Sentință penală nr. 205 din 05.11.2024

Prin rechizitoriul nr.

XXX/P/xxx din 25.01.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul C.L.A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, la data de xxx, ora 01:22, inculpatul C.L.A. a condus autoturismul marca XX, cu numărul de înmatriculare DJ-xx-XX, pe DJ 606 A de pe raza com.

XXX, jud.

Dolj, având o concentraţie de 1,68 g/1000 ml alcool pur în sânge.

Situaţia de fapt descrisă mai sus a rezultat din coroborarea probelor şi a materialelor de la dosarul de urmărire penală, respectiv:

Din cuprinsul procesului verbal de constatare a infracţiunii rezultă că la data xxx, ora 01:22, organele de poliţie din cadrul Secţiei 15 Poliţie Rurală Filiaşi, în timp ce efectuau serviciul de patrulare, supraveghere şi control trafic rutier pe DJ 606 A de pe raza com.

XXX, jud.

Dolj, au procedat la efectuarea semnalului regulamentar de oprire, folosind semnalele luminoase, a autoturismului marca XX, cu numărul de înmatriculare DJ-xx-XX, ce se deplasa pe DJ 606 A din direcţia com.

Coţofenii din Dos către direcţia com.

Argetoaia, însă conducătorul autovehiculului sus menţionat nu s-a conformat şi a mărit viteza de deplasare, circulând haotic, fapt pentru care a fost urmărit pe o distanţă de circa 2-3 km, folosindu-se semnalele acustice şi luminoase, precum şi porta-vocea autospecialei de poliţie, până în satul XXX, com.

XXX, jud.

Dolj, unde s-a reuşit blocarea autovehiculului în faţa bisericii din localitate, după care din autoturism a fost extras forţat conducătorul acestuia, căruia i s-a solicitat să prezinte documentele de identitate şi cele ale autovehiculului.

După ce au verificat documentele solicitate pentru control, organele de poliţie au constatat că inculpatul C.L.A. s-a aflat la volanul autovehiculului sus-menţionat.

Cu aceeaşi ocazie, organele de poliţie au observat că inculpatul C.L.A. emana halenă alcoolică, fapt pentru care l-au testat cu aparatul etilotest ARZE-0114 care a indicat o valoare de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Având în vedere valoarea indicată, inculpatul C.L.A. a fost condus la Spitalul Oraşului Filiaşi unde i-au fost prelevate două probe biologice de sânge pentru stabilirea concentraţiei de alcool în sânge.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.xx/2023, emis de Institutul de Medicină Legală Craiova, inculpatul C.L.A. avea la ora 01:55 o concentraţie de 1,68 g/1000 ml alcool pur în sânge, iar la ora 02:55, o concentraţie de 1,57 g/1000 ml alcool pur în sânge.

Fiind audiat în cauză, inculpatul C.L.A. a recunoscut comiterea faptei, declarând că în după amiaza zilei de 22.09.2023, în jurul orei 17:00, a consumat cca. 200 ml ţuică şi conţinutul a două sticle de 0,5 l bere cu alcool, iar la data de xxx, în jurul orei 01:15, a plecat de la locuinţa prietenei sale din com.

XXX, jud.

Dolj, intenţionând să se deplaseze la locuinţa sa situată în satul xxx din aceeaşi comună, iar după ce a condus autoturismul personal marca XX cu nr. de înmatriculare DJ xx-XX pe DJ 606 A, pe o distanţă de aproximativ 3 - 4 km, din direcţia Coţofenii din Dos către Argetoaia, la intrarea în satul xxx, un echipaj de poliţie care se deplasa din sens opus i-a solicitat, folosind semnalele luminoase şi acustice, să oprească autoturismul pe partea dreaptă a carosabilului, acesta conformându-se după parcurgerea unei distanţe de câteva sute de metri.

Inculpatul a mai menţionat că după testarea sa cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat, a însoţit organele de poliţie la Spitalul Oraşului Filiaşi pentru a-i fi prelevate probe biologice de sânge.

În cursul judecăţii, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei în modalitatea descrisă în cuprinsul rechizitoriului şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

La solicitarea instanţei a fost înaintată copie de pe cazierul judiciar privind pe inculpatul din prezenta cauză (f. nr. 9).

De asemenea, a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri în circumstanţiere, solicitată de inculpat.

În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanţa reţine următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi cu numărul XXX/P/xxx al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul C.L.A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.

