Sentință civilă nr. 433 din 10.04.2025

Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 01.10.2024, sub nr. 2593/230/2024, reclamanta XX în contradictoriu cu pârâţii XY şi XZ, a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să se dispună rezoluţiunea contractului de întreţinere numărul 3210 din data de 26 iunie 2015, emis de către B.N.P.

XXX, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că, în fapt, în perioada 04.05.2015- 04.06.2015, a fost internată la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie XX, datorită faptului că a suferit un AVC ischemic hemoragic cerebelos bilateral.

A precizat reclamanta că, pârâta XZ venea în vizită la o colega a reclamantei, iar după câteva zile în care a venit la spital, a început să se preocupe de starea de sănătate a reclamantei, ba chiar s-a oferit să o conducă acasă de la spital, atunci când va fi externată, iar reclamanta a acceptat, întrucât nu avea pe nimeni să se ocupe de ea.

Ulterior externării, pârâţii au venit de 2-3 ori în vizită, acasă la reclamantă, iar în una dintre zile, au venit însoţiţi de doamna notar, care i-a pus să semneze un act.

Reclamanta a precizat că, fiind bulversată imediat după externare, nu a ştiut ce semnează, aflând că a semnat un contract de întreţinere la câteva luni după semnarea actului, când şi-a mai revenit după AVC-ul suferit.

Totodată, reclamanta a mai arătat că pârâţii de circa un an de zile nu se mai ocupă de reclamantă aşa cum ar trebui, ba chiar pârâta a încercat de 2 ori să o omoare, odată să o otrăvească şi a doua oară a bătut-o cu pumnii în cap atât de grav, încât şi-a pierdut echilibrul şi a căzut din picioare.

Reclamanta a menţionat că este o persoană greu deplasabilă, singură trebuie să se ocupe de gospodărie, întrucât pârâţii locuiesc şi lucrează în Municipiul Craiova, şi chiar dacă aceştia îi trimit mâncare prin diverse persoane, nu binevoiesc să locuiască cu reclamanta.

Astfel, reclamanta a arătat că îşi face singură focul, îşi pune hainele la spălat, singură merge la baie, deşi baia este în curte, şi-a cumpărat lemne din banii proprii şi singură îşi ia medicamentele.

Mai mult, când avea probleme medicale, pârâţii nu veneau de la Craiova să o ducă la doctor, trebuia să apeleze la vecinii săi, iar în ultimul timp, din răutate, pârâţii le-au interzis şi acestor vecini să mai meargă cu reclamanta la medic.

De asemenea, reclamanta a arătat că în vara anului 2024, pârâta i-a pus pe faţă nişte haine, pe care le-a sos din maşina de spălat, cu intenţia de a o sufoca, iar de câteva ori pârâţii i-au spus să plece afară din casă, că nu mai are ce căuta în casă, că acum este masa lor, au jignit-o în nenumărate rânduri, îi adresează injurii şi se comportă foarte urat cu ea.

Totodată, reclamanta a susţinut că le-a sugerat pârâţilor să îi găsească o femeie care să stea în permanenţă cu reclamanta, însă aceştia au spus că nu dau ei banii şi că reclamanta nu are nevoie.

A mai arătat că din banii proprii şi-a cumpărat materiale şi a renovat acoperişul la casă în anul 2019, pârâţii neavând nici o contribuţie bănească la renovarea casei.

Pentru motivele mai sus invocate, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost formulată, în primul rând, pentru faptul că a fost înşelată de către pârâţi să semneze contractul de întreţinere, având în vedere starea sa de sănătate, şi în al doilea rând, datorită jignirilor primite, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 2263 Cod civil.

În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor, precum şi proba testimonială cu martorii AA şi BB.

Au fost anexate la cererea de chemare în judecată următoarele înscrisuri doveditoare, în copie: carte de identitate, contract de întreţinere autentificat sub nr. xxx/26.06.2015 la B.N.P.

XXX, certificat de încadrare în grad de handicap şi anexa, bilet de externare, oferta pentru acoperiş- XX şi aviz de însoţire a mărfii.

La data de 04.10.2024, reclamanta a formulat o cerere prin care a solicitat înlocuirea martorului AA cu martora BB.

Pârâţii XY şi XZ au depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii reclamantei, ca neîntemeiată şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea procesului.

În motivarea întâmpinării depuse, pârâţii au arătat că în anul 2015, la solicitarea reclamantei, au convenit să încheie cu aceasta un contract de întreţinere nr. xxx/26.06.2015, încheiat de B.N.P. XXX.

Pârâţii au susţinut că, potrivit contractului, reclamanta, în calitate de creditoare a obligaţiei de întreţinere, s-a obligat să transmită pârâţilor proprietatea asupra imobilului situat în oraşul xxx, jud.

Dolj, rezervându-şi dreptul de uzufruct asupra imobilului arătat, iar pârâţii, în calitate de debitori ai obligaţiei de întreţinere, şi-au asumat obligaţia de a-i asigura hrană, medicamente, încălţăminte, îmbrăcăminte, precum şi de a-i asigura menajul pe durata vieţii şi, totodată, de a-i asigura îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală, precum şi cheltuielile ocazionate de înmormântarea acesteia.

Pârâta XZ a arătat că, în jurul datei de 07.05.2015, a fost în vizită la o colegă care era internată la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie XX, unde a întâlnit-o pe reclamantă.

