copii acte de stare civilă.
Cererea a fost legal timbrată cu 100 lei taxă judiciară de timbru, în conformitate cu art. 15 din O.U.G. nr. 80/2013.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
În cursul cercetării judecătorești a fost încuviințată și administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
La dosar a fost depus Raportul de anchetă psiho-socială efectuat la domiciliul părinților reclamantei, a fost ascultată minora şi s-a încuviinţat proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorul Batcu Marian.
Din analiza și coroborarea probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Părțile s-au căsătorit la data de 28 iunie 1997, căsătoria lor fiind înregistrată în registrul stării civile al Primăriei com.
Stănileşti, jud.
Vaslui, la nr. 18 din aceeași dată.
În timpul relației dintre părți, s-au născut doi copii, dintre care doar ...... este încă minoră.
Pârâtul consuma băuturi alcoolice în exces şi era violent cu reclamanta.
Minora .... este ataşată doar de mamă şi ţine legătura cu tatăl ei doar telefonic.
Potrivit art. 379 alin. (2) din același act normativ „În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorțul se poate pronunța dacă instanța stabilește culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei.
Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soți, instanța poate pronunța divorțul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorț.
Dacă culpa aparține în totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388.”
Din declarația martorului propus de reclamantă reiese că pârâtul consuma alcool în exces, a devenit violent, iar reclamanta părăsea domiciliul comun împreună cu copiii atunci când pârâtul se manifesta astfel.
Având în vedere situația de fapt expusă anterior coroborat cu probatoriul administrat în cauză, instanța urmează să admită cererea de chemare în judecată și să dispună desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, care a avut o conduită incompatibilă cu viața de familie, fiind violent față de reclamantă.
Cu privire la numele de familie, art. 383 Cod civil dispune următoarele:
(1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanța ia act de această înțelegere prin hotărârea de divorț.
(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soți sau de interesul superior al copilului, instanța poate să încuviințeze ca soții să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înțelegeri între ei.
(3) Dacă nu a intervenit o înțelegere sau dacă instanța nu a dat încuviințarea, fiecare dintre foștii soți poartă numele dinaintea căsătoriei.
În considerarea dispozițiilor legale incidente, instanța va admite cererea reclamantei și va dispune revenirea acesteia la numele avut înainte de căsătorie, și anume „.....”.
În ceea ce privește domiciliul minorei ....., instanța reține că aceasta a declarat expres, cu ocazia ascultării, că doreşte să rămână cu mama sa şi că este mai ataşată de aceasta.
De asemenea, mama are toate condiţiile de locuit, astfel cum reiese din raportul de anchetă socială.
Din aceste motive, instanța va stabili domiciliul minorei la domiciliul mamei.
Cu referire la exercitarea autorității părintești, potrivit art. 483 Cod civil:
„(2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
(3) Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.”
Potrivit art. 503 Cod civil ,,(1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.”
Totodată, jurisprudența CEDO este constantă în acest sens, în cauza Ignaccolo-Zenide vs.
România, Curtea reținând că statul trebuie să dispună măsuri pozitive pentru asigurarea legăturii copilului cu părintele său, în timp ce în cauza Keegan vs.
Irlanda, se recunoaște dreptul la vizitare al părintelui căruia nu i s-a încredințat minorul și obligația pozitivă a statelor pentru a lua măsuri pentru exercitarea efectivă a acestui drept, iar în cauza Pini și Bertini, Manera și Atripaldi vs.
România, Curtea a arătat că „interesul superior al copilului impune găsirea unei familii pentru minor și nu a unui copil pentru o familie sau părinte"
Art. 507 Cod civil dispune că „Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte se poate dispune dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.”
Instanța reține că, pentru o dezvoltare armonioasă a minorei, este în interesul superior ca exercitarea autorități părintești să se realizeze de către reclamantă, astfel că va dispune în acest sens.
Potrivit art. 529 Codul civil:
,,(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
(3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat”.
Pensia de întreținere va fi stabilită în funcție de venitul minim pe economie, la dosar neexistând dovezi că pârâtul ar realiza altă categorie de venituri.
Având în vedere că instanţa va stabili locuinţa minorei la mamă, va dispune obligarea pârâtulului să achite, lunar, cu titlu de pensie de întreținere în favoarea minorei....., 1/4 din venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii (04.10.2022) și până la majoratul minorei, iar dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani sau până intervin cauze de stingere sau de modificare a acestei obligații.
Potrivit art. 928 alin.4 CPC prezenta hotărâre se va comunica din oficiu la Serviciul Public Comunitar Local de evidenţă a Persoanelor (Serviciul de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria părţilor, respectiv din cadrul Primăriei Stănilești, jud.
Vaslui), precum şi Registrului Naţional al Regimurilor matrimoniale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta......, în contradictoriu cu pârâtul........
Dispune desfacerea, prin divorț, a căsătoriei încheiate la data de 28.06.1997, sub nr. 18 şi înregistrată în registrul stării civile al Primăriei com. Stănilești , jud. Vaslui, din culpa exclusivă a pârâtului.
Dispune ca pârâta să revină la numele purtat anterior căsătoriei și anume „.....”.
Dispune exercitarea autorității părintești exclusiv de către reclamanta....., cu privire la minora .......
Stabilește domiciliul minorei ....., la mamă.
Obligă pârâtul să achite, lunar, cu titlu de pensie de întreținere în favoarea minorei....., 1/4 din venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii (04.10.2022) și până la majoratul minorei, iar dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani sau până intervin cauze de stingere sau de modificare a acestei obligații.
Potrivit art. 928 alin.4 CPC prezenta hotărâre se va comunica din oficiu la Serviciul Public Comunitar Local de evidenţă a Persoanelor (Serviciul de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria părţilor, respectiv din cadrul Primăriei Stănilești, jud.
Vaslui), precum şi Registrului Naţional al Regimurilor matrimoniale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea se depune la Judecătoria Huși.
Pronunţată astăzi, 20.12.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, în condițiile art. 402 Cod proc. civilă.