Prin încheierea din data de 09 iulie 2024 pronunţată în dosarul nr. xxx/230/2024/a1, în baza art. 346 alin. 1 din Codul de procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. xxx /P/xxx din data de 31.05.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi privind pe inculpatul C.L.A., s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii privind pe inculpat, trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 Cod penal.

Până la începerea cercetării judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, recunoscând în totalitate fapta reţinută în sarcina sa.

În fapt, din actele dosarului de urmărire penală, instanţa reţine că la data de xxx, ora 01:22, inculpatul C.L.A. a condus autoturismul marca XX, cu numărul de înmatriculare DJ-xx-XX, pe DJ 606 A de pe raza com.

XXX, jud.

Dolj, având o concentraţie de 1,68 g/1000 ml alcool pur în sânge.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.658/2023, emis de Institutul de Medicină Legală Craiova, inculpatul C.L.A. avea la ora 01:55 o concentraţie de 1,68 g/1000 ml alcool pur în sânge, iar la ora 02:55, o concentraţie de 1,57 g/1000 ml alcool pur în sânge.

Situaţia de fapt descrisă mai sus a rezultat din coroborarea probelor şi a materialelor de la dosarul de urmărire penală, respectiv: proces verbal de constatare a infracţiunii flagrante; proces-verbal privind luarea consimţământului inculpatului în vederea prelevării de probe biologice de sânge, cerere analiză, examen clinic, proces verbal de recoltare probe biologice, procesul-verbal întocmit la data de xxx de către lucrătorul de poliţie din cadrul Secţiei 15 Poliţie Rurală Filiaşi, buletin de analiză toxicologică- alcoolemie, declaraţii suspect/ inculpat.

În drept, fapta inculpatului fapta inculpatului C.L.A., care la data de 23.092023, în jurul orei 01:22, a condus autoturismul marca XX, cu numărul de înmatriculare DJ-xx-XX, pe DJ 606 A de pe raza com.

XXX, jud.

Dolj, având o concentraţie de 1,68 g/1000 ml alcool pur în sânge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.

Conform art. 336 alin. 1 Cod penal, "Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani sau cu amendă.".

În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective a infracţiunii, instanţa reţine că acesta constă în acţiunea inculpatului de a conduce un vehicul aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.

Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârşirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînţelege starea de pericol pentru siguranţa traficului rutier, stare de pericol generată de conduita ilicită a inculpatului.

Raportul de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea imediată este unul direct şi poate fi dedus din însăşi săvârşirea faptei.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, forma de vinovăţie necesară este intenţia, iar în speţă intenţia inculpatului rezultă din împrejurarea că, deşi ştia că se afla sub influenţa alcoolului, a ales să se urce la volan în aceste condiţii.

Aşadar, din analiza materialului probator şi coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, se constată că dovezile administrate dispun de forţa probantă necesară răsturnării prezumţiei de nevinovăţie iar fapta pentru care inculpatul este acuzat întruneşte elementele esenţiale ale infracţiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată, conform art. 15 Cod penal, respectiv este prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă inculpatului.

În faza urmăririi penale şi a judecăţii, inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, regretând săvârşirea faptei iar din lucrările dosarului de urmărire penală rezultă că acesta a avut o conduită bună în societate atât anterior săvârşirii faptei, cât şi ulterior, reliefată prin atitudinea sa procesuală concretizată în prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi lipsa antecedentelor penale, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzei şi la aflarea adevărului, cu respectarea exigenţelor impuse de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

La individualizarea judiciară a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile enumerate de art. 74 din Codul penal şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Individualizarea pedepsei presupune atât analizarea aspectelor defavorabile cât şi a celor favorabile inculpatului, precum şi a tuturor celorlalte criterii stabilite de art. 74 Cod penal, la care s-a făcut referire anterior.

Examinând circumstanţele cu caracter personal ale inculpatului, instanţa constată că acestea nu sunt de natură să atenueze în aşa măsură gravitatea faptei săvârşite, încât să ducă la aprecierea că ar fi oportună renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.

Instanţa va reţine şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 Cod penal, având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 172 din 31 mai 2024 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 31 mai 2024, prin care s-a modificat art. 336 Cod penal şi s-a introdus un nou alineat la art. 83 Cod penal, respectiv alin. 2 ind. 1, care interzice posibilitatea de a se dispune amânarea aplicării pedepsei în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 335 şi 336 Cod penal, fiind mai favorabilă reglementarea anterioară.