Imediat a recunoscut-o, deoarece pârâta s-a născut în oraşul XX, iar părinţii săi, pe lângă faptul că sunt vecini cu reclamanta, tatăl său a fost coleg de serviciu atât cu reclamanta, cât şi cu defunctul soţ al acesteia.

Pârâta a susţinut că reclamanta i-a povestit că este internată de câteva zile, pentru că a suferit un AVC, nu are niciun ban la ea sau haine de schimb şi are nevoie de ajutor.

Auzind cele povestite şi mai ales că o cunoaşte de când era copil, pârâta a mers şi a cumpărat tot ce avea nevoie, respectiv: pijamale, papuci, lenjerie intimă, scutece pentru adulţi, creme/alifii pentru piele, mâncare şi apa.

Totodată, a luat legătura cu medicul reclamantei, care îi prescria reţetele cu medicamentele necesare, pentru a le procura, deoarece nu se regăseau în farmacia spitalului.

A mai arătat pârâta că, pe toată perioada spitalizării, în fiecare dimineaţă, îi aducea reclamantei mâncare şi ceea ce mai avea nevoie, se asigura că are scutecul schimbat, pentru că nu se putea deplasa şi era dependentă de scutece, o spăla şi o îmbrăca în haine curate şi îi aducea să mănânce la pat, iar când termina programul la serviciu, mai mergea din nou la spital o schimbe de scutec şi îi lua acasă toate hainele murdare pentru a le spăla.

Datorită atenţiei acordate, aspect constatat şi de medici, a tratamentului bun achiziţionat şi a colaborării zilnice cu pârâta, reclamanta a făcut progrese semnificative şi pe data de 04.06.2015 a fost externată, iar din biletul de externare nr. xxx/04.06.2015, rezultă că la externare, reclamanta avut o evoluţie favorabilă.

Pârâta XZ a precizat că, pe toată perioada cât a fost internată, reclamanta a purtat cu pârâta numeroase discuţii, în principal pe faptul că nu are pe nimeni şi că şi-ar dori ca pârâta să aibă grijă de dânsa.

Totodată, reclamanta i-a spus pârâtei că la externare îşi doreşte ca aceasta să o ducă acasă, de la Craiova la XX, lucru care s-a şi întâmplat, însă înainte de a o duce acasă, a trecut pe la farmacie şi i-a cumpărat medicamentele prescrise de medic, tratament ce trebuia urmat acasă.

S-a mai arătat că reclamanta a luat din pensie suma de 900 de lei, pe care a vrut să o înmâneze pârâtei pentru cheltuielile efectuate, însă pârâta a refuzat banii, în primul rând, pentru că a văzut că a rămas cu foarte puţini bani din pensie, iar gestul său a fost făcut din omenie, nu pentru a fi remunerată.

În opinia pârâtei, dacă ar fi considerat că trebuie să îi restituie reclamanta cheltuielile făcute, în decurs de aproape o lună, cu medicamente, scutece, hrană, hainele şi altele, acestea se ridicau în jurul sumei de 2700 lei, cu mult mai mult decât îi oferise reclamanta.

Pârâta a menţionat că, după ce a instalat-o în casă pe reclamantă, i-a luat toate hainele de la spital şi le-a spălat la domiciliul părinţilor săi, iar mama pârâtei îi adusese mâncare reclamantei şi i-a dat să mănânce.

Totodată, reclamanta i-a solicitat să îi dea un răspuns dacă vrea să aibă grijă de dânsa şi, cum pârâta avea programat şi plătit deja concediul, i-a răspuns că vorbesc la întoarcere, iar mama pârâtei a rămas să doarmă cu reclamanta, pentru că spunea că îi este frică să doarmă singură.

La întoarcerea din concediu, în urma discuţiilor purtate cu reclamanta, a aflat că au mai fost trei familii care au avut grijă de dânsa, au stat cu aceasta 3-4 ani, dar nu le-a făcut niciun act, aspect confirmat şi de către vecini.

De asemenea, s-a precizat că reclamanta le-a propus pârâţilor să încheie un contract de întreţinere, cu rugămintea să nu le comunice vecinilor despre existenţa acestui contract, iar pârâţii au fost de acord.

Totodată, în urma discuţiilor purtate cu reclamanta, pârâţii şi-au luat angajamentul că îi vor asigura întreţinerea cu tot ce este necesar, dar vor sta în compania şi efectiv cu reclamanta de vineri după-amiază până duminică după-amiază, iar de luni până vineri după-amiază întreţinerea o va asigura, în numele lor, mama acestora, CC.

Reclamanta a acceptat imediat propunerile pârâţilor şi le-a solicitat să facă demersuri în vederea încheierii contractului.

La solicitarea reclamantei, d-na notar a venit acasă, iniţial cu un model de contract cu scopul de a-l studia aceasta.

Reclamanta l-a citit şi i-a solicitat d-nei notar să insereze în contract dreptul de uzufruct asupra imobilului ce face obiectul contractului.

După ce contractul a fost refăcut în forma solicitată de reclamantă, d-na notar s-a reîntors în domiciliul acesteia, unde contractul a fost semnat de către toate părţile.

Totodată, după încheierea contractului, la câteva zile, mai exact în data de 07.07.2015, reclamanta le-a solicitat pârâţilor să o ducă la un control cardiologic, la dr.

XX, pentru că dorea să verifice dacă i-a fost făcut bine controlul în spital.

Apoi, a urmat un control la cabinetul particular, din cadrul Policlinicii XX, la medicul care se ocupase de reclamantă timp de o lună pe perioada spitalizării.

