Hotărâre nr. 1237 din 05.12.2023

Cod ECLI ECLI:RO:JDFIL:2023:001.001237 - plângere contravenţională -

Dosar nr. 1879/230/2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA FILIAŞI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1237

Şedinţa publică de la 05 Decembrie 2023

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: Elena Carmen Haţegan

Grefier: Ecaterina Ilie

Pe rol se află judecarea plângerii contravenţionale formulată de petentul C.C. în contradictoriu cu intimatul IPJ DOLJ, având ca obiect anularea procesului verbal seria PDJX nr. 331722 din 24.07.2023 , încheiat de Secţia de Poliţie Rurală nr. 1 X.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat FMX pentru petent, în baza delegaţiei de substituire, pe care o depune la dosar, lipsă fiind petentul şi reprezentantul intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată.

Verificându-şi din oficiu competenţa, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 C.pr.civ. , instanţa a acordat cuvântul cu privire la acest aspect.

Av. substituient FMX pentru petent, a apreciat că aparţine Judecătoriei Filiaşi competenţa de soluţionare a cauzei având în vedere locul săvârşirii presupusei contravenţii.

Instanţa a constatat că este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, având în vedere prevederile art. 32 alin. 2 din O.G nr. 2/2001, după care, a pus în discuţie probatoriul.

Av. substituient FMX pentru petent, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar şi a probei testimoniale, aceasta din urmă pentru a demonstra că nu au existat defecţiunile reţinute de agentul constatator.

A menţionat că martorul propus pentru audiere se afla în autoturismul condus de petent la data sancţionării acestuia .

Apreciind concludentă şi menită să ducă la soluţionarea cauzei , proba cu înscrisuri solicitată de ambele părţi, în temeiul dispoziţiilor art. 255 -258 din Codul de procedură civilă, instanţa , a încuviinţat-o.

A fost respinsă însă proba testimonială solicitată de avocata petentului, apreciind că nu este utilă soluţionării cauzei în raport de înscrisurile depuse la dosar.

Nemaifiind cereri formulate sau probe propuse, instanţa a apreciat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul pe fond.

Av. substituient FMX pentru petent, a solicitat admiterea plângerii şi anularea procesului verbal de contravenţie contestat ,cu consecinţa exonerării petentului de plata amenzii aplicate şi a înlăturării sancţiunii complementare a reţinerii permisului de conducere şi certificatului de înmatriculare al vehiculului.

A susţinut aceasta că orice dubiu profită petentului iar procesului verbal nu a fost dovedit cu mijloace tehnice omologate, simpla constatare a agenţilor nefiind suficientă.

Dezbaterile fiind încheiate,

INSTANŢA :

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul instanţei la data de 02.08.2023 sub număr de dosar 1879/230/2023 , petentul C.C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I.P.J.

Dolj ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria PDJX nr. 33172/24.07.2023 încheiat de Secţia de Poliţie Rurală nr. 1 X, exonerarea de plata amenzii în cuantum de 1305 lei aplicate, precum şi înlăturarea măsurii complementare privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce cu consecinţa restituirii permisului de conducere.

In motivare, petentul a arătat că , în fapt, prin procesul verbal mai sus menţionat , s-a reţinut în sarcina sa că în data de 24.07.2023, orele 10:20, pe DN 68 Goieşti, a condus autoturismul marca Renault Trafic cu numărul de înmatriculare XXX, pe direcţia X-Craiova, având defecţiuni la sistemul de direcţie, constatare făcută împreună cu inspectorul RAR.

Totodată autoutilitara era echipată cu lumini de neomologate tip led.

A menţionat petentul faptul că nu este proprietarul autoturismului menţionat, fiind angajatul societăţii care deţine autoutilitara, iar la momentul la care a plecat în cursă, obligaţia sa, pe care a şi respectat-o, era aceea de a verifica documentele maşinii şi starea tehnică (ITP), care, toate erau în regulă.

A arătat că la momentul controlului şi aplicării sancţiunilor contravenţionale nu s-a făcut nicio verificare tehnică a autoutilitarei, ci doar s-a vizionat presupusa abatere.

In dovedirea plângerii a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale, în privinţa martorului P.G..

Au fost anexate copia actului sancţionator şi originalul acestuia şi copia actului de identitate .

In drept, plângerea a fost întemeiată pe dispoziţiile OG nr. 2/2001.

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

La data de 21.09.2023, intimatul I.P.J.

Dolj a depus la dosar întâmpinare la plângerea contravenţională formulată de petentul C.C. împotriva procesului verbal seria PDJX nr. 331722 din 24.07.2023, pe care o consideră neîntemeiată pentru următoarele considerente:

A arătat că , în fapt, prin actul dedus judecăţii, s-a reţinut în sarcina petentului că, în data de 24.07.2023, orele 10:25, a condus autoutilitara marca Renault Trafic cu nr. de înmatriculare XXX, pe DN6B-Goieşti, direcţia X - Craiova, având defecţiuni/deficienţe periculoase la sistemul de direcţie.

Totodată autoutilitara era dotată cu lumini neomologate tip led, iar lumina "stop" era nefuncţională.