Atitudinea sinceră manifestată de inculpat în faţa instanţei trebuie apreciată în contextul în care activitatea sa infracţională fiind evidentă, acesta a urmărit, de fapt, să beneficieze de efectele art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, constând în reducerea limitelor de pedeapsă.

Reţinând şi incidenţa art. 396 alin. 10 Cod procedură penală (potrivit căruia când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. 1 şi 2, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime), instanţa apreciază că pedeapsa închisorii de 1 an, pentru infracţiunea săvârşită, reflectă pe deplin criteriile legale de individualizare judiciară a pedepsei în condiţiile art. 74 Cod penal şi asigură în mod eficient şi realizarea scopului său punitiv, dar şi educativ - preventiv.

În raport de datele care caracterizează persoana inculpatului, situaţia socială a acestuia, avându-se în vedere şi conduita procesuală după comiterea infracţiunii şi pe parcursul procesului penal, raportat şi la celelalte criterii generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv atingerea redusă a valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, instanţa apreciază că reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată fără privarea de libertate a acestuia.

Referitor la modalitatea de executare, instanţa apreciază că scopul preventiv şi educativ poate fi atins doar printr-un regim sancţionator mai drastic, întrucât rezultatul socialmente periculos se produce prin însăşi comiterea acţiunii incriminate în elementul material al faptelor, independent de producerea unui rezultat concret.

Instanţa consideră astfel că aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere, aşa cum a solicitat şi parchetul, se impune pentru următoarele considerente:

În condiţiile în care valoarea socială ocrotită de norma penală este reprezentată de siguranţa traficului rutier, gravitatea încălcării normei rezultă din adoptarea unui comportament contrar dispoziţiilor legale care reglementează activitatea de conducere a autovehiculelor, inclusiv din perspectiva securităţii persoanelor care au calitate de conducători auto şi pasageri, comportamentul constând în conducerea unui vehicul aflându-se sub influenţa alcoolului deşi cunoştea că este interzis de lege.

Fapta săvârşită de inculpat prezintă pericol social, întrucât alcoolul diminuează puterea de discernământ, capacitatea de concentrare şi atenţia conducătorilor auto, le alterează reflexele, timpul de reacţie, acuitatea văzului, iar numărul erorilor în conducerea autovehiculelor şi al încălcărilor de lege creşte în raport direct proporţional cu cantitatea de alcool ingerată.

Infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului este o infracţiune de pericol, astfel că, pentru a se evita producerea de accidente de circulaţie, legiuitorul a incriminat această faptă, pericolul social fiind unul abstract, inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta şi de urmările produse ori care s-ar fi putut produce cu privire la persoane sau bunuri.

Toate aceste împrejurări imprimă faptei un caracter grav, fiind necesar pentru realizarea scopului de prevenţie generală şi specială a pedepsei aplicarea unei pedepse în condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere, pentru a se asigura o supraveghere eficientă a conduitei viitoare a inculpatului în cadrul măsurilor de supraveghere dispuse conform dispoziţiilor art. 93 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal pe durata termenului de încercare stabilit conform art. 92 Cod penal, în vederea resocializării pozitive a acestuia, pentru realizarea finalităţii pedepsei aplicate, urmând ca inculpatul să fie atenţionat asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, privitor la revocarea beneficiului suspendării în cazul neexecutării cu rea credinţă a acestor măsuri sau a comiterii unei noi infracţiuni în termenul de încercare.

De asemenea, se constată că sunt întrunite condiţiile art. 91 Cod penal, în sensul că pedeapsa stabilită este închisoarea mai mică de 3 ani iar infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Totodată, raportat la circumstanţele personale ale inculpatului descrise mai sus, instanţa apreciază că acesta poate fi îndreptat, aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, dar se impune supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată.

Astfel, instanţa apreciază că prin fixarea termenului de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 Cod penal (cu posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei în cazul reiterării comportamentului infracţional în această perioadă) şi impunerea de obligaţii în sarcina inculpatului, se satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a executării pedepsei.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, inculpatul va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. a Cod penal, se va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Scăeşti, jud.

Dolj sau Consiliului Local Scăeşti, jud.

Dolj pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 Cod penal, urmează a se atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în cazul comiterii de noi infracţiuni sau al nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau obligaţiilor impuse.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 300 lei reprezintă cheltuieli avansate în faza de urmărire penală).