Judecătoria CRAIOVA · .

Sentință civilă nr. 3091 din 18.04.2022

Instanță: Judecătoria CRAIOVA
Dosar: .
Obiect: Contestație la executare
Soluție
Sursa: portal.just.ro

JUDECĂTORIA #######

SECŢIA I CIVILĂ

Dosar nr. #####/215/2021

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####

Şedinţa publică din data de 18.04.2022

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: ######-########## ######

GREFIER: ######## ######

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din data de 21.03.2022 în cauza civilă privind pe contestatoarele ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor şi ####### Locală ####### de aplicare a legilor fondului funciar prin Primarul Municipiului #######, în contradictoriu cu intimatul ##### ####, având ca obiect contestaţie la executare, dezbateri consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 04.04.2022 şi ulterior la data de 18.04.2022, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### la data de 16.11.2021 sub nr. #####/215/2021 contestatoarea ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, în contradictoriu cu intimatul ##### #####, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornite de către Biroul Executorilor Judecători Asociaţi ######### şi ######, în cadrul dosarului de executare nr. 42/E/2021, cu creditorul ##### ##### şi ####### Judeţeană #### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în calitate de debitor, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună admiterea contestaţiei la executare; anularea tuturor formelor de executare emise împotriva Comisiei Judeţene #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. ###/10.11.20 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006 şi încheierea nr. ####/21.10.2021 data de Judecătoria ####### în dosarul nr. #####/215/2021, Somaţiei din data de 04.11.2021 - prin care debitoarei ####### Judeţeană de stabilirea a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor #### a fost obligata să pună în executare sentinţa civilă nr. ###/2006; anularea executării silite şi repunerea părţilor în situaţia iniţială.

Contestatoarea apreciază că este scutită de taxa de timbru în temeiul Legii nr. 247/2005 Titlul VI, dispoziţiile art. 42, deoarece formele de executare se referă la aplicarea dispoziţiilor legilor fondului funciar.

În motivare, contestatoarea a arătat că, în fapt, creditorul ######## ####### solicită punerea în executare a Sentinţei nr. ###/10,11.2006 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul 9237/C/F/2006 rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. ###/24.04.2007 pronunţată în dosarul nr. 9237/C/F/2006 al Tribunalului #### care constituie titlu litiu executoriu dar pentru care invocă "prescripţia la executarea silită" astfel cum este prevăzută de art. 706 din Codul de Procedură civilă care prevede: "1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani. (2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită.

În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive."

Sentinţa civilă nr. ###/10.11.2006, pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006 a rămas irevocabila de la data pronunţării Deciziei ###/24.04.2007, dreptul la obţinerea executări silite se prescria începând cu aceeaşi data a anului 2017 luna mai.

Astfel, raportat la data la care s-a cerut executarea silită - 21 octombrie 2021 şi data la care s-a încuviințat executarea silită - 21 octombrie 2021 era prescris dreptul la executarea titlului executoriu, în consecinţă încheierea nr. #### din data de 21.10.2021 pronunţată în dosarul nr. #####/215/2021 de Judecătoria ####### este nelegală.

##### în vedere prevederile Hotărârii de Guvern nr. 890/2005, unde sunt bine stabilite atât atribuţiile Comisiilor locale, cât şi cele ale Comisiilor Judeţene, formele de executare sunt nelegale. ####### Judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar nu putea să facă niciun demers până la primirea documentaţiei de la ####### Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar #######.

"(2) ####### judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

În acest fel, formele de executare împotriva Comisiei judeţene #### încalcă dispoziţiile art. 52 alin. 1 şi 2 din Legea 18/1991 şi art. 5 lit. c, d, f, h, i din H.G. 890/2005 modificară şi completată prin H.G. 1832/2005, care prevăd că, comisia locală are în competenţa exclusivă punerea în posesie şi obligaţiile de a stabili mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, a completa, în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice şi juridice îndreptăţite, a întocmi situaţii definitive, potrivit competenţelor ce le revin, teren, întocmesc situaţii cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit, înaintând spre probare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară şi pun în posesie, prin delimitare în teren persoanele îndreptăţite să primească terenul, a completa fişele de punere în posesie a acestora, după validarea către comisia judeţeană a propunerilor făcute.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 34, alin. 4 din HG 890/2005, punerea în posesie se face prin întocmirea, prin semnarea procesului-verbal de către proprietar căruia i se înmânează un exemplar al acestuia.