Procesul-verbal de contravenţie a fost încheiat cu respectarea condiţiilor de fond şi formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, iar cât priveşte starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul – verbal, a solicitat să se constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declaraţia unui martor audiat la solicitarea petentului.

A arătat intimatul că abaterea săvârşită de petent a fost constatată de către inspectorii R.A.R., aceştia fiind însoţiţi de lucrători din cadrul poliţiei, prin urmare sancţionarea acestuia este temeinică şi legală, că procesul verbal de constatare a contravenţiei beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie, prezumţie care , deşi neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti.

A mai susţinut că fapta reţinută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, circulând cu defecţiuni tehnice la autoturism, există riscul producerii unor accidente de circulaţie în care să fie implicate persoane nevinovate.

In apărare, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv raportul de control tehnic în trafic întocmit de inspectorii R.A.R., pe care a anexat-o.

De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere dispoziţiile art. 254 din Noul Cod de procedură civilă potrivit cărora: dovezile, care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată, nu vor mai putea fi cerute decât în condiţiile prevăzute de art. 254 alin. 2 din acelaşi act normativ, întrucât, în caz contrar, se creează contravenientului o poziţie net favorabilă, apărările intimatului şi probele propuse raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.

In drept, intimatul a invocat prevederile art. OUG nr. 195/2002, Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 şi O.G. nr. 2/2001.

In baza art. 223 alin. 3 din C.proc. civ. a solicitat judecata cauzei şi în lipsa reprezentantului unităţii.

Prin rezoluţia din 21.09.2023, s-a dispus fixarea primului termen de judecată la data de 05.12.2023 şi s-a dispus citarea părţilor.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria PDJX , nr. 331722, încheiat la data de 24.07.2023 de Secţia de Poliţie Rurală nr. 1 X, judeţul Dolj , petentul C.C. a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 1305 lei şi cu sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile pentru săvârşirea contravenţiilor prev. de art. 102 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 R şi art. 101 alin. 1 pct. 10 din OUG 195/2002.

Ca situaţie de fapt, s-a reţinut că în data de 24.07.2023, orele 10:25, petentul a condus autoutilitara marca Renault Trafic cu nr. de înmatriculare XXX, pe DN6B-Goieşti, direcţia X - Craiova, având defecţiuni/deficienţe periculoase la sistemul de direcţie.

Totodată autoutilitara era dotată cu lumini neomologate tip led, iar lumina "stop" era nefuncţională.

Procesul-verbal de contravenţie nu a fost semnat de petent, iar la rubrica "Alte menţiuni" a consemnat că nu semnează, nu este masina sa.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, procesul-verbal de contravenţie este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanţei.

Cât priveşte controlul de legalitate, instanţa constată că procesul-verbal , seria PDJX nr. 331722 din data de 24.07.2023 respectă dispoziţiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.

Procesul-verbal de contravenţie conţine menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, data comiterii acesteia.

De asemenea, procesul-verbal nu este semnat de petent şi cuprinde menţiunea conform căreia acesta nu semnează, nu este maşina sa.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de agentul constatator, astfel că instanţa urmează să respingă plângerea formulată de petent.

Astfel, referitor la contravenţiile reţinute în sarcina petentului, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 102 alin. 3 lit. b). din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte amendă) şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu specialiştii Registrului Auto Român.

Potrivit art. 10 din O.U.G. nr. 195/2002, este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic.

Constatarea defecţiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către poliţia rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic se face de către poliţia rutieră, împreună cu instituţiile abilitate.

Procedura şi condiţiile tehnice care se aplică la efectuarea controlului tehnic în trafic al vehiculelor rutiere de către specialiştii din cadrul RAR este stabilită prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 510/230 din 21.07.2007 pentru aprobarea Reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere - RNTR 11.

Astfel, potrivit art. 5 din Ordinul anterior menţionat, lucrătorul Poliţiei Rutiere controlează actele privind înmatricularea vehiculului respectiv, iar după efectuarea controlului actelor privind înmatricularea vehiculului, inspectorul RAR va proceda la efectuarea verificărilor prevăzute în RNTR 11.

Controlul Tehnic în Trafic (CTT) cuprinde, conform art. 5 alin. 4 din Ordin, următoarele verificări:

a) o inspecţie vizuală a stării tehnice a vehiculului în staţionare;

b) o verificare a raportului de CTT întocmit recent sau o verificare a documentelor care atestă efectuarea ITP ori ITPI în statul de înmatriculare sau punere în circulaţie a vehiculului şi, în particular, pentru vehiculele dintr-un stat membru al Uniunii Europene, a documentului ce atestă că vehiculul a fost supus ITP obligatorii, conform Directivei 96/96/CE; şi/sau

c) o inspecţie ce vizează detectarea defecţiunilor privind starea tehnică a vehiculului. Această inspecţie se efectuează asupra unuia, mai multor sau tuturor punctelor de control enumerate în raportul de CTT.

