Hotărâre nr. 688 din 13.09.2024

Asupra cauzei de faţă constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 26.06.2023, sub nr. xxx/230/2023, reclamantele UV, ECI şi UCM au chemat în judecată pârâtele BV, UAT XXX- PRIN PRIMAR, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR XX şi COMISIA JUDEŢEANĂ DOLJ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să se constatate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. xxx/23.01.2002, emis de Comisia Judeţeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum şi nulitatea absolută parţială a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului UI, în sensul excluderii (radierii) din titlu a numitei BM, persoană neîndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate după autor şi emiterii unui nou titlu, doar pe numele autorilor UIC şi BM, precum şi obligarea pârâtelor Comisia Locală de Fond Funciar XX, Jud.

Dolj Comisia Judeţeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata cheltuielilor de judecată.

In fapt, reclamantele au arătat că la data de 23.01.2002 Comisia Judeţeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate nr. xxx/23.01.2002, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 10 ha teren situat pe raza loc.XX, com.

XX, jud.

Dolj, de pe urma autorului UNI, decedat la data de 03.12.1986, fiind menţionată în mod eronat între moştenitori şi numita BM, persoană care nu avea calitatea de moştenitoare a autorului, singurii moştenitori îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate fiind descendenţii autorului, respectiv UIC, fiu şi BM, fiică.

Au mai arătat reclamantele că UIC, fiul autorului UNI, a decedat la data de 23.06.1995, având ca moştenitori pe UV, în calitate de soţie supravieţuitoare şi pe numitele ECI şi UCM, în calitate de descendenţi direcţi- fiice.

BM, fiica autorului UNI, a decedat la data de 18.04.2007 şi este autoarea pârâtei BV, fiica sa. Au arătat că autoarea BM a fost căsătorită cu BI., predecedat acesteia, la data de 11.05.2006.

BM a fost concubina autorului UNI, locuia în gospodăria autorului, dar cu care nu a fost niciodată căsătorită.

Numita BM a decedat la data de 01.02.1994 în loc.

XX, jud.

Dolj, fără moştenitori, astfel cum rezultă din adresele nr. 873/13.02.2023 şi 1 nr. 1601/02.05.2023, emise de Primăria com.

XX, jud.

Dolj, ca răspuns la cererile înaintate de apărătorul reclamantelor şi în această situaţie, în speţă devin aplicabile dispoziţiile art. 1138 Cod civil, judecata urmând a se desfăşura în contradictoriu cu U.A.T.

XX, acesta fiind locul decesului şi unde defuncta BM a avut domiciliul în anii anteriori decesului.

Au susţinut reclamantele că având în vedere lipsa oricărei legături de rudenie între BM şi autorul UNI, aceasta nu era persoană îndreptăţită, în sensul dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în temeiul legilor fondului funciar.

Conform art. 13 din Legea nr. 18/1991 R, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, calitatea de moştenitor sestabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive, ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenitorii.

Mai mult decât atât, potrivit dispoziţiilor art. 8 al. 3 din Legea nr. 18/1991 cu modif. şi complet, ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere.

Ori, urmare a răspunsurilor la adresele înaintate la Primăria XX, rezultă că numita BM nici măcar nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor rămase de pe urma autorului UNI, fiind deci trecută din eroare în titlul de proprietate, aceasta nefiind îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului UNI.

Au arătat reclamantele că potrivit art.

III alin. l lit. a pct. i din Legea nr. 169/1997 modificată prin Legea nr. 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data întocmirii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, respectiv actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri cum sunt, în speţă, actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au vocaţie concretă la moştenirea autorului.

In drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 8 al. 3, art. 13 şi urm. Legea nr. 18/1991, art. III al. 1, lit. a pct. i din Legea nr. 169/1997, art. 453 NCPC.

La cererea de chemare în judecată au fost ataşate, în copie, următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială; titlul de proprietate nr. xxx/23.01.2002; certificat de deces UI; certificat de naştere şi certificat de deces UIC; certificat de căsătorie UIC cu XXX; carte de identitate UV; carte de identitate, certificat de naştere şi certificat de căsătorie ECI; carte de identitate, certificat de naştere şi certificat de căsătorie UCM; certificat de deces BM.; certificat de naştere UBM, certificat de căsătorie BI. cu BUM; carte de identitate şi certificat de naştere BV; certificat de deces BI.;certificat de deces BM; adresele înaintate de apărătorul subsemnatelor Primăriei XX şi adresele de răspuns, emise de Primăria XX sub nr. 873/13.02.2023 (la care s-a ataşat cererea înregistrată sub nr. 1385/20,03.1991) şi nr. 1601/02.05.2023.

La data de 25.08.2023, pârâta BV. a depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamante, prin care a solicitat instanţei admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată , arătând că sunt reale afirmaţiile reclamantelor.

