Sentință penală nr. 60 din 11.04.2025

Prin rechizitoriul nr. xx/P/2024 din 12.09.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul XX, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe" prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal.

În actul de sesizare s-a reţinut că, în fapt, la data de 06.04.2024, în jurul orei 01:55, organele de poliţie din cadrul Poliţiei oraşului XX, în timp ce se aflau în executarea serviciului de supraveghere, îndrumare şi control trafic rutier pe raza oraşului XX, au oprit pentru control pe bulevardul Xx, autoturismul marca XX, cu nr. de înmatriculare XX, solicitând conducătorului acestuia documentele personale şi ale autoturismului.

După ce a fost identificat conducătorul autoturismului mai sus menţionat, în persoana inculpatului XX, organele de poliţie au procedat la testarea acestuia cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care, cu acordul său, a fost condus la Spitalul XX, unde i-au fost prelevate două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei la interval de o oră între ele, respectiv la ora 02:18 şi la ora 03:18.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. 168/2024, emis de Institutul de Medicină Legală Craiova, inculpatul a avut la ora 02:18 o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,66 g la 1000 ml sânge, iar la ora 03:18 o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,45 g la 1000 ml sânge.

Cu ocazia audierii, inculpatul XX a recunoscut şi a regretat fapta săvârşită, declarând că la data de 05.04.2024, în intervalul orar 21:00 – 00:00, a consumat la domiciliul său băuturi alcoolice, respectiv 6 sticle de bere a câte 0,33 ml fiecare.

Inculpatul a învederat că, în cazul în care va fi găsit vinovat, este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii.

S-a arătat că situaţia de fapt expusă mai sus se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, f.8-9; rezultat aparat alcotest-etilometru, f.25; buletin de analiză toxicologică, f.16; declaraţii suspect/inculpat, f.11,13; declaraţie martor AA, f.15.

Date cu privire la desfăşurarea urmăririi penale:

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 06.04.2024, s-a dispus începerea urmăririi penale “in rem” cu privire la săvârşirea infracţiunii de ”conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului”, faptă prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 15.05.2024, confirmată prin ordonanţa procurorului din data de 17.05.2024, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul XX sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ”conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului”, prev. şi ped. de art. 336 alin. 1 Cod Penal.

Prin ordonanţa procurorului din data de 31.05.2024, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul XX, pentru săvârşirea infracţiunii de „conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului”, prev. de art. 336 alin. 1 Cod Penal.

Inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 108 şi art. 83, art. 108, art. 209, alin. (17) şi art. 210, alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., încheindu-se în acest sens procesele-verbale din data de 08.03.2024 şi 18.06.2024.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a nu a fost asistat de apărător ales sau din oficiu.

În procedura de cameră preliminară:

Prin încheierea din 21.10.2024, pronunţată în dosarul xx/230/2024/a1, Judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria XX din data de 12.09.2024, dat în dosarul de urmărire penală numărul xx/233/P/2024, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de cercetare penală, dispunând începerea judecăţii în cauza înregistrată pe rolul Judecătoriei XX, sub nr. xx/230/2024, privindu-l pe inculpatul XX, după rămânerea definitivă a Încheierii, fiind stabilit primul termen pentru soluţionarea cauzei la data de 13.03.2025.

Judecata pe fond:

Pe parcursul judecăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, la solicitarea instanţei s-a înaintat la dosar fişa de cazier judiciar a inculpatului eliberată de I.P.J.

Dolj (fila nr. 10 din dosar).

La termenul de judecată din data de 13 martie 2025, inculpatul XX, personal, a învederat că înţelege să solicite judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 374 – 375 din C. proc. pen., doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care şi le însuşeşte şi nu le contestă, declarând că recunoaşte în totalitate fapta astfel cum a fost reţinută în actul de sesizare a instanţei, arătând că, la individualizarea judiciară a pedepsei, în cazul în care va fi găsit vinovat, este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, declaraţia inculpatului fiind consemnată şi, după citire şi semnare, ataşată la dosarul cauzei - fila nr. 12.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa constată şi reţine următoarele:

Situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu este dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, mijloace de probă care se coroborează cu declaraţia inculpatului de recunoaştere a săvârşirii infracţiunii, dată în faza judecăţii.