Executarea silită reprezentând un mijloc de constrângere a debitorului la îndeplinirea obligaţiei, contestatoarea a învederat că respectiva ####### judeţeană #### pentru aplicarea legilor fondului Funciar nu putea să emită titlul de proprietate fără înaintarea documentaţiei cerute de lege de către ####### Locală #######.

În ceea ce priveşte starea de fapt, aceasta a fost prezentată pe larg în contestaţia depusă, şi anume faptul că prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 687/2003 s-a dispus constituirea dreptului de proprietate pentru ##### #####, revoluţionar, iar conform legislaţiei funciare constituirea se face după finalizarea reconstituirii, ####### Judeţeană îndeplinindu-şi astfel rolul de organ administrativ jurisdicţional prin validarea în anexe a dreptului de proprietate constituit.

În încheierea nr. ######### şi în toate formele de executare numele creditorului este ##### #### iar în Sentinţa civilă nr. ###/2006 numele este ##### #####.

Contestaţia este scutită de taxa de timbru în temeiul Legii nr. 247/2005 Titlul VI, dispoziţiile art. 42 care prevăd că cererile sau acţiunile în justiţie, cererile accesorii şi incidente, precum şi intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbru judiciar.

În plus, în baza prevederilor O.G. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, art. 7 "cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituţiile şi autorităţile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar şi a sumelor stabilite cu titlu de cauţiune.

Totodată ####### Judeţeană #### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nu are cont şi buget propriu, în consecinţa este imposibilă executarea acestui organ administrativ cu activitate jurisdicţională.

Art. 1 din O.G. 22/2022 (1) Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă. (2) Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate.

În drept, au fost invocate prevederile Legii 18/1991, republicată, H.G. 890/2005, dispoziţiile C.p.civ., art. 201 alin. 2.

În susţinerea contestaţiei au fost depuse, în xerocopie, înştiinţare şi somaţie emise la data de 04.11.2021 de Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi ######### şi ###### în cadrul dosarului nr. 42/E/2021, încheierea nr. ####/21.10.2021 de Judecătoria ####### în dosarul nr. #####/215/2021, sentinţa civilă nr. ###/10.11.2006 de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006.

La data de 20.12.2021 ##### ##### a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare formulată de contestatoare.

În motivare, intimatul a arătat că, în fapt, prin sentinţa civilă nr. ###/10.11.2006 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul 9237/C/F/2006, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia pir. 763/24.04.2007 pronunţată de Tribunalul ####, ####### Locală de Aplicare a Legii 18/1991 a fost obligată să întocmească formalităţile premergătoare emiterii titlului de proprietate şi să îl pună în posesie cu suprafaţa de 10.000 mp validată prin H.C.J. nr. 687/14.08.2003, iar ####### Judeţeană #### de aplicare a Legii 18/1991 a fost obligată să emită titlul de proprietate pe această suprafaţă de teren.

Art. 6 alin. 4 din Noul Cod Civil arată că "prescripţiile [...] începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit".

Prin Decizia nr. #/2014 pronunţată în R.I.L. de către I.C.C.J., s-a statuat că "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201, art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil şi ale art. 6 alin. (4). art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, stabileşte că prescripţiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeaşi dată, rămân supuse dispoziţiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctiva, republicat, astfel încât atât instanţele de judecată, din oficiu, cât şi părţile interesate pot invoca excepţia prescripţiei extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011."

Potrivit art. 405 din CPC „Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani. (2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită."

De asemenea, potrivit art. 7 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

Articolele 13 si 16 din Decret prevăd cazurile şi condiţiile în care cursul prescripţiei extinctive este suspendat sau întrerupt.

Prescripţia se întrerupe: a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia.

În raporturile dintre organizaţiile socialiste, recunoaşterea nu întrerupe curgerea prescripţiei*); b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecata ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanţa judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent; c) printr-un act începător de executare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 17 acelaşi act normativ: "întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o. După întrerupere începe să curgă o nouă prescripţie. "

##### în vedere că s-a adresat cu diferite cereri către pârâte şi că acestea i-au recunoscut dreptul în toată această perioadă, contestatorul apreciază că recunoaşterea a avut ca efect întreruperea termenului de prescripţie, în sensul că a fost ştearsă prescripţia începută înainte.