După aceste investigaţii, reclamanta a solicitat şi un consult la Neurologie la Spitalul XX, dar şi o serie de analize medicale ce au fost efectuate în data de 20.08.2015, pe care le-a repetat în data de 30.08.2015.

Toate costurile acestor investigaţii au fost suportate de către pârâţi.

Totodată, s-a precizat că, de la externare timp de 2 ani, mama pârâtei a dormit în fiecare noapte cu reclamanta, abia după această perioadă reclamanta le-a comunicat că poate să doarmă singură, iar mama pârâtei stă cu reclamanta numai ziua.

Pârâţii au mai menţionat că, în luna decembrie 2015, reclamanta a solicitat un nou control la Cardiologie, la dr.

XX, unde în data de 16.12.2015, a făcut o serie de investigaţii.

La acelaşi cabinet au urmat apoi investigaţii în data de 27.05.2016, dar şi în data de 28.11.2016.

În perioada de 23.01.2017 -Ol .02.2017, reclamanta a solicitat internare la Neurologie la Spitalul XX, perioadă în care pârâţii au făcut naveta zilnic Craiova-XX, pentru a o vizita în spital şi a-i aduce cele necesare.

De asemenea, în anul 2017, datorită stării de sănătate, a necesitat internare, motiv pentru care, în perioada 17.05.2017-30.05.2017, reclamanta a fost internată la Spitalul Clinic de Neuropshihiatrie XX, secţia Neurologie I.

Aici, pârâţii au aflat de la medicul care se ocupase de reclamantă, pentru prima dată când a făcut AVC în anul 2015, că pe lângă problemele medicale pe care le ştiau, reclamanta a mai fost diagnosticată şi cu o tulburare depresivă majoră, primind tratament de specialitate în acest sens.

Toate discuţiile pe care pârâţii le aveau în aceea perioadă cu reclamanta se raportau la nevoia excesivă a acesteia de a merge la spital/doctori, repeta încontinuu că vrea la un doctor, apoi când ajungea acasă solicita control la un altul medic.

Au arătat pârâţii că au dus-o pe reclamantă la toate specialităţile medicale pe care le-a dorit, însă nu mai deţin toate documentele, deoarece o parte au fost oprite de anumite cabinete medicale spre analiză, însă toate investigaţiile şi controalele medicale au fost făcute exclusiv pe cheltuiala pârâţilor

Astfel, în data de 13.10.2017, reclamanta a solicitat control la Endocrinologie, motiv pentru care, pârâţii au programat-o la Cabinetul particular al Dr. XX, unde pe lângă consultaţie a făcut şi o serie de investigaţii medicale.

Apoi, la data de 12.02.2018, la Centrul Medical XX, reclamantei i s-a făcut ecografie, consult şi interne/diabet, în urma căruia i s-a eliberat reţetă medicamente.

În perioada 24.09.2018-03.10.2018, a urmat o nouă internare la Spitalul XX, unde reclamantei i s-au făcut analize şi tratament neurologic, iar de fiecare dată pe toată perioada internării, pârâta a trebuit să facă naveta pentru a putea să îi asigure cele necesare.

În data de 13.02.2019, la solicitarea reclamantei, i s-au făcut analize medicale la Clinica XX.

În martie 2019, a fost programată la cardiologie la dr.

XX, unde i s-a făcut consult, investigaţii şi tratament, apoi i s-a eliberat la data de 27.03.2019 reţetă şi medicamente permanente, cumpărate de către pârâţi.

În iunie 2019, mai exact 26.06.2019, a urmat o programare la gastroenterologie la Clinica XX, unde s-a efectuat consult şi tratament de specialitate.

Apoi, în perioada imediat următoare, pârâţii au mers cu reclamanta, de mai multe ori la dermatologie, la cabinetul privat al dr. XX, unde a beneficiat de consult şi tratament.

În august 2019, reclamanta a mers la Spitalul XX, unde la data de 09.08.2019 i s-au făcut analize medicale.

După aceasta, a urmat o internare la Spitalul Militar XX, secţia Psihiatrie acuţi, în perioada 20.09.2019-30.09.2019, unde a primit tratament de specialitate, i s-au făcut analize medicale şi a primit reţetă, scrisoare medicală şi un diagnostic mai detaliat despre afecţiunile psihice de care suferă.

Totodată, în noaptea de Revelion 2019/2020, pentru faptul că i se modificaseră trăsăturile feţei şi era foarte apatică, pârâţii au apelat serviciul 112, care a dus-o prima dată la Spitalul XXlor.

Apoi, au transferat-o la Spitalul Clinic de Urgenţă XX, unde a fost examinată şi a fost trimisă la Secţia Clinică de Psihiatrie nr .

I XX.

La psihiatrie, i-a fost administrat un tratament, apoi a fost externată şi a plecat acasă la XX.

În UPU XX, a fost eliberat un buletin de examinare cu nr. 27/01.01.2020, pentru analize medicale tomografie computerizată a creierului, care au fost efectuate.

În mai 2020, pârâţii au mers cu reclamanta la XX, unde la data de 18.05.2020 la medicina internă i s-au făcut ecografii şi tratament.

De asemenea, în ianuarie 2021, la Spitalul XX i s-au făcut analize medicale, conform buletin de analize medicale cu nr. AJ 8542/07.Ol .2021, eliberat de Spitalul XX.

Apoi, reclamanta a beneficiat de analize medicale la Clinica XX, în datele de 01.04.2021 şi 14.1 1.2021.

