Sentință civilă nr. 560 din 17.05.2023

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Făurei sub nr...., reclamanții A și B a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C, să se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului situat in Comuna ...., amplasat în Cv. ..., parcela ..., aflat la est de proprietatea lor, pe care îl estimează provizoriu la 1500 mp, în temeiul uzucapiunii.

În motivare, a arătat că la data de ..., s-a încheiat căsătoria dintre reclamanți, în localitatea ....

După căsătorie, în 1960, s-au mutat împreună în comuna ..., unde au construit imobilul din Comuna ...., urmând ca după perioadă comunismului, mai exact în 1993, să obțină Titlul de proprietate pentru o suprafață de 8673 mp, prin reconstituirea dreptului de proprietate, 3.673 mp și prin constituirea dreptului de proprietate, 5000 mp.

Cu toate acestea, la est de proprietatea consfințită prin Titlul de proprietate nr. ..../...., există o bucată de teren de aproximativ 1500 mp, ce face parte din cv...., parcela ... si pentru care reclamanții nu dețin un titlu de proprietate, însă se comportă ca adevărați proprietari, locul fiind împrejmuit cu gard și folosit de către părți ca si grădină, reclamanții fiind singurii care au acces la această bucată de teren, fiind singurii care au poartă la acest teren, încă din 1990, după prăbușirea regimului comunist și desființarea CAP-urilor.

Ținând cont ca termenul uzucapiunii a început sa curgă înainte de data intrării în vigoare a noului Cod Civil, sunt aplicabile prevederile art. 1846 si următoarele coroborat art. 1890 Codul Civil din 1864.

Potrivit art. 6 al. 4 C.civ. Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

În consecință, invocă uzucapiunea de 30 de ani, astfel potrivit art. 1890 Cod civil, pentru ca dreptul de proprietate să fie dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani este necesară îndeplinirea a două condiții: să existe o posesie utilă și posesia să fi fost exercitată timp de 30 de ani.

Astfel, reclamanții se află în posesia imobilului din 1990, când s-a prăbușit regimul comunist și s-a desființat CAP ....

Deși terenul aparținea predecesorilor reclamanților, fără acte, acesta se afla în posesia CAP ...., conform Adresei nr. ... din ..., emisă de C, terenul ce face obiectul prezentei, figurează în Registrul cadastral al posesorilor vatră de sat ... din anul 1980 având ca posesor pe CAP ..., amplasat in Cv. ..., parcela ....

Astfel, partea de teren care apare în evidențele pârâtei ca fiind posedată de CAP ..., este terenul pe care l-au folosit și îl folosesc și în prezent ca și grădină, unde cultivă porumb și cele necesare gospodăriei.

Lângă acest teren, în anul 1960, și-au construit casa în care locuiesc și în prezent, conform Titlului de proprietate ....

Drept urmare, posesia ridică prezumția de proprietate a subsemnaților asupra terenului, posesie exercitată mai bine de 30 de ani, așa cum reiese și din Buletinele reclamanților, prin care este precizat domiciliul acestora la aceeași adresa, datat din 1982 precum si din Certificatul de atestare fiscala pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale prin care se precizează că terenul alăturat pentru care au titlu, este impozitat și achitat la zi de către reclamanți încă din 1993 (data la care au devenit proprietari, posesori fiind din anul 1960).

Totodată, prin Adresa nr. ... emisă de C, pârâta precizează faptul că până în prezent, terenul amplasat în Cv. ..., parcela ..., nu a fost inclus în domeniul public sau privat al C, motivat de faptul că pentru acest teren s-au formulat cereri ce au ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate.

Însă, tot pârâta, prin Adresa cu nr.

Ieșire ... din .., menționează următoarele: Ca urmare a adresei dvs.

Înregistrată la C nr. ... din ..., vă comunicăm faptul că suprafața de teren la care faceți referire face parte din Cv. ..., parcela ..., parcelă ce a avut inițial suprafața de 4.916 mp și a fost diminuată în anul 1994 cu 2000 mp prin emiterea Titlului de proprietate nr. ... din ..., teren ce nu se învecinează cu proprietatea pe care o dețineți conform Titlului de proprietate cu nr. ... din ....

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1890 Cod civil de la 1864.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiza topografică, martori.

Acţiunea a fost comunicată pârâtei, iar la data de ..., pârâta C a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat admiterea acțiunii și recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului reclamanților.