Mai mult decât atât, cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Fundaţia ###### de elevi ale Bisericii Reformate şi ############ c.

României s-a constatat încălcarea art. 6 parag. l din Convenţie şi a art. l din Protocolul nr. 1 Adiţional la Convenţie prin faptul că autorităţile naţionale nu au acţionat diligent şi în timp util pentru a asigura reclamanţilor punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti favorabile acestora.

De altfel, există o obligaţie generică a executării de bunăvoie a obligaţiilor stabilite în sarcina subiectelor de drept prin hotărâri judecătoreşti, cu atât mai mult cu cât aceste obligaţii sunt stabilite în sarcina unor organisme de stat.

Astfel, Curtea a reamintit că dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână ineficientă în detrimentrul unei părţi.

Executarea unei sentinţe sau a unei hotărâri, pronunţată de orice instanţă, trebuie aşadar considerată ca făcând parte din „proces" în sensul art. 6 din Convenţiei Hornsby C Greciei, 19.03.1997 parag 40, ###### C.

României 26.05.2005 nt. 57810/00 parag. 26).

Curtea a reamintit, de asemenea, că protecţia efectivă a justiţiabilului şi restabilirea legalităţii implică obligaţia administraţiei de a se conforma unei sentinţe sau hotărâri care urmează să fie pronunţată, eventual, împotriva acesteia în ultimă instanţă.

În cazul în care administraţia refuză sau omite să execute o hotărâre sau o execută tardiv, garanţiile prevăzute la art. 6 #### de care a beneficiat justiţiabilul pe parcursul etapei judiciare a procedurii, îşi pierd orice raţiune de a fi (Hornsby c.

Greciei, 19.03.1997 parag. 40, ###### c.

României 26.05.2005 nt. 57810/00 parag. 26).

În orice caz, o persoană în favoarea căreia s-a pronunţat o hotărâre împotriva statului nu are obligaţia de a iniţia o procedură distinctă pentru a obţine executarea silită.

Autorităţile statului sunt cele cărora le revine în primul rând sarcina de a garanta executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva statului, începând cu data la care hotărârea devine obligatorie şi executorie.

O astfel de hotărâre trebuie notificată în bună şi cuvenită formă autorităţii în cauză a statului pârât (lucru pe care l-a făcut), care este aşadar în măsură să facă toate demersurile necesare pentru a se conforma hotărârii sau pentru a o comunica altei autorităţi publice competente pentru chestiunile legate de executarea hotărârii judecătoreşti. #### vorba despre un element deosebit de important într-o situaţie în care, ca urmare a complexităţii şi suprapunerii posibile a procedurilor de executare voluntară sau silită, justiţiabilul poate să aibă nelămuriri legate de autoritatea care este responsabilă în materie (Akachev c.

Rusiei, 12.06.2008 nr. 30616/05 parag. 21).

În cele din urmă, indiferent de complexitatea procedurii de executare sau a sistemului bugetar, statul este în continuare obligat de Convenţie să garanteze oricărei persoane dreptul la executarea, într-un termen rezonabil, a hotărârilor obligatorii şi executorii pronunţate în favoarea acesteia.

O autoritate a statului nu poate nici să pretexteze lipsa de fonduri sau de alte resurse pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească (Burdov c.

României, parag. 70).

În cazul de faţă, statul nu şi-a îndeplinit această obligaţie, încălcând în mod vădit art. 6 din ####, încercând inclusiv să se folosească de beneficiul prescripţiei cu toate că de atâtea ori i-a fost recunoscut dreptul, dar aceasta a refuzat în mod nejustificat să îşi îndeplinească obligaţia.

Mai mult decât atât, inclusiv în cuprinsul contestaţiei la executare aceasta îi recunoaşte dreptul.

În ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de executare acestea au fost stabilite cu respectarea dispoziţiilor legale.

În dovedirea celor menţionate, intimatul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi orice alte probe necesare soluţionării cauzei.

În cadrul probei cu înscrisuri, a solicitat efectuarea unei adrese către contestatoare pentru a înainta dosarul administrativ al domnului ##### #####, iar în cazul în care nu există dosar administrativ, să comunice toate demersurile făcute de aceasta către contestatoare în nume personal sau de către Asociaţia "22 Decembrie - Avioane #######".