În anul 2023, pârâţii au internat-o pe reclamantă la Spitalul XX, în perioada 21.07.202328.07.2023, unde, pe lângă analize medicale la insistenţele pârâţilor, i s-au făcut tomografie computerizată a creierului şi radiografii coloană pelviană/membre, tocmai pentru a i se îmbunătăţi starea de sănătate.

La data de 28.03.2024, pârâţii au mers cu reclamanta la Clinica XX, unde şi-a făcut analize medicale, care au fost urmate la data de 01.04.2024 de alte analize medicale efectuate la Spitalul XX.

În luna august 2024, la solicitarea reclamantei, pârâţii au programat-o la data de 08.08.2024 la consultaţie, ecografie şi investigaţii Clinica XX, secţia ginecologie.

Cel mai recent episod de investigaţii datează din data de 13.10.2024, când reclamanta i-a spus că la ora 8.30 a căzut când s-a ridicat din pat, pârâta a găsit-o stând pe covor cu telefonul în mână, schimbată de pijamale şi îmbrăcată în ţinuta de zi, a ridicat-o, i-a pregătit masa şi i- dat medicamentele.

La insistenţele pârâtei, reclamanta i-a spus ceea ce s-a întâmplat şi i-a zis că s-a lovit la cap şi la coloană, motiv pentru care, pârâta a apelat Serviciul de Urgenţă 112, unde un echipaj medical a transportat-o la UPU XX, unde i s-a făcut consultaţie cardiologie, radiografii, examen tomograf.

În urma investigaţiilor medicale, nu a reieşit niciun traumatism, nicio lovitură, fără leziuni vasculare recente, drept pentru care a fost trimisă, conform istoricului medical, şi la Secţia Clinică de Psihiatrie nr.

I XX, însă acolo i-a spus medicului de gardă că are medicul ei la XX şi nu doreşte să fie internată.

Mai exact, a refuzat internarea, moment în care pârâţii au luat-o şi s-au întors înapoi acasă la XX, iar toate aceste investigaţii medicale, pârâţii le-au plătit, fără a mai ţine cont de stresul şi disconfortul creat.

Pârâţii au mai arătat că, în ceea ce priveşte afirmaţia reclamantei că nu a ştiut ce semnează, ci că a aflat că a semnat un contract de întreţinere câteva luni mai târziu, este una rău-voitoare şi are ca scop inducerea în eroare a instanţei de judecată.

Reclamanta omite să precizeze instanţei că înainte de a demara procedura de încheiere a acestui contract de întreţinere, a fost vizitată în acest sens de un funcţionar din cadrul Primăriei XX, astfel că pârâţii nu înţeleg ce a dus la această situaţie, în condiţiile în care prestează şi au prestat îngrijire pentru şi în favoarea reclamantei de peste 9 ani şi chiar şi în prezent au acelaşi comportament.

În ceea ce priveşte acuzaţiile reclamantei că pârâta ar fi vrut să o omoare, pârâţii au arătat că aceste sunt nişte scorneli ale reclamantei, în scopul de a atrage empatia instanţei şi a-şi justifica comportamentul.

Nu de puţine ori, în ultimul an, reclamanta le-a spus că nu are nimic cu pârâţii, că îi aduc tot ce trebuie şi că o îngrijesc, dar vrea să scape de ei, că nu îi mai vrea.

Toată această situaţie a intervenit după ce pârâţii au adus îmbunătăţiri semnificative la casă, lucru confirmat şi de reclamantă, spunându-le că acum nu mai are nevoie de ei, că au pus casa în regulă.

S-a menţionat că, dacă s-ar admite în mod absurd că i-ar fi provocat vreun mic semn de violenţă reclamantei, aceasta ar fi sunat imediat la Serviciul de Urgenţă, vecini, medicul de familie, şi cum ar fi putut să atenteze la viaţa reclamantei prin otrăvire, atâta timp cât pârâţii o duc frecvent la analize şi investigaţii medicale, din care, fără urmă de tăgadă, ar fi reieşit situaţia susţinută.

Totodată, pârâţii au arătat că, reclamanta, în ultimul an, şi-a modificat foarte mult comportamentul faţă de ei, a devenit mai violentă, atât verbal, cât şi fizic, a lovit-o pe mama pârâtei cu bastonul peste mâini, luând-o prin surprindere.

Pârâta a mai precizat că, nu de puţine ori a lăsat-o pe reclamantă să o jignească în timp ce pregătea mâncarea, deoarece dacă nu se încadrează cu gătitul mâncării pentru prânz şi seară la ora stabilită de reclamantă o loveşte prin surprindere cu bastonul.

Cu toate că nu este un comportament de tolerat, pârâta l-a acceptat datorită explicaţiilor date de medici privind problemele reclamantei de sănătate.

Într-o zi îi goneşte, iar a doua zi îi spune că nu ştie ce s-ar fi făcut fără ajutorul lor.

Pârâţii au arătat că întreţinerea reclamantei a fost şi este constantă, fără întreruperi, zilnică, şi constă nu doar în mâncare (trei mese pe zi şi gustări aproximativ 50 de lei pe zi), ci şi medicamente (aproximativ 120 1ei lunar), au dus-o şi de două ori pe lună la cabinete particulare în XX, iar o consultaţie la un cabinet particular şi investigaţiile nu au costat niciodată sub 300 de lei, la care se adaugă, de fiecare dată, şi o reţetă cu medicamente pe care o cumpără.