În motivare a arătat că reclamanții au în posesie suprafața de teren situată în sat ..., din anul 1960, când s-au mutat în localitate și pentru care au achitat impozitele la zi.

Din suprafața totală de 4916 mp ai parcelei nr. ..., a fost reconstituită o suprafață de 2000 mp, ca urmare a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind emis Titlul de proprietate nr. ...., pe numele X.

Suprafața solicitată de reclamanți este diferită de suprafața cuprinsă în acest titlu și nici nu există cereri de reconstituire care să o vizeze.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat, pentru ambele părţi, proba cu înscrisuri, iar reclamanților şi proba testimonială cu martorii D și E, precum și proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie.

La data de 09.01.2023, expertul .... a depus raportul de expertiză și a solicitat majorarea onorariului provizoriu cu suma de 1300 lei.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Din cuprinsul Registrului Cadastral al Posesorilor Vatra Sat .... din anul 1980, istoricului de rol eliberat de Primăria ..., certificatul de atestare fiscală, rezultă că reclamanții exercită posesia asupra acestui teren, care figurează ca aparținând CAP .... din 1960, iar după 1990 taxele şi impozitele aferente imobilului au fost achitate de aceștia.

Conform raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de expert – ing. ..., imobilul teren categoria arabil, ce face obiectul prezentei cauze, este în suprafaţă de 1882 mp – situat în ..., parcela ..., cvartal ..., cu următoarele vecinătăţi: N – ... ( parcela ...) și parte din parcela ..., E – ... și .... ( parcela ...), S – imobil cu număr cadastral ... ( parcela ...) şi V – B ( parcela ...).

Instanţa reţine că vecinătăţile imobilului evidenţiate de schiţele cadastrale şi de raportul de expertiză, sunt conforme cu menţiunile reclamantei din cererea de chemare în judecată.

Uzucapiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neîntreruptă a acestuia în termenul şi în condiţiile cerute de lege.

Efectele juridice recunoscute uzucapiunii se justifică în primul rând pe nevoia de stabilitate a situaţiilor şi a raporturilor juridice, care impune ca, fiind întrunite anumite condiţii, să fie recunoscute efecte juridice aparenţei îndelungate de proprietate până la transformarea unei situaţii de fapt într-o stare de drept.

Apoi, uzucapiunea se manifestă ca o veritabilă sancţiune îndreptată împotriva adevăratului proprietar, care, pentru o perioadă îndelungată, s-a desesizat de bun permiţând altei persoane să intre în stăpânirea acestuia.

Însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-o cauză recentă - J.A.

Pye (Oxford) Ltd.

C/ Marea Britanie, hotărâre pronunţată în data de 30.08.2007 de Marea Cameră a Curţii - a stabilit că sancţiunea omisiunii proprietarului de a-şi proteja bunul nu este excesivă în cazul uzucapării acestuia.

Reclamanții au invocat în susţinerea cererii uzucapiunea de lungă durată, implicit prevederile art. 1890 C.civil, care dispune că “toate acţiunile reale se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu şi fără să i se poată opune reaua-credinţă”.

Incidenţa efectelor juridice ale uzucapiunii de 30 de ani este condiţionată de identificarea categoriei din care face parte bunul în legătură cu care se invocă uzucapiunea (alienabil sau nu), a regimului său juridic, existenţa unei posesii utile exercitate în termenul prevăzut de lege.

Cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească posesia pentru ca să se producă efectul juridic al dobândirii proprietăţii prin uzucapiune, instanţa observă că art. 1847 C.civ. prevede expres că pentru “a se prescrie se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar”.

Instanţa reţine că reclamanții invocă dobândirea dreptului de proprietate prin efectul prescripţiei achizitive privind un imobil teren în suprafaţă de 1882 mp.

Martorii D și E, audiați în cauză la termenul din ..., au învederat instanţei că reclamanții au stăpânit în mod continuu şi că nu au existat litigii cu privire la acest imobil.

Mai arată martorul D, că reclamanții au deţinut imobilul în cauză, de mai mult de 30 de ani, respectiv din anul 1960.

Rezultă aşadar că posesia reclamanților, asupra imobilului a fost una continuă, paşnică, publică şi sub nume de proprietari încă de la data intrării în posesie din anul 1960, pârâta nefăcând probe din care să rezulte caracterul “tulburat” al acesteia, violenţa fiind un viciu relativ al posesiei.