Intimatul a anexat, în copii conforme cu originalul, carte de identitate ##### ####, adresa nr. 199189/10.11.2021 emisă de Primăria Municipiului ####### – Serviciul Registrul Agricol, adresa nr. 847/08.05.2017 emisă de Instituţia Prefectului ####, adresa nr. 29483/11.03.2015 emisă de Primăria Municipiului ####### – Serviciul Registrul Agricol.

Prin încheierea nr. ##/01.02.2022 pronunţată în dosarul nr. #####/63/2021 Judecătoria ####### a admis excepţia de conexitate a dosarului nr. #####/215/2021 cu dosarul nr. #####/215/2021 aflat pe rolul Judecătoriei ####### şi a conexat dosarul nr. #####/215/2021 privind pe contestatoarea ####### Locală de Fond Funciar a Municipiului ####### şi pe intimaţii ##### #### şi ####### Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor #### la dosarul nr. #####/215/2021, reţinând că între cele două cauze există o strânsa legătură, fiind contestate actele de executare din același dosar de executare pentru aceleaşi motive.

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### la data de 18.11.2021 sub nr. #####/215/2021 contestatoarea ####### Locală ####### de Aplicare a Legilor Fondului Funciar prin Primarul Municipiului #######, în contradictoriu cu ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a formulat contestaţie la executare, solicitând anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 7449/21.10.2021 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. #####/215/2021; anularea somaţiei emise de ### A ######### şi ###### în dosarul execuţional nr. 42/E/2021; anularea încheierii din data de 04.11.2021 emise de #### ######### şi ###### privind stabilirea cheltuielilor de executare, precum şi anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul execuţional nr. 42/E/2021.

În motivare, contestatoarea a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 711 NCPC, pct. (1) împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Executarea silita se face cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate, aşa cum stipulează prevederile art. 625 NCPC.

Asigurarea legalităţii executării silite, în sensul dispoziţiilor de principiu cuprinse în art. 625 NCPC se realizează în primul rând prin intermediul contestaţiei la executare, ca fiind mijlocul procedural specific executării silite, prin care părţile, direct interesate în raportul juridic de executare, precum şi terţii vătămaţi prin modul în care s-a realizat executarea silită, pot obţine anularea sau îndreptarea actelor de executare nelegale.

În fapt, prin Sentinţa Civilă nr. ###/10.11.2006, pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul ##### #####, în contradictoriu cu ####### Locală ####### de Aplicare a Legii nr. 18/1991 şi ####### Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ####.

A fost obligată pârâta ####### Locală ####### de Aplicare a Legii nr. 18/1991 să întocmească formalităţile premergătoare emiterii titlului de proprietate şi să pună în posesie reclamantul cu suprafaţa de 10.000 mp validată prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 687/14.08.2003 şi pârâta ####### Judeţeană #### de Aplicare a Legii nr. 18/1991 să emită titlu de proprietate pentru această suprafaţă de teren.

Sentinţa menţionată a rămas definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei nr. ###/24.04.2007 pronunţată de Tribunalul ####.

Prin Somaţia şi încheierea emise la data de 04.11.2021 în dosarul execuţional nr. 42/E//2021 al #### ######### şi ###### având în vedere cererea de executare silită formulată de către creditorul ##### #####, încuviinţată prin încheierea nr #### din data de 21.10.2021 a Judecătoriei ####### în dosarul nr. #####/215/2021, a fost somată pârâta ####### Locală de Aplicare a Legii 18/1991 din cadrul Primăriei Municipiului #######, să pună în executare titlul executoriu constând în Sentinţa Civilă nr. ###/10.11.2006 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006, în sensul de a emite formalităţile premergătoare emiterii titlului de proprietate şi de a pune în posesie creditorul cu suprafaţa de teren de 10.000 mp, validată prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 687/2003 şi de a achita creditorului suma de 5.420.00 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.

Contestatoarea a precizat că înţelege să critice legalitatea actelor de executare din dosarul execuţional nr. 40/E//2021.

A precizat că înţelege să invoce excepţia prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, în temeiul art. 405 din vechiul Cod de Procedură Civilă (în vigoare la data la care a început cursul prescripţiei extinctive).

Potrivit art. 405 CPC "Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani.

Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie."

Potrivit doctrinei de specialitate, instituţia prescripţiei extinctive are o importanţă covârşitoare în toate ramurile dreptului, reprezentând o modalitate eficientă de asigurare a stabilităţii şi securităţii în raporturile juridice, menită să asigure înlăturarea incertitudinii din circuitul civil.