Toate drumurile XX-XX, în perioada cât a fost internată sau au mers la investigaţii la clinici private, au fost făcute pe cheltuiala pârâţilor.

S-a precizat că toate investigaţiile medicale solicitate de reclamantă au avut o frecvenţă excesivă, motiv pentru care pârâţii nu mai deţin toate documentele, deoarece ele au rămas la diverse cabinete ca o continuare a controalelor şi nu au considerat necesar să solicite copii, deoarece nu au crezut că după atâţia ani şi atâta efort vom ajunge în situaţia de faţă.

Totodată, pârâţii au arătat că au plătit toate cheltuielile de utilităţi pentru întreţinerea imobilului care face obiectul contractului de întreţinere, respectiv: impozit pe cladiri (anual o medie de 300 lei), apa canalizare (aproximativ 60 lei/lună), electricitate (aproximativ 50 lei/lună), gunoi (aproximativ 18 lei/lună), cablu Tv (aproximativ 180 lei anual), telefon (aproximativ 35 lei/lună), gaze (aproximativ 20 lei/lună), butelie de butan (aproximativ 100 lei/lună), produse de curăţenie baie/ bucătărie (aproximativ 50 lei/lună), detergenţi (aproximativ 50 lei/lună), produse de îngrijire personală (aproximativ 50 lei/lună), îmbrăcăminte (aproximativ 3000 lei), încălţăminte (aproximativ 2000 lei), lemne şi rumeguş ( aproximativ 1700 lei/an).

De asemenea, au achiziţionat maşina de spălat (1400 lei), două combine frigorifice (3100 lei/buc.), lada frigorifică (1500 lei), aspirator (400 lei), motoferăstrău pentru tăiat lemne (1000 lei), precum şi alte utilaje/ustensile necesare într-o gospodăriei.

Referitor la afirmaţia reclamantei că mâncarea i-a fost adusă de diverse persoane, pârâţii au precizat că este una mincinoasă, ce nu reflectă adevărul.

Astfel, au arătat că de la momentul încheierii contractului şi până în prezent mâncarea i-a fost adusă în fiecare zi de luni până vineri de mama pârâtei, în principal, şi de tatăl pârâtei, atunci când mama sa se afla la medicul de familie pentru a lua reţeta reclamantei.

Mai exact, mama pârâtei găteşte în fiecare zi mâncare pentru reclamantă, iar la ora 12.00 fix trebuie să intre pe poartă cu mâncarea pentru prânz şi cină, dacă vrea ca reclamanta să nu se supere şi să nu o lovească cu bastonul.

Produsele pentru micul dejun şi gustări le cumpără pârâţii o dată pe săptămână şi le pun în frigider la dispoziţia reclamantei.

S-a mai arătat că, după ce aduce mâncarea, mama pârâtei este obligată de reclamantă să stea în fiecare zi până la ora 17.00, spunându-i că are program, iar în acest timp face curăţenie în casă, în curte şi iarna îi face focul, atât la bucătărie, cât şi în dormitorul reclamantei.

În fiecare vineri după-amiază, când ies de la serviciu, pârâţii vin şi locuiesc efectiv cu reclamanta până duminică după-amiază, însă, nu de puţine ori, au venit ori de câte ori a fost nevoie, iar atunci când a fost în imposibilitatea de a se deplasa, au făcut naveta zilnic pentru a îi face baie, a-i pune scutec, a-i da de mâncare şi medicamentele la pat, deoarece mama pârâtei nu se putea descurca singură.

Pe lângă toate acestea, au arătat pârâţii că toate zilele libere de care au beneficiat de la serviciu, sărbători şi concedii le-a petrecut în compania reclamantei, în scopul de a o face să se simtă bine şi protejată.

Totodată, pârâţii au arătat că au suportat toate cheltuielile cu îngrijirea medicală a reclamantei de la momentul încheierii contractului şi până în prezent, iar acestea depăşesc cu mult suma estimativă de 350.000 lei.

În fiecare luna, pârâţii sau părinţii lor merg la medicul de familie şi la medicul oftalmolog (a fost diagnosticată cu glaucom), pentru a-i lua reţetele şi totodată le cumpără.

Au considerat pârâţii că, pentru a putea să dovedească cele susţinute, reclamanta trebuie să individualizeze în concret o persoană care a prestat aceste servicii în favoarea sa, în afară de pârâţi şi membrii familiei lor, începând cu iunie 2015.

Totodată, pârâţii au menţionat că baia şi bucătăria se află inserate în arhitectura casei, fără a fi necesar ca reclamanta să se deplaseze în curte, pot dovedi cu planşe foto că afirmaţia reclamantei potrivit căreia "singură merge la baie, deşi baia este în curte" este una mincinoasă ce nu corespunde cu realitatea de fapt.

În ceea ce priveşte renovarea casei la care se referă reclamanta în cerere şi care susţine că ar fi avut loc în anul 2019, pârâţii au arătat că realitatea este altfel.

Astfel, încă de la început, când au încheiat contractul de întreţinere, reclamanta le-a spus că, dat fiind faptul că pârâţii se vor ocupa de întreţinerea dumneaei, banii pe care îi va strânge din cele două pensii (de stat şi de handicap) îi va folosi pentru refacerea acoperişului casei care este deteriorat.

În anul 2021, mai concret în luna iunie (aşa cum reiese şi din oferta depusă de reclamantă la dosar 11.06.2021), pârâţii au contactat o firmă din XX care se ocupa cu reparaţia de acoperişuri.