Pârâta a arătat că înţelege să îşi însuşească probele solicitate de reclamante, respectiv înscrisurile depuse la dosar şi orice alte probe ce vor fi administrate în cererea acestora.

La data de 27.07.2023, pârâta Comisia Judeţeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii promovată de reclamante, precum şi respingerea capătului de cerere privind obligarea unităţii la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat pârâta că, în fapt, în ceea ce priveşte emiterea titlurilor de proprietate, obligaţia Comisiei Judeţene Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, este una subsecventă obligaţiilor Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor si Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară, astfel, emiterea titlurilor de proprietate, se face în baza documentaţiilor înaintate de de aceste entităţi.

A susţinut că în conformitate cu dispoziţiile art 52 alin 1 şi 2 din Legea 18/1991 şi art 5 lit. c,d,f,h,I din H.G. 890/2005 modificată şi completată prin H.G. 1832/2005, comisia locală are in competenta exclusiva punerea in posesie si obligaţiile de a stabili mărimea si amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, a completa, în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice şi juridice îndreptăţite, a întocmi situaţii definitive, potrivit competenţelor ce le revin, teren, întocmesc situaţii cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit, înaintând spre probare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară şi pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, a completa fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, iar în conformitate cu prevederile art. 34, alin. 4 din HG 890/2005, punerea în posesie se face prin întocmirea, prin semnarea procesului-verbal de către proprietar căruia i se înmânează un exemplar al acestuia.

Conform H.6. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, Comisia Judeţeană poate soluţiona cererile doar în baza propunerilor înaintate de comisiile locale conform art. 5 şi 6.

A mai arătat pârâta că comisiile judeţene sunt cele care, conform atribuţiilor prevăzute de art.6 lit. e), f) si art. 36 din Regulament (din H.G. 890/2005 emit titluri de proprietate pentru cererile validate, pe baza documentaţiilor înaintate de către comisiile locale care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere in posesie si schitele terenurilor iar aceste documentaţii se transmit in doua exemplare Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, care scrie titlul de proprietate, emiterea titlului de proprietate fiind o etapa ulterioara, care trebuie in prealabil să fie precedată de o serie de acte administrative care cad în sarcina comisiei locale.

Pentru a fi îndeplinită condiţia de formă impusă de procedura de aplicare a legilor fondului funciar, dosarele cu propunerile înaintate de comisiile locale către Comisia Judeţeană Dolj de Aplicare a Legilor Fondului Funciar trebuie să fie înaintate conform unei proceduri clare şi trebuie să cuprindă toate elementele indentificate în această procedură.

A învederat pârâta că pentru a putea fi soluţionată de către Comisia Judeţeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia transmisă de Comisia locală trebuia să fie întocmită în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Judeţene Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor emis în baza legii nr. 165/2013 şi a Hotărârii de Guvern nr. 401/2013 aprobat prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 284 din 31 august 2015.

Astfel Titlurile de proprietate se emit în baza dosarului si a solicitării de la Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, cu îndeplinirea condiţiilor de fond si de formă împuse de legislaţia de aplicare a fondului finciar. astfel, nu poate fi vorba de o culpa a noastră. în ceea ce priveşte întocmirea greşită a Titlul de proprietate.

In ceea ce priveşte obligarea unităţii la plata cheltuielilor de judecată, a învederat instanţei că Persoana juridică de drept public este scutită în mod expres de la plata taxei judiciare de timbru în conformitate cu OUG 80/2013.

Aceasta dispoziţie operează în puterea legii şi jurisprudenţial s-a consacrat că obligaţia autorităţii publice cu privire la plata taxei judiciare de timbru este înlăturată, iar sumele de bani provenite din hotărârile judecătoreşti se fac venit la bugetul unităţii administrativ-teritoriale.

Că, cheltuielile de judecată reprezintă suma de bani în care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câştigat procesul le-a efectuat în cadrul litigiului soluţionat prin hotărâre judecătorească şi aşa cum a reţinut şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1129/2012, pronunţată în dosarul nr. 13143/3/2010, temeiul obligării la plata cheltuielilor de judecată, aşa cum rezultă din art. 274 alin. (1) C. proc. civ., îl constituie culpa procesuală. însă, simplul fapt că o parte cade in pretenţii, nu înseamnă, automat, că are culpa procesuală vizată de textul enunţat astfel încât obligarea sa la cheltuieli de judecată nu este justificată, întrucât nu este în culpă.

In drept, a invocat prevederile Legii nr. 18/1991 R. şi HG. 890/2005 Legii nr. 247/2005 şi Legii 165/2013.

In susţinerea cererilor sale a solicitat proba cu înscrisuri si cu orice alt mijloc de proba ce rezulta din dezbateri.