În fapt, instanţa reţine că la data de 06.04.2024, în jurul orei 01:55, organele de poliţie din cadrul Poliţiei oraşului XX, în timp ce se aflau în executarea serviciului de supraveghere, îndrumare şi control trafic rutier pe raza oraşului XX, au oprit pentru control pe bulevardul Xx, autoturismul marca XX, cu nr. de înmatriculare XX, solicitând conducătorului acestuia documentele personale şi ale autoturismului.

După ce a fost identificat conducătorul autoturismului mai sus menţionat, în persoana inculpatului XX, organele de poliţie au procedat la testarea acestuia cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care, cu acordul său, a fost condus la Spitalul XX, unde i-au fost prelevate două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei la interval de o oră între ele, respectiv la ora 02:18 şi la ora 03:18.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. 168/2024, emis de Institutul de Medicină Legală Craiova, inculpatul a avut la ora 02:18 o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,66 g la 1000 ml sânge, iar la ora 03:18 o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,45 g la 1000 ml sânge.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, declarând că la data de 05.04.2024, în intervalul orar 21:00 – 00:00, a consumat la domiciliul său băuturi alcoolice, respectiv 6 sticle de bere a câte 0,33 ml fiecare.

Procurorul şi-a întemeiat acuzaţia pe următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, f.8-9; rezultat aparat alcotest-etilometru, f.25; buletin de analiză toxicologică, f.16; declaraţii suspect/inculpat, f.11,13; declaraţie martor AA, f.15.

În drept, fapta inculpatului XX, care la data de 06.04.2024, în jurul orei 01:55, a condus autoturismul marca XX, cu nr. de înmatriculare XX, pe raza oraşului XX jud.

Dolj, având o concentraţie de 1,66 g/1000 ml alcool pur în sânge, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 alin.1 din Codul penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, elementul material este reprezentat de acţiunea inculpatului XX de a conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, respectiv conducerea autoturismului marca XX, cu nr. de înmatriculare XX, pe bd. xx din oraşul XX (drum public, în accepţiunea art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, reprezintă ”orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice”), deşi la momentul săvârșirii faptei, mai precis al depistării în trafic, conducătorul vehiculului se afla sub influenţa alcoolului, respectiv la ora 02:18 o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,66 g la 1000 ml sânge, iar la ora 03:18 o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,45 g la 1000 ml sânge, astfel cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 168/2024, emis de Institutul de Medicină Legală Craiova, deci peste 0,80g/l alcool pur în sânge.

Totodată, autoturismul marca XX, cu nr. de înmatriculare XX, condus de către inculpatul XX este un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere, în sensul art. 336 alin. (1) C.pen., prin raportare la art. 30 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În ceea ce priveşte locul săvârşirii, condiţie esenţială a infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi care îi întregeşte conţinutul constitutiv, instanţa reţine conducerea autovehiculului de către inculpat pe bulevardul Xx (oraşul XX), jud.

Dolj, drum public în accepţiunea prevăzută de art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002.

Urmarea imediată a infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe este reprezentată de starea de pericol creată pentru siguranţa traficului rutier, cunoscut fiind faptul că o persoană care se găseşte sub influenţa alcoolului nu mai este în plenitudinea aptitudinilor fizice şi psihice pe care le presupune conducerea în siguranţă a autovehiculelor pe drumurile publice.

Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată a faptei reţinute în sarcina inculpatului rezultă ex re, din materialitatea faptei, prezumându-se, infracţiunea cercetată în cauză fiind o infracţiune de pericol abstract.

Din punctul de vedere al laturii subiective, se constată că poziţia psihică a inculpatului XX este cea specifică formei de vinovăţie a intenţiei indirecte, prev. de art. 16 alin. (3) lit. b) C.pen., acesta prevăzând rezultatul faptei sale, pe care, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerea lui.

Inculpatul XX a condus autovehiculul marca XX, cu nr. de înmatriculare XX, pe bd. xx din oraşul XX, prevăzând şi acceptând că prin conducerea autovehiculului, după ce în prealabil a consumat alcool, pune în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic, în condiţiile în care o persoană aflată sub influenţa alcoolului are mult diminuate orice reflexe şi reduse orice posibilităţi de preîntâmpinare a unui eventual pericol pe drumurile publice, cu toate că nu a urmărit producerea unui astfel de rezultat.