S-au prezentat la faţa locului reprezentanţii firmei pentru a face calculele estimative necesare.

Acoperişul iniţial al casei era edificat într-o apă cu calcan, însă la sfatul reprezentanţilor firmei şi totodată pentru a întări structura acoperişului au căzut, de comun acord, să construiască un acoperiş în două ape.

Firma de construcţii a făcut calculul pentru acel acoperiş şi reclamanta a constatat că suma pe care o economisise era insuficientă pentru a-l putea reconstrui, mai ales că a trebuit să fie construită încă o centură de rezistenţă şi totodată turnat un stâlp de sprijin şi pentru a forma o terasa.

Pârâţii au arătat că au plătit o parte din materiale de construcţie pentru acoperiş (aproximativ 1700 lei), au comandat şi plătit ciment adus cu cifa, pentru centura ce a fost turnată înainte de a se monta acoperişul (aproximativ 700 lei), zilnic au gătit pentru echipa de muncitori, au plătit zilnic bani pentru mâncarea, băuturile alcoolice, sucurile şi ţigările muncitorilor (toate acestea având costuri de aproximativ 1800 lei), au plătit maşinile de ridicare a molozului şi deşeurilor care au rezultat în urma înlocuirii acoperişului (aproximativ 500 lei), dar nu s-au gândit că vor ajunge în această situaţie ca să păstreze bonurile, deoarece situaţia dintre părţi era una armonioasă.

De asemenea, pârâţii au arătat că, în perioada cât a durat refacerea acoperişului, au luat concediu de odihnă şi au participat zilnic, timp de două săptămâni, cu muncă fizică la renovare acoperişului, sens în care înţeleg să anexeze o situaţie cu perioadele în care au solicitat concediul de odihnă, începând cu anul 2021 când au început renovările casei, eliberată de APIA Dolj.

Totodată, au menţionat că imobilul care face obiectul întreţinerii a fost renovat semnificativ pe cheltuiala şi munca pârâţilor, începând cu primăvara anului 2021.

Astfel, în plină pandemie, când deplasările la instituţiile abilitate erau foarte dificile, au demarat procedurile pentru conectarea la reţeaua de gaze naturale şi montarea unei centrale pe gaz în imobil, proceduri care au durat până în luna septembrie 2021.

Au montat calorifere în fiecare camera (pentru care au cheltuit aproximativ 2000 lei), dar la bucătărie aragazul nu este conectat la gaz, deoarece bucătăria şi baia trebuie refăcute integral, motiv pentru care aragazul este conectat la butelie pe gaz butan.

În anul 2022, în luna iunie, pe cheltuiala lor, pârâţii au achiziţionat materiale de construcţie pentru izolarea casei şi vopsirea acesteia cu vopsea decorativă de exterior, au contactat o echipă de muncitori pentru executarea lucrărilor, cărora pe lângă manoperă le-au asigurat trei mese /zi, băutură şi ţigări (costuri efectuate de pârâţi de aproximativ 2700 lei).

Pârâţii au mai arătat că în curte au plantat pomi fructiferi, viţă de vie, numeroase specii de flori (cheltuind aproximativ 500 lei), în fiecare an, începând cu anul 2015, de Crăciun au sacrificat un porc şi au pregătit produse tradiţionale (cheltuind aproximativ 3700 lei), iar în fiecare toamnă au pregătit şi pregătesc numeroase conserve pentru iarnă, au avut pe fiecare masă de Paşte miel şi produse tradiţionale (cheltuind aproximativ anual 3500 lei).

Totodată, pârâţii au precizat că i-au organizat reclamantei, în fiecare an, ziua de naştere şi onomastica, au mers cu dânsa la petreceri, mese în familia extinsă, au dus-o frecvent la coafor.

De asemenea, pârâţii au mai arătat că toate pomenile pe care le-au făcut pentru rudele reclamantei, respectiv: soţ, mamă, soră şi frate, au fost gătite de pârâţi.

Pârâţii au menţionat că în anul 2015, luna iunie, când a venit acasă, reclamanta şi-a sunat fratele, care locuia la XX, să îi spună că e bine şi să vină la ea la XX în vizită, lucru care s-a şi întâmplat, şi atunci şi în anii următori.

Fratele reclamantei venea şi stătea câte 2-3 săptămâni în vizită, însă, niciodată pârâţii nu le-au reproşat că îi întreţineau pe amândoi.

Când fratele reclamantei s-a îmbolnăvit, reclamanta, pe cheltuiala pârâţilor şi însoţită de mama pârâtei, a fost în vizită la acesta pe data de 27.03.2018, stând câteva zile la XX.

După ce acesta a decedat şi a fost înmormântat la XX, reclamanta a solicitat pârâţilor să îi facă pomenirea fratelui la XX, începând de la 6 săptămâni, 6 luni, un an etc., împreună cu celelalte pomeniri pe care le făceau pentru celelalte rude decedate.

Considerând că reclamanta este ca un părinte pentru pârâţi, aceştia nu au refuzat-o niciodată, au avut grijă de locurile de veci ale acesteia, au făcut curăţenie la morminte de câte ori a fost necesar, în luna august 2024 au găsit o echipa de muncitori care a refăcut integral capacul de la unul din cavourile reclamantei.

În drept, pârâţii au întemeiată întâmpinarea pe dispoziţiile art. 2263 alin. 2-7 din Codul Civil, precizând că acţiunea în rezoluţiunea contractului de întreţinere poate fi admisă doar în două ipoteze, limitativ prevăzute de lege.

