Sentință civilă nr. 1153 din 14.12.2022

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei F. la data de 12.08.2022 sub număr de dosar X/230/2022, petentul Ş.

C., în contradictoriu cu intimatul I.P.J.

D. a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenţiilor seria PDJX nr. 431087 din data de 11.08.2022, încheiat de Poliţia oraşului F., exonerarea de plata amenzii contravenţionale în cuantum de 1305 lei, anularea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile şi restituirea permisului de conducere.

In motivare, petentul a arătat că, în fapt, la data de 11.08.2022, ora 12:00, în timp ce se deplasa pe raza localităţii F., cu autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare B-X-X, pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, a fost oprit de către un echipaj de poliţie care i-a imputat faptul că ar fi depăşit viteza legală cu aproximativ 50 km/h, pe sectorul de drum respectiv, aspect ce nu concordă cu starea de fapt reală.

Petentul a invocat faptul că , în procesul verbal contestat , nu sunt inscrise toate elementele prevăzute sub sancţiunea nulităţii, în art. 16 din OG nr. 2/2001 modificată prin Legea nr. 180/2002, în speţă, nu sunt înscrise datele sale, locul săvârşirii contravenţiei şi nici mijloacele tehnice cu care ar fi fost înregistrat cu o viteză mai mare decât cea legală.

In dovedirea plângerii contravenţionale a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, sens în care a anexat în copie cartea de identitate şi procesul verbal de constatare a contravenţiei, precum şi probei testimoniale.

In cadrul probei cu înscrisuri a solicitat efectuarea unei adrese către C.N.A.I.R.-SDN D., cu solicitarea de a comunica viteza legală de deplasare pe sectorul de drum unde a fost oprit şi sancţionat.

In drept, plângerea a fost întemeiată pe dispoziţiile OG nr. 2/2001.

A solicitat judecata cauzei şi în lipsa părţilor.

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform prevederilor art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

In cadrul procedurii prealabile a formulat întâmpinare intimatul I.P.J.

D., solicitând respingerea plângerii contravenţionale formulate de petent ca neîntemeiată, iar cât priveşte starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanţei să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declaraţia unui martor audiat la solicitarea petentului, instanţa neputând da relevanţă maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliţie din procesul-verbal de contravenţie, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

In cazul in care persoana propusa ca martor face parte dintre cele enumerate la art. 315 alin 1 din C.p.c., institutia se opune la audierea acestuia.

A învederat instanţei de judecată că abaterea săvârşită de petent a fost constată cu mijloace tehnice omologate, prin urmare au menţionat că sancţionarea acestuia este temeinică şi legală.

Pericolul social al faptei săvârşite de petent este destul de ridicat, deoarece circulând cu o viteză peste limita legală admisă, există riscul producerii unor accidente de circulatie, in care să fie implicate persoane nevinovate.

A solicitat intimatul încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar, precum şi proba cu înregistrarea video a faptei contravenţionale săvârşită de petent, înscrisuri anexate întâmpinării.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. OUG nr. 195/2002 rep., Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep si OUG nr. 2/2001.

In baza art. 223 alin.3 C.proc.civ., a solicitat judecata cauzei şi în lipsa reprezentantului societăţii.

Prin rezoluţia din 03.10.2022 s-a dispus fixarea primului termen de judecată la data de 26.10.2022 şi citarea părţilor.

Pe parcursul judecăţii, instanţa, a încuviinţat şi a administrat pentru părţi proba cu înscrisuri solicitată de părţi şi pentru intimat proba cu înregistrarea video a presupusei fapte.

Instanţa a respins pentru petent proba testimonială, apreciind că este neîntemeiată întrucât viteza se poate demonstra cu mijloace tehnice omologate de lege.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în data de 11.08.2022, ora 12:06 un agent constatator din cadrul instituţiei intimate a încheiat procesul verbal seria PDJX nr. 431087.

În descrierea situaţiei de fapt din procesul-verbal a fost consemnat faptul că la data de 11.08.2022 orele 12:03 pe B-dul R. din F., petentul a condus autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare B-X-X, cu viteza de 119 km/h în localitate (sector de drum cu restricţie de 50 km/h) +69 km/h, viteză constatată înregistrată de aparatul radar marca Autovision ROM 113, montat pe MAI 40892.

Temeiul juridic invocat de agentul constatator a fost reprezentat de dispoziţiile art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, iar sancţiunea aplicată a constat în 9 puncte amendă în cuantum de 1305 lei, potrivit disp. art. 102 alin. 3 din OUG 195/2002.

Totodată, petentului i-a fost aplicată şi măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile începând cu data de 27.08.2022.