Pârâta a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

Prin rezoluţia din 30.08.2023, s-a dispus fixarea primului termen de judecată la data de 21.11.2023, cu citarea părţilor, Comisia Locală XX fiind citată cu menţiunea să depună la dosar actele care stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. xxx/23.01.2022.

Instanţa a încuviinţat pentru reclamante proba cu înscrisuri.

Din oficiu, a dispus efectuarea unei adrese către OCPI Dolj cu solicitarea de a comunica o copie a procesului verbal de punere în posesie premergător emiterii titlului de proprietate, înscrisul solicitat fiind înaintat cu adresa din data de 19.12.2023(filele nr. 64-65 la dosar).

La data de 26.02.2024, cu adresa nr. 647 din data de 20.02.2024, Primăria comunei XX a înaintat documentaţia solicitată( filele nr. 71 -77 la dosar).

La termenul de judecată de la data de 19 martie 2024, instanţa a dispus revenirea cu adresă către Comisia Locală de Fond Funciar XX pentru a comunica care a fost motivul pentru care numita BIM a fost înscrisă în cuprinsul TP nr. xxx/23.01.2002 , ca persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului UNI , în condiţiile în care nu a fost căsătorită cu acesta, să înainteze anexa 24 privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale de pe urma defunctei BIM., câte un extras din registrul agricol cu poziţiile de rol ale autorilor UNI şi BIM., precum şi să formuleze un punct de vedere cu privire la acţiunea dedusă judecăţii, răspunsul fiind înaintat şi ataşat la dosar (fila nr. 82 ).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin acţiunea introductivă, reclamantele au solicitat să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. xxx/23.01.2002, emis de Comisia Judeţeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum şi nulitatea absolută parţială a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului UI, în sensul excluderii (radierii) din titlu a numitei BM, persoană neîndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate după autor şi emiterii unui nou titlu, doar pe numele autorilor UIC şi BM.

În esenţă, reclamantele au învederat că pârâta BM, nu era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului UNI., întrucât nu a fost căsătorită cu acesta.

În fapt, prin titlul de proprietate nr. xxx/23.01.2002, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dolj a reconstituit dreptul de proprietate pe numele defunctului UNI., cu moştenitori BM, UIC. şi BIM., pentru mai multe suprafeţe de teren extravilane şi intravilane din satul xxx, comuna XX, judeţul Dolj.

Din Anexa 24-Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, instanţa reţine că, după autorul UI (decedat la data de 03.12.1986), succesori prezumtivi au rămas UC. (decedat), având ca moştenitori pe reclamanta UV, în calitate de soţie supravieţuitoare şi pe reclamantele ECI şi UCM, în calitate de fiice şi BM. (decedată), având ca moştenitor pe pârâta BV.

În drept, conform dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive

Drept urmare, în speţa dedusă judecăţii, întrucât numita BM nu are vocaţie succesorală la moştenirea autorului UNI, ea nu este persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate după defunct.

Potrivit art.

III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, iar conform dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa.

Fiind identificate nulităţi preexistente, în vigoare la momentul întocmirii titlului de proprietate nr. xxx/23.01.2002, în sensul că titlul de proprietate a fost emis şi unei persoane neîndreptăţite la reconstituire, instanţa apreciază incidentă cauza de nulitate menţionată de art.

III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 şi va dispune în consecinţă.

Urmează a fi obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar XX să întocmească şi să înainteze Comisiei Judeţene de Fond Funciar Dolj documentaţia necesară eliberării unui nou titlu de proprietate pe numele defunctului UNI, cu moştenitori BIM şi UIC, iar intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar Dolj să elibereze un nou titlu de proprietate pe numele defunctului UNI, cu moştenitori BIM. şi UIC.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, este adevărat că potrivit prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, aceasta obligaţie avându-şi sorgintea în culpa procesuală, dovedită prin aceea ca ea a pierdut procesul.

De asemenea, potrivit art. 455 Cod procedură civilă, dacă în cauză sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor putea fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu poziţia lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.

Instanţa urmează însă să respingă cererea formulată de reclamante privind obligarea intimatelor la cheltuieli de judecată.

Astfel, intimata BV a recunoscut prin întâmpinare pretenţiile, motiv pentru care devin incidente prevederile art. art. 454 Cod procedură civilă: "Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.)

Referitor la comisiile de fond funciar, analizând documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, se constată că numita BIM. figurează şi ea înscrisă pe cererea de reconstituire a dreptului de proprietate după defunctul UNI, motiv pentru care nu se poate reţine vreo culpă procesuala a comisiilor.

Mai mult, se constată că, potrivit art. 452 Cod procedură civilă, partea care pretinde cheltuieli de judecată, trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Or, în speţă, apărătorul ales al reclamantelor a înaintat dovada cheltuielilor după terminarea şedinţei de judecată, prin email.