Prima vizează situaţia când oricare dintre părţile contractante adoptă, în executarea contractului, o conduită care face ca obligaţia de întreţinere să nu mai poată fi executată în condiţii compatibile cu bunele moravuri.

Pentru reuşita acţiunii, reclamantul este obligat să probeze, prin orice mijloc de probă, că pârâtul are un comportament care nu permite executarea obligaţiei de întreţinere în condiţii normale, conforme standardelor morale ale societăţii.

Acţiunea în rezoluţiunea contractului va putea fi promovată, în această primă ipoteză, fie de către creditorul, fie de către debitorul întreţinerii.

Cea de-a două situaţie care justifică rezoluţiunea contractului de întreţinere este neexecutarea fără justificare a obligaţiei de întreţinere, ipoteza presupunând că debitorul întreţinerii refuză să îşi execute obligaţia asumată contractual, fără a fi incidente vreuna dintre ipotezele ce reprezintă, potrivit art. 1555-1557 NCC, cauze justificate de neexecutare.

Calitatea procesuală activă în acest caz incumbă creditorului întreţinerii.

Condiţiile generale care trebuie întrunite cumulativ pentru ca rezoluţiunea unui contract sinalagmatic să fie admisibilă sunt: să existe o neexecutare a obligaţiilor asumate prin contract din partea unei părţi contractante, neexecutarea obligaţiilor să îi fie imputabilă acesteia şi să fie pusă în întârziere.

În practica judecătorească s-a considerat că refuzul de a primi întreţinerea cuvenită, fără un motiv temeinic, constituie un abuz al întreţinutului, acesta neputând obţine rezoluţiunea contractului, prevalându-se de propria-i culpă.

S-a arătat că, în situaţia dedusă judecăţii, nu se poate identifica în concret motivul pentru care s-a solicitat rezoluţiunea în condiţiile în care, în prezent, pârâţii prestează întreţinere în favoarea reclamantei, iar aceasta se bucură de beneficiile întreţinerii acordate, la fel ca în ultimii peste 9 ani.

Astfel, aceştia îi asigură hrana zilnică, menajul, asistenţa medicală necesară şi medicaţia indicată de către medici pe cheltuială exclusivă a lor, iar până în prezent suma investită în refacerea locuinţei şi toate cheltuielile de întreţinere aferente reclamantei pentru a-i asigura un trai bun şi a-i îngriji sănătatea se ridică la aproximativ 350.000 lei.

Totodată, pârâţii au solicitat să i se pună în vedere reclamantei să îşi precizeze în concret temeiul de drept pe care înţelege să îşi întemeieze cererea, respectiv alineatul, motiv pentru care îşi rezervă dreptul de a completa apărările în funcţie de temeiul de drept invocat.

În probaţiune, pârâţii au solicitat proba cu înscrisuri, planşe foto, CD ce conţin conversaţii dintre pârâţi şi reclamantă, interogatoriul reclamantei şi proba testimonială cu martori.

Pârâţii au ataşat întâmpinării următoarele înscrisuri: bonuri fiscale, bilete călătorie, declaraţie fiscală, chitanţe privind plata impozitului pe clădiri şi taxa salubritate, certificat de garanţie motofierăstrău, aviz de însoţire a mărfii (material lemnos), aviz de însoţire a mărfii (ciment pentru centura casei), chitanţe servicii cablu Tv, facturi gaze, electricitate, apă, canalizare şi dovada plăţii, contract de vânzare-cumpărare gaze naturale, analize medicale, bilete de internare/externare, scrisori medicale, reţete, examene computer tomograf, caracterizare pârâtei Iovan Maria Mihaela, situaţie CO din anul 2021-prezent şi CO pârâtă, fotografii cu imobilul din contractul de întreţinere, înainte de renovarea acestuia şi după renovare.

La data de 13.11.2024, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că cele susţinute de către pârâţi nu sunt adevărate.

Astfel, în anul 2015 când am făcut acel ACV, în salon cu reclamanta se afla o colegă de serviciu a pârâtei, care îi mai da reclamantei câte ceva din mâncarea ei, iaurturi, fructe, însă reclamanta primea mâncare de la spital, astfel că nu avea nevoie de alimente speciale.

Totodată, reclamanta a arătat că nu avea nevoie nici de medicamente, deoarece tratamentul era asigurat de farmacia spitalului şi avea nevoie de multe perfuzii pentru a se recupera, nicidecum de pastile, aşa cum susţine neadevărat pârâta.

Reclamanta a precizat că nu este adevărat faptul că pârâta venea în fiecare dimineaţă şi după terminarea programului de lucru la reclamantă la spital, nu avea de ce să facă acest lucru, nu era rudă cu reclamanta şi în plus la spital erau asistentele care o schimbau şi se îngrijeau de ea, îi schimbau pampersul şi îi dădeau să mănânce.

Reclamanta a mai arătat că niciodată nu i-a spus pârâtei că ar dori ca acesta să aibă grija de ea, discuta câteodată cu colegele de salon la spital că este singură, că soţul a murit şi crede că pârâta a auzit acest lucru şi a profitat de starea reclamantei.

Nici despre ziua externării, reclamanta nu a discutat cu pârâta, ca ea să fie cea care o va duce acasă la XX, despre acest lucru, reclamanta discutase cu vecinul său AA să vină să o ia de la spital în ziua externării, însă pârâţii i-au spus că vor veni ei să o ia de la spital.

Neavând cu cine să se deplaseze, a acceptat să fie adusă acasă de la spital de către pârâţi.