Din materialul probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, pe care inculpatul nu l-a contestat şi l-a însuşit integral, coroborat cu declaraţia dată de acesta în faţa instanţei de judecată la termenul de la data de 13.03.2025, rezultă dincolo de orice bănuială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţia prevăzută de lege.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, cu titlu prealabil, instanţa observă că pedeapsa este sancţiunea de drept penal ce constă într-o măsură de constrângere şi de reeducare prevăzută de lege pentru săvârşirea unei anumite infracţiuni şi este stabilită de instanţa de judecată infractorului în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.

Pentru stabilirea pedepsei, instanţa va face aplicarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 74 alin (1) din C.pen., în cadrul limitelor speciale ale pedepsei, reduse ca efect al procedurii simplificate.

În ceea ce priveşte circumstanţele reale, instanţa observă că, referitor la împrejurările concrete şi modalitatea în care a fost săvârşită fapta, precum şi urmările socialmente periculoase produse sau care s-ar fi putut produce, în cauză este vorba despre conducerea unui autoturism sub influenţa băuturilor alcoolice, pe o distanţă considerabilă şi preponderent pe artere rutiere de trafic intens, iar valoarea alcoolemiei a fost foarte ridicată, chiar dacă nu s-a produs vreun incident rutier nedorit, care să pericliteze în mod semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

Se mai reţine că nu se face menţiune despre o viteză excesivă a inculpatului.

Cu referire la circumstanţele personale, reţine instanţa vârsta inculpatului de 32 de ani, starea sa de sănătate, lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaştere a faptei, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzei şi la aflarea adevărului, cu respectarea exigentelor impuse de art. 6 din C.E.D.O, aspecte de natură a genera aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege, în măsură să asigure scopul educativ al pedepselor.

Toate aceste împrejurări de fapt au creat, în mod neîndoielnic, convingerea instanţei asupra faptului că incidentul ce face obiectul prezentei cauze a fost şi va fi un eveniment singular în viaţa inculpatului, care se află la o vârsta la care are capacitatea de conştientizare a faptei sale şi a urmărilor acesteia, astfel că va adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor juridice de convieţuire socială.

La alegerea pedepsei, instanţa, având în vedere particularităţile cauzei (circumstanţele reale în care a fost săvârşită fapta şi circumstanţele personale ale inculpatului) va opta pentru pedeapsa închisorii, pe care o apreciază ca fiind oportună pentru atingerea scopurilor funcţiei principale ale pedepsei, în special în ceea ce priveşte reeducarea inculpatului şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de către acesta.

Având în vedere că în şedinţa de judecată din data de 13.03.2025, inculpatul a declarat că este de acord să beneficieze de dispoziţiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., arătând că recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare a instanţei, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa va da eficienţă acestor dispoziţii şi va acorda beneficiul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Având în vedere reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, pedeapsa cu închisoarea de la 1 an la 5 ani stabilită de lege pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal, se va reduce la o pedeapsa cu închisoarea între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni.

Prin urmare, la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa, având în vedere circumstanţele reale ale faptei – valoarea mare a alcoolemiei, faptul că inculpatul nu a fost implicat în niciun incident rutier, fiind efectiv oprit de poliţie pentru un control de rutină şi circumstanţele personale ale inculpatului – lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră avută de acesta pe tot parcursul procesului penal, se va orienta către minimul special prevăzut de lege pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, diminuat cu 1/3, urmare a poziţiei procesuale a inculpatului şi a incidenţei dispoziţiilor art. 396 alin. 10 din C.proc.pen., şi astfel, şi va stabili pedeapsa de un an şi două luni de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal.

Totuşi, recunoaşterea faptei şi colaborarea cu autorităţile nu pot compensa gravitatea infracţiunii săvârşite, accentuată de faptul că inculpatul a consumat băuturi alcoolice, respectiv 6 sticle de bere a câte 0,33 ml fiecare, într-un interval scurt de timp înainte de a se urca la volan, ceea ce denotă o lipsă de responsabilitate şi de conştientizare a riscului la care se expune pe sine şi pe ceilalţi participanţi la trafic.