Instanţa reţine că pârâta a recunoscut pretențiile reclamanților.

Având în vedere momentul intrării în posesia imobilului, ţinând seama de data înregistrării cererii, de împrejurarea că reclamanții au exercitat asupra imobilului în litigiu o posesie utilă, neviciată, instanţa reţine că este îndeplinită condiţia termenului de 30 de ani impusă de art. 1890 C.civ..

Pentru toate considerentele expuse mai sus, instanţa va admite cererea şi va constata dobândit în patrimoniul reclamanților, prin prescripţie achizitivă, dreptul de proprietate asupra imobilului – teren intravilan în suprafaţă de 1882 mp – situat în ..., parcela ..., cvartal ..., cu următoarele vecinătăţi: N – ... ( parcela ...) și parte din parcela ..., E – ... și ... ( parcela ...), S – imobil cu număr cadastral ... ( parcela ...) şi V – B ( parcela ...), identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară topografică efectuat în cauză de expert tehnic judiciar – ing. ....

Se va face aplicarea disp. art. 35 alin. 5 din Legea 7/1996.

Cu privire la cererea de majorare onorariu formulată de expertul tehnic judiciar – ing. ..., prin care solicită majorarea onorariului de la suma de 800 lei la suma totală de 2100 lei, instanţa reţine următoarele:

Proba cu expertiză tehnică topografică a fost încuviinţată de instanţă, fiind desemnat aleatoriu, prin sistemul informatizat pentru efectuarea expertizei – expertul tehnic judiciar – ing. ....

Prin aceeaşi încheiere instanţa a stabilit onorariul provizoriu pentru efectuarea expertizei, în sumă totală de 800 lei în sarcina reclamanților.

Dovada achitării onorariului provizoriu a fost depusă în dosar de către reclamanți, iar Raportul de expertiză a fost înaintat instanţei de către expert, prin email, la data de ....

Conform disp. art. 339 alin. 2 C.pr.civ., la cererea motivată a experţilor, ţinându-se seama de lucrarea efectuată, instanţa va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecţiuni sau a raportului suplimentar după caz.

În nota de evaluare a onorariului, expertul a detaliat etapele şi timpul necesar întocmirii raportului de expertiză, precum şi costurile aferente întocmirii acestuia.

Instanţa are în vedere, pe de-o parte că raportul de expertiză a fost efectuat şi depus cu celeritate de către expert, aspect ce nu a dus la amânări repetate ale cauzei, de natură a creşte şi cheltuielile efectuate de părţi cu privire la această cauză, determinate de deplasările repetate ale părţilor/apărătorilor acestora, la instanţă, iar pe de altă parte, că munca efectiv depusă de expert, în raport de circumstanţele cauzei, complexitatea lucrării, justifică majorarea onorariului expertului, în cuantumul solicitat de acesta.

Având în vedere temeiurile de fapt şi de drept reţinute anterior, instanţa va admite cererea expertului şi va dispune majorarea onorariului, de la suma totală de 800 lei stabilită provizoriu, la suma de 2100 lei onorariu definitiv, sens în care va obliga reclamanții la plata către expert a sumei de 1300 lei cu titlu de diferenţă onorariu definitiv expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A și B, ambii cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâta C, cu sediul în ..., având ca obiect uzucapiune.

Constată dobândit în patrimoniul reclamanților, prin prescripţie achizitivă, dreptul de proprietate asupra imobilului – teren arabil, în suprafaţă de 1882 mp – situat în ..., parcela ..., cvartal ..., cu următoarele vecinătăţi: N – ... ( parcela ...) și parte din parcela ..., E – ... și ... ( parcela ...), S – imobil cu număr cadastral ... ( parcela ...) şi V – B ( parcela ...), identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară topografică efectuat în cauză de expert tehnic judiciar – ing. ....

Admite cererea de majorare onorariu formulată în cauză de expert tehnic judiciar – ing. ....

Stabileşte onorariu definitiv pentru expert la suma de 2.100 lei.

Obligă reclamanții la plata sumei de 1300 lei către expertul tehnic judiciar – ing. ..., cu titlu de diferenţă onorariu definitiv expert.

Face aplicarea disp. art. 35 alin. 5 din Legea 7/1996.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul se depune la Judecătoria Făurei.

Pronunţată astăzi, 17.05.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.