Totodată, reclamanta a arătat că nu este adevărată susţinerea pârâtei că atunci când a ajuns acasă după externare i-a oferit acesteia suma de 900 lei pentru ce cheltuise cu ea la spital, este adevărat că i-a dat 900 lei, pentru medicamentele pe care i le cumpărase de la XX, reţeta medicală pe care i-a dat-o la externare de la spital.

Reclamanta a menţionat că nu a rugat-o pe mama pârâtei să rămână să doarmă cu ea, iar după circa o lună de zile de la externare, se deplasa singură, îşi spăla, gătea şi făcea singură treburile gospodăreşti.

De asemenea, reclamanta nu a solicitat încheierea contractului de vânzare cumpărare a cărei anulare a solicitat-o, ci acest contract a fost făcut fără voia sa, pârâta a fost cea care a mers cu autoturismul personal şi a adus acasă notarul public, cu actul gata făcut şi doar au pus-o să semneze, iar reclamanta, ieşită recent din spital, nu a realizat ce act semnează.

Cu privire la internările făcute ulterior anului 2015, reclamanta a arătat că a mers singură la spital, fie la XX, fie la XX, fie să îşi facă analize medicale, cu banii ei îşi plătea tratamentul.

Totodată, a arătat că de circa 2 ani de zile nu se mai poate deplasa din cauza picioarelor, însă până atunci singură făcea cumpărăturile, plătea taxele şi impozitele, mergea să facă analizele.

Cu privire la îmbunătăţirile făcute imobilului, reclamanta a arătat că acestea au fost făcute cu banii săi exclusivi, deoarece avea nişte bani strânşi pentru a face reparaţiile la casă, care necesita reparată.

Termopanele erau puse de reclamantă anterior să îi cunoască pe pârâţi, mobila în toată casa este a ei de mulţi ani de zile, pârâţii nu au adus decât lenjerii de pat şi câteva haine de schimb ale acestora, în rest tot ce este în casă este cumpărat de reclamantă, are aragaz, frigider, aspirator, maşină de spălat, baia era făcută de foarte mulţi ani şi este situată în spatele casei, lângă bucătărie, din bucătărie intrându-se în baie.

Reclamanta a mai arătat că nu poate să fie violentă fizic faţă de pârâţi sau de mama acestora, în prezent se deplasează cu ajutorul unui baston, iar dacă ar ridica bastonul să dea în cineva, automat s-ar dezechilibra şi ar cădea din picioare, neavând de ce să se sprijine.

Totodată, toate medicamentele sunt cumpărate cu banii ei, în plus unele dintre ele, respectiv cele pentru glaucom sunt gratuite, aşa că pârâţii nu aveau cum să cheltuiască banii cu ea.

De asemenea, în perioada în care s-a lucrat la casă, pârâta a gătit pentru oameni, însă toate alimentele au fost procurate cu banii reclamantei, ea doar a gătit, nu a cumpărat nimic cu banii săi proprii.

Combina frigorifică la care face vorbire pârâta au luat-o că aşa au dorit, nu că ar fi fost nevoie de ea, deoarece reclamanta are şi frigider, nu cunoaşte niciun motoferăstrău pe care l-au cumpărat pârâţii şi nu crede că era necesar.

Totodată, reclamanta a menţionat că nu a refuzat întreţinerea pârâţilor, ci a considerat ca aceştia nu şi-au îndeplinit aşa cum trebuie întreţinerea, în condiţiile în care le-a propus în ultimul an, văzând că nu mai poate să se deplaseze, să îi găsească o femeie care să stea în permanenţă cu reclamanta, însă aceştia au refuzat.

La data de 17.03.2025, reclamanta a depus o cerere de renunţare la acţiune, precizând că s-a împăcat cu pârâţii, în prezent aceştia ocupându-se de ea şi de starea sănătăţii sale.

Analizând cererea de renunţare la judecată formulată de către reclamantă, instanţa reţine următoarele:

Procesul civil porneşte la iniţiativa reclamantului, care fixează prin actul de sesizare obiectul şi limitele procesului şi asupra acestuia, în condiţiile legii, are un drept de dispoziţie, drept reglementat prin dispoziţiile art. 9 C.pr.civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C.pr.civ., să renunţe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în şedinţa de judecată ori prin cerere scrisă.

Instanţa reţine că reclamanta a formulat la data de 17.03.2025, o cerere de renunţare la judecarea cererii de chemare în judecată, precizând că s-a împăcat cu pârâţii, aceasta fiind consemnată în practicaua hotărârii.

Potrivit dispoziţiilor art. 406 alin. 3 C.p.c., „Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.”

Întrucât consfinţirea acestui drept nu este condiţionată în cauză, conform art. 406 alin. (3) C.pr.civ., de acceptarea cererii de renunţare la judecată de către pârâţi, atunci când aceasta este făcută după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa constată îndeplinită condiţia pronunţării hotărârii, în condiţiile art. 406 alin. (6) C.pr.civ..

Aşadar, în cauză, cererea de renunţare la judecată a fost formulată în scris, anterior primului termen de judecată, nefiind necesar acordul celorlalte părţi, potrivit dispoziţiilor legale antemenţionate.

Având în vedere manifestarea de voinţă a reclamantei, liber exprimată şi neviciată, instanţa urmează să ia act de renunţarea la judecata cererii principale având ca obiect “rezoluţiune contract” şi să pronunţe o hotărâre, conform art. 406 alin. 6 C.p.c.