Potrivit art. 8 alin. 1, înainte de a proceda la o inspecţie privind punctele de control enumerate în raportul de CTT, inspectorul RAR ia în considerare documentele care atestă efectuarea ITP ori ITPI şi/sau un raport de CTT prezentat de conducătorul auto şi care a fost întocmit recent fie de RAR, fie de un serviciu competent al unui alt stat membru al Uniunii Europene.

Conform art. 11, în cazul în care inspectorul RAR determină în urma verificărilor efectuate defecţiuni majore sau periculoase în conformitate cu planul de operaţiuni, marchează în rubrica privind punctele de control din raportul de CTT acele puncte la care au fost constatate astfel de neconformităţi, iar la rubrica privind detalierea neconformităţilor constatate menţionează în clar toate defecţiunile identificate.

În baza defecţiunilor menţionate de inspectorul RAR, lucrătorul Poliţiei Rutiere aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice şi marchează măsurile aplicate la rubrica privind rezultatele controlului din raportul de CTT.

Măsurile aplicate de lucrătorul Poliţiei Rutiere în conformitate cu legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice au în vedere defecţiunile constatate din documente sau în timpul verificărilor.

Astfel, aşa cum reiese din raportul de control tehnic în trafic (filele 21-22) în urma controlului efectuat la autoutilitara cu nr. de înmatriculare XXX s-au constatat mai multe neconformităţi în ceea ce priveşte: cap bieletă direcţie stângă cu joc excesiv; lumini far neomologate (LED); nefuncţionarea luminii STOP.

Deşi petentul a invocat faptul că defecţiunile constatate la mecanismul de direcţia al vehiculului nu există, având I.T.P. în termen, din raportul tehnic de control, coroborat cu adresa Registrului Auto Român rezultă că defecţiunile constatate la autovehiculul condus de petent se încadrează în categoria defecţiunilor majore, încadrare ce a fost efectuată de inspectorul tehnic avizat în acest sens.

Potrivit art. 101 alin. 1 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (de la 6 la 8 puncte amendă), montarea la autovehicul şi tractor agricol sau forestier , remorcă sau tramvai a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări neomologate.

Totodată ,instanţa constată că nu are releventa împrejurarea că petentul nu este proprietarul autoutilitarei ,depistate în trafic având defecţiuni tehnice , aşa cum sustine acesta ,desi nu depune nicio dovadă în acest sens , în condiţiile în care dispoziţiile art. 102 alin. 3 lit. b). din O.U.G. nr. 195/2002 şi art.101 alin.1 pct 10 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice ,statuează că faptele constatate prin procesul verbal de contravenţie sunt imputabile conducătorului autoturismului şi nu proprietarului acestuia.

Deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenţie face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c.

Franţei, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic c.

Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.

Franţei, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional ( cauza Anghel c.

României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza Neaţă c.

României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).

Având în vedere aceste principii, instanţa constată că procesul-verbal de contravenţie este întocmit în mod legal de către agenţii Poliţiei Rutiere ca urmare a constatării directe a contravenţiei de către specialiştii din cadrul Registrului Auto Român împreună cu agentul constatator.

Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situaţie contrară celei reţinute în procesul-verbal de contravenţie.

Conducătorul auto a formulat obiecţiuni cu prilejul întocmirii procesului-verbal de contravenţie.

Cât priveşte susţinerile petentului că autovehiculul era în perioada de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice, acest aspect nu îl disculpă de obligaţia legală ce revine conducătorului unui autoturism de a verifica starea tehnică corespunzătoare a autoturismului înainte de a începe utilizarea acestuia şi de a respecta regulile de circulaţie stabilite prin legislaţia în domeniu.

Referitor la sancţiunile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenţie contestat, instanţa le socoteşte legale şi proporţionale cu gradul de pericol social al faptelor, fapta fiind sancţionată de agentul constatator cu minimul legal al amenzii prevăzute pentru prima faptă şi cu sancţiunea avertismentului pentru cea de-a doua faptă.

Scopul contravenţiei este acela de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penală (art. 1, alin.1 din O.G. nr.2/2001), iar scopul sancţiunii contravenţionale este atât de constrângere cât şi de prevenire a repetării ori săvârşirii de noi fapte.

Ca şi în speţa de faţă, trebuie avut în vedere că sancţiunea contravenţională nu priveşte şi nici nu urmăreşte acoperirea unui prejudiciu, ci are exclusiv o funcţie represivă şi preventivă.

Circulaţia pe drumurile publice cu un autoturism care nu corespunde din punct de vedere tehnic, ce prezintă defecţiuni ale sistemului de iluminare şi direcţie poate avea consecinţe grave pentru siguranţa traficul rutier, a participanţilor la trafic ori pentru conducătorul autovehiculului respectiv.

Aşadar, nu se justifică înlocuirea sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului.

Sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile şi cea a reţinerii certificatului de înmatriculare până la remedierea defecţiunilor, sunt prevăzute de textul normativ incident în speţă.

Pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază că procesul-verbal de contravenţie, seria PDJX nr. 331722/24.07.2023 a fost în mod legal şi temeinic întocmit, iar sancţiunile aplicate sunt legale şi proporţionale cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, motiv pentru care instanţa va respinge plângerea ca neîntemeiată.