Hotărâre nr. 274 din 06.03.2024

Cod ECLI ECLI:RO:JDFIL:2024:001.000274

Dosar nr. 1784/230/2023 - plângere contravenţională –

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA FILIAŞI

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 274/2024

Şedinţa publică de la data de 06 martie 2024

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: Marcel - Teodor Mitru

Grefier: Maria – Mădălina Tudorică

Pe rol se află judecarea plângerii contravenţionale formulată de petentul C.A. împotriva procesului – verbal de contravenţie seria XXX nr. xxx din data de 16.07.2023 de I.P.J.

Dolj – Poliţia oraşului Filiaşi, în contradictoriu cu intimatul I.P.J.

Dolj.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit petentul şi reprezentantul intimatului.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se faptul că este primul termen de judecată al acestei cauze, după care, în temeiul dispoziţiilor art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă republicat coroborate cu prevederile art. 94 pct. 3) din Codul de procedură civilă republicat şi cu dispoziţiile articolului 118 alin. 1 din O.G. 195/20023, instanţa, din oficiu, constată că este competentă general, material şi teritorial să judece pricina.

Constatând că nu mai sunt cereri formulate sau excepţii invocate, instanţa în temeiul dispoziţiilor: art. 237 alin. 2 pct. 7) şi art. 258, coroborate cu prevederile art. 255 din Codul de procedură civilă republicat, încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisuri şi proba cu înregistrarea video a presupusei fapte şi administrează aceste probe.

Nemaifiind alte cereri formulate, probe de administrat şi alte incidente de soluţionat, instanţa apreciind plângerea în stare de judecată, a reţinut-o spre soluţionare .

I N S T A N Ţ A

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 24.07.2023 sub număr de dosar 1784/230/2023, petentul C.A. în contradictoriu cu intimatul I.P.J.

Dolj a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună în principal anularea procesului verbal de contravenţie seria XXX nr. xxx încheiat la data de 16.07.2023 de Poliţia oraşului Filiaşi, exonerarea de plata punctelor amendă în cuantum de 1305 lei , anularea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile şi restituirea permisului de conducere, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertisment.

In motivarea plângerii petentul a arătat că în data de 16 iulie 2023 a fost sancţionat cu amendă contravenţională si reţinerea permisului de conducere întrucât a fost surprins pe Bulevardul Racoţeanu din oraşul Filiaşi, judeţul Dolj circulând cu viteza de 104 km/h.

A învederat petentul că procesul verbal nu este legal întocmit întrucât acesta nu a fost însoţit de documentaţia tehnică (şi de certificare metrologică) din care să rezulte atestarea existenţei aparatului radar pe care intimata pretinde că l-a utilizat la momentul presupusei contravenţii, acest aspect fiind esenţial în vederea susţinerii legalităţii procesului verbal în cauză, lipsa dovedirii concludente a acestui aspect fiind de natură să conducă la nulitatea actului sancţionator, având în vedere faptul că nu are nici o posibilitate eficientă de verificare a conformităţii aparatului radar utilizat de către intimată (astfel cum s-a reţinut prin Hotărârea CEDO pronunţată în cauza Anghel contra României privind dreptul la un proces echitabil).

A arătat petentul că sancţiunea aplicată în cauză nu este proporţională cu gradul de periculozitate social al faptelor imputate în sarcina sa, acestea negenerând în realitate consecinţe ce ar trebui acoperite prin suportarea tipului de pedeapsă contravenţională aplicată.

A mai arătat petentul că având în vedere aspectele mai sus invocate, apreciază că faptele analizate ar putea fi sancţionate totodată şi prin aplicarea sancţiunii avertismentului, scopul înfăptuirii actului de corecţie fiind atins şi sub această formă.

In dovedirea plângerii contravenţionale petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum şi a probei cu înregistrarea video.

In drept au fost invocate dispoziţiile OG nr. 2/2001 şi dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Au fost anexate la cererea de chemare în judecată următoarele înscrisuri, în copie: procesul verbal de contravenţie, cartea de identitate şi dovada seria xxx nr. xxx eliberată de Poliţia oraşului Filiaşi la data de 16.07.2023.

Acţiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei, în conformitate cu prevederile art. 19 din OUG nr. 80/2023.

Intimatul I.P.J.

Dolj a formulat întâmpinare la plângerea contravenţională formulată de petent împotriva procesului verbal de contravenţie seria XXX nr. xxx din 16.07.2023, prin care a solicitat respingerea plângerii şi menţinerea măsurilor procesului verbal de contravenţie, ca fiind temeinic şi legal întocmit, arătând că temeinicia aspectelor reţinute prin procesul verbal de contravenţie rezultă din documentele anexate constând în CD-ul cu înregistrarea video radar şi buletin de verificare metrologică.

A precizat că , prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie, a fost abrogat pct. 4 din N.M.L. nr. 021-05, astfel că măsurătorile şi înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate şi de către poliţişti care nu au calitatea de operatori calificaţi.

A mai arătat intimatul că în cazul în care va fi administrată proba testimonială, iar persoanele propuse ca martori fac parte dintre cele enumerate la art. 315 alin. 1 pct. 1-3 din Codul de procedură civilă, în conformitate cu prevederile art. 315 alin. 2 ale aceluiaşi act normativ, instituţia se opune ascultării acestora.