În drept, instanţa constată că cererea petentului are natura unei plângeri contravenţionale, astfel cum aceasta este reglementată de OG nr. 2/2001, fiind învestită cu exercitarea unui control sub aspectul legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenţiei a cărui anulare se solicită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Instanţa constată că prezenta plângere contravenţională respectă cerinţa introducerii la instanţă în termenul legal de 15 zile de la comunicare, prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal de contravenţie, instanţa reţine că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor art. 16 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, întrucât conţine data şi locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, datele de identificare ale petentului, descrierea faptei contravenţionale, cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei, cu indicarea actelor normative incidente, posibilitatea achitării în termen de 15 zile a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune.

Intimatul a înaintat la dosar înregistrarea video realizată cu privire la vehiculul condus de petent la data sancţionării acestuia, astfel că instanţa poate localiza cu uşurinţă sectorul de drum pe care rula petent la data sancţionării şi stabili regimul de viteză aplicabil pe acesta.

De asemenea, din cuprinsul procesului verbal rezultă că agentul constatator a consemnat tipul, marca aparatului radar şi nr. de înmatriculare al autovehiculului pe care a fost montat, astfel că acesta poate fi uşor identificat.

Mai mult, intimatul a depus o dată cu întâmpinarea buletinul de verificare metrologică nr. 0083084/19.11.2021 al aparatului radar din care rezultă că, acesta a fost verificat metrologic la data de 19.11.2021, verificarea fiind valabilă 1 an, totodată, în cuprinsul buletinului fiind menţionate toate atributele de identificare ale aparatului radar în speţă.

Având în vedere că aparatul cinemometru era verificat metrologic la data înregistrării faptei petentului, instanţa apreciază că viteza de deplasare a fost măsurată corect, având în vedere şi Decizia nr. 3/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 19 februarie 2018 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel B. şi s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301 din 23 noiembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt cerinţe metrologice aplicabile numai în procedura de atestare a unui cinemometru de către entităţile prevăzute la art. 4 din ordinul susmenţionat, respectiv doar la momentul verificării şi omologării aparatului.

In ceea ce priveşte critica petentului în sensul că nu a fost indicat locul săvârşirii contravenţiei, aceasta nu poate fi reţinută de instanţa de judecată, deoarece este menţionat Bulevardul Racoţeanu din oraşul Filiaşi.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanţa reţine că, potrivit criteriilor stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Escoubet c.

Belgiei, sancţionarea petentului pentru săvârşirea unei contravenţii constituie o acuzaţie în materie penală, devenind incidente garanţiile specifice unui proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În consecinţă, instanţa constată faptul că deşi procesul verbal întocmit se bucură de prezumţia de legalitate, veridicitate şi autenticitate, aceasta nu este de natură să înfrângă total prezumţia de nevinovăţie a petentului, ci presupune doar o inversare a sarcinii probei, aceasta revenind contravenientului, după cum a reţinut şi Curtea în cauza Nicoleta Gheorghe c.

României.

Instanţa reţine că dreptul la apărare al petentului este respectat în măsura în care acesta are acces la un „tribunal” în sensul art. 6 CEDO, în faţa căruia poate administra probe prin care să-şi probeze nevinovăţia.

În mod concret, instanţa apreciază că petentului i s-a dat ocazia de a-şi prezenta punctul de vedere prin introducerea plângerii contravenţionale, precum şi prin posibilitatea de a solicita administrarea probelor pe care le consideră concludente.

Sub acest aspect, instanţa reţine că petentul s-a rezumat la a contesta temeinicia constatărilor agentului de poliţie, nefurnizând niciun mijloc de probă apt să răstoarne prezumţia de autenticitate, veridicitate şi legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Astfel, săvârşirea contravenţiei de către petent rezultă din procesul-verbal de contravenţie, coroborat cu înregistrarea video comunicată de intimat la dosar, observându-se autoturismul condus de către petent cu viteza consemnată în procesul-verbal, de 119 km/h, pe Bd.

R. din localitatea F., unde limita de viteză este de 50 km/h.

Contrar susţinerilor petentului, din observarea înregistrării video rezultă că viteza de 119 km/h aparţine autoturismului condus de petent, deoarece acesta se deplasa pe Bd.

R.din localitatea F., pe banda a 2-a, cu o viteză mult mai mare decât cea a autoturismului care circula pe banda 1, după care petentul reduce viteza şi trece pe banda 1 pentru a opri la semnalul organelor de poliţie

Potrivit actului normativ sancţionator – art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 "Constituie contravenţie si se sancţionează cu amenda prevăzută in clasa a IV-a de sancţiuni si cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:… depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic."

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, se constată faptul că petentului i-a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale.

De asemenea, petentului i s-a aplicat şi sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Instanţa apreciază că individualizarea sancţiunilor respectă condiţia proporţionalităţii impusă de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, având în vedere gradul de pericol social creat prin săvârşirea contravenţiei, viteza cu care petentul a circulat fiind mare, de natură a crea o stare de pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic, în contextul unei creşteri a numărului de accidente de circulaţie provocate de nerespectarea normelor legale de către conducătorii auto.

În lumina acestor consideraţii, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa urmează să respingă plângerea contravenţională, apreciind că procesul-verbal contestat în cauză a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute în materia contravenţională.