Astfel, alcoolemia inculpatului de 1,66 g/1000 ml alcool pur în sânge este cu mult peste limita legală de 0,80 g/l, ceea ce indică o stare avansată de ebrietate care afectează grav capacitatea de a conduce.

În jurisprudenţa penală, o astfel de alcoolemie este considerată o situaţie serioasă, care necesită o pedeapsă fermă pentru a descuraja astfel de comportamente.

Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului cu o asemenea concentraţie în sânge pune în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi poate avea consecinţe extrem de grave, inclusiv producerea de accidente rutiere cu victime.

Gravitatea faptei este accentuată de faptul că inculpatul a condus un autoturism într-o zonă publică, respectiv pe bulevardul xx, din oraşul XX, judeţul Dolj, fiind necesară intervenţia poliţiei pentru a-l opri, ceea ce arată un risc concret pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine aplicabilitatea dispoziţiilor art. 5 Cod pen., având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 172 din 31 mai 2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 31 mai 2024, prin care s-a modificat art. 336 Cod pen. şi s-a introdus un nou alineat la art. 83 Cod pen., respectiv alin. 2 indice 1, care interzice posibilitatea de a se dispune amânarea aplicării pedepsei în cazul infracţiunilor prev. de art. 335 şi 336 Cod pen., fiind mai favorabilă reglementarea anterioară.

În ceea ce priveşte amânarea aplicării pedepsei, instanţa are în vedere, pe de-o parte, gradul de alcoolemie ridicat pe care l-a avut inculpatul la momentul săvârşirii faptei, iar pe de altă parte, gradul de pericol social al infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

Astfel, instanţa apreciază că această măsură (amânarea aplicării pedepsei) nu ar fi aptă să atingă scopurile funcţiei principale ale pedepsei, iar prin dispunerea unei astfel de soluţii, inculpatul ar beneficia de o clemenţă nejustificată în raport de natura şi gravitatea faptei, de împrejurările în care a fost comisă, precum şi de urmările pe care le-ar putea produce o asemenea faptă, iar societatea în general ar primi un semnal că organele judiciare sunt dispuse să manifeste o înţelegere sporită faţă de persoanele care pun în pericol siguranţa traficului rutier prin conducerea autovehiculelor pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice, în condiţiile în care, oricum, numărul acestor fapte este unul ridicat.

În acest caz, nivelul ridicat al alcoolemiei şi comportamentul de a se urca la volan la scurt timp după consumul de alcool demonstrează o lipsă de responsabilitate din partea inculpatului şi necesitatea unei sancţiuni care să aibă un efect preventiv şi educativ.

Pedepsele aplicate pentru alcoolemii ridicate impun, în practică, sancţiuni mai severe, precum închisoarea cu suspendare, tocmai pentru a sublinia importanţa respectării normelor rutiere şi pentru a descuraja comportamentele care pun în pericol viaţa oamenilor.

Pentru aceste motive, instanţa apreciază că nu se impune amânarea aplicării pedepsei, însă reţine dispoziţiile art. 91C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42, sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de un an şi 2 luni închisoare, iar inculpatul nu a fost condamnat anterior, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, esenţiale în această apreciere fiind persoana inculpatului, integrarea acestuia în societate şi atitudinea de cooperare manifestată pe durata întregului proces penal.

Aşadar, instanţa va condamna inculpatul la pedeapsa de un an şi 2 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p..

În baza art. 91 alin. 1 şi art. 92 alin. 1 C. pen., va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani pentru inculpat.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere va obliga inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C. pen., va impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei xx, judeţul Dolj sau Consiliului Local al Comunei xx, judeţul Dolj, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C. pen., va atrage atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 96 alin. 1 C.pen., va pune în vedere inculpatului că nerespectarea cu rea-credinţă a măsurile de supraveghere sau obligaţiilor de mai sus ori săvârşirea unor noi infracţiuni cu intenţie sau intenţie depăşită după suspendarea executării pedepsei atrage revocarea suspendării executării pedepsei şi executarea pedepsei.

În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 550 lei reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.