De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere dispoziţiile art. 254 din Noul Cod de Procedură Civilă potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decât în condiţiile prevăzute de art. 254 alin 2 din acelaşi act normativ şi a arătat că solicită acesta întrucât, în caz contrar se creează contravenientului o poziţie net favorabilă, apărările sale şi probele propuse raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile OUG nr. 195/2002 Rep., Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 Rep. si OUG nr. 2/2001.

În baza art. 411 alin. l, pct. 2 din CPC, intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin rezoluţia din 10.11.2023, s-a dispus fixarea primului termen de judecată la data de 06.03.2024, cu citarea părţilor.

Instanţa a încuviinţat şi administrat în cauză proba cu înscrisuri, cu buletinul de verificare metrologică a aparatului radar şi proba cu înregistrarea video pe suport CD care a stat la baza întocmirii actului de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa constată şi reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria XXX nr. xxx din data de 16.07.2023 întocmit de Poliţia oraşului Filiaşi s-a reţinut că la data respectivă, ora 19:09, petentul a condus autoturismul marca XXX cu număr de înmatriculare XXX pe Bulevardul Racoţeanu din oraşul Filiaşi, judeţul Dolj, km 261+100 m, cu viteza de 104 km/h într-o zonă în care limita de viteză era de 50 km/h, fapta reţinută fiind înregistrată cu aparatul radar marca AUTOVISION seria ROM 113 montat pe auto VW Polo nr.

MAI 40892.

Fapta contravenţională săvârşită de petent este prevăzută de art. 121 alin.1 din R.A.OUG 195/2002 şi sancţionată de art. 102 alin. 3 lit e din OUG 195/2002.

Procesul verbal de contravenţie seria XXX nr. xxx din data de 16.07.2023 a fost semnat de petent, iar la rubrica - Menţiuni contravenient-, s-a mentionat faptul că nu are menţiuni de făcut.

Conform art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 „Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”

Verificând legalitatea procesului-verbal, se constată că acesta cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit dispoziţiilor legale în materie, singurele menţiuni ale procesului verbal de contravenţie, prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.

Analizând înscrisul contestat, instanţa constată că acesta cuprinde toate menţiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa a reţinut că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravenţional face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c.

Franţei, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic c.

Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.

Franţei, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel v.

România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza Neaţă c.

României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Instanţa trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-şi expune cauza în condiţii de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părţii responsabilitatea modalităţii efective în care înţelege să uzeze de drepturile sale procedurale ( cauza I.P. c.

României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).

În cauza de faţă, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situaţie contrară celei din procesul verbal de contravenţie, respectându-se caracterul echitabil al procedurii şi dreptul la apărare al acestuia.

Din înregistrarea video înaintată de intimatul I.P.J. Dolj se observă momentul în care a fost surprins autoturismul condus de petent circulând cu viteza de 104 km/h, pe Bulevardul Racoţeanu din oraşul Filiaşi, unde limita de viteză este de 50 km/h.

Fiind depuse însă toate dovezile de natură tehnică privind existenţa aparatului radar precum şi a înregistrării efectuate de acesta cu privire la contravenţia săvârşită de către petent, respectiv înregistrarea video, instanţa observă că se atestă fără niciun dubiu că viteza de deplasare a autoturismului este aceea reţinută în procesul verbal atacat, petentul rulând cu viteza de 104 km/h.

Viteza de deplasare a autoturismului pe care îl conducea petentul a fost înregistrată cu aparatul radar al cărui buletin de verificare metrologică cu nr. 0001422 din 17.11.2022 a fost emis de către Biroul Român de Metrologie Legală (f. 22).

Din înregistrarea realizată se constată că a respectat cerinţele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data şi ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidenţă numărul de înmatriculare, iar cinemometrul de control rutier tip Autovision, montat pe autospeciala poliţiei este certificat şi măsoară în regim staţionar şi în regim de deplasare şi este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate aşa cum rezultă din menţiunile buletinului de verificare.

Faţă de aspectele de mai sus, instanţa reţine că petentul a circulat în localitate cu o viteză ce a depăşit cu 54 Km/h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum (potrivit art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h), constatată cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.

În lumina celor de mai sus, instanţa constată că starea de fapt reţinută în procesul verbal atacat a fost probată şi astfel prezumţia de nevinovăţie a petentului, înlăturată.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunili contravenţionale aplicate, respectiv amenda contravenţională , instanţa constată că acestea au fost în mod corect individualizate.

În analiza principiului proporţionalităţii trebuie observat că dispoziţiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea şi garantarea respectării regulilor de circulaţie impuse de acest act normativ, cu implicaţii majore asupra garantării dreptului la viaţă şi la integritate al persoanelor şi bunurilor şi pentru instituirea unui climat de securitate socială.

Având în vedere materialul probator existent în dosar, se constată că actul sancţionator cu numărul de mai sus este temeinic şi legal, sancţiunile aplicate petentului fiind individualizate în mod corect de organul constatator.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa va respinge plângerea contravenţională ca neîntemeiată.