În dreptul civil, prescripţia extinctivă vizează doua ipoteze distincte: dreptul material la acţiune şi executarea silită.

În ambele ipostaze, aceasta instituţie operează ca o sancţiune pentru cel ce era îndreptăţit să folosească o cale legală - dreptul de a acţiona în justiţie sau cel de a cere executarea silită a unui drept de creanţă - dar care, însă, a rămas în pasivitate toată durata termenului de prescripţie respectiv ce îi afectează şansele de obţinere a realizării sau constatării dreptului său personal sau de a obţine executarea silită a dreptului de creanţă pe care îl are faţă de un debitor.

În ceea ce priveşte executarea silită, intervenţia prescripţiei extinctive se materializează prin aceea că, la expirarea termenului stabilit de lege, creditorul, deşi are un drept necontestat, nu mai poate obţine executarea silită a acestuia, demersul său în instanţă pentru a obţine câştig de cauză în faţa debitorului, cheltuielile efectuate în acest scop, precum şi tarifele avansate executorului judecătoresc fiind făcute, în acest caz, în van deoarece chiar dacă va începe executarea silită, aceasta poate fi paralizată de către debitor prin contestaţie la executare.

##### în vedere faptul că titlul executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. ###/10.11.2006 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006, definitivă şi irevocabilă prin Decizia ###/24.04.2007 iar executarea silită a fost încuviinţată la data 21.10.2021, solicită admiterea contestaţiei la executare, fiind prescris dreptul creditorului de a obţine executarea silită a titlului executoriu menţionat anterior.

Pe fond, contestatoarea a arătat că nu suntem în prezenţa unui refuz nejustificat din partea debitorilor în ceea ce priveşte executarea obligaţiei principale prevăzute în Sentinţa Civilă nr. ###/2006, dl. ##### #####, ca beneficiar al Legii nr. 42/1990 fiind validat cu suprafaţa de 10000 mp teren arabil, prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 687/2003, urmând a se face punerea în posesie pentru constituirea dreptului de proprietate, după finalizarea reconstituirilor, în funcţie de rezerva de teren ce se va constitui la nivelul Comisiei Locale de Fond funciar.

In ceea ce priveşte executarea obligaţiei prevăzută de titlul executoriu, contestatoarea a arătat că, în prezent este întocmită situaţia terenurilor agricole, cu sau fără investiţii şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, prevăzută la art. 6 din Legea nr. 165/2013, conform Hotărârii Comisiei Judeţene nr. 146/2020.

Legea nr. 165/2013 reglementează principiul prevalentei reconstituirii dreptului de proprietate în natură, astfel încât se impune acordarea cu prioritate a suprafeţelor de teren în compensare, pe un alt amplasament, acceptată de persoana îndreptăţită, iar în caz de refuz, se vor acorda despăgubiri.

Prin adresa nr. ########## înaintată către Instituţia Prefectului Judeţului ####, ca urmare a adresei prin care s-a solicitat autorităţii locale convocarea beneficiarilor Legilor Fondului Funciar cu respectarea prevederilor art. 12, pentru prezentarea ofertelor de teren din rezerva aflată la dispoziţia Comisiei Locale, iar ulterior după exprimarea opţiunilor, comunicarea documentaţiilor necesare pentru emiterea titlurilor de proprietate sau, după caz, înaintarea dosarelor către ####### Judeţeană ####, s-au comunicat următoarele:

Dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 165/2013 prevăd preeminenţa restituirii pe vechile amplasamente preluate de statul român, succedând cu constituirea dreptului de proprietate acordat prin acte normative: „(1) în situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către ####### de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va atribui un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine: a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar; b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unităţii administrativ-teritoriale de institute, de staţiuni de cercetare ori de alte instituţii publice; c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de staţiuni de cercetare ori de instituţii publice pe raza localităţilor învecinate, aflate în acelaşi judeţ; d) pe terenurile ocupate de izlazuri."

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi pentru reconstituirea terenurilor forestiere: „Art. 13 - în situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat ulterior în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după această dată.")

Prin adresa înregistrată la Primăria Municipiului ####### cu nr. 123566/26.08.2020, s-a înaintat Hotărârea nr. 146 din 12 august 2020 a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin care s-a admis propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar #######, de modificare a anexelor întocmite conform prevederilor Legii 165/2013, fiind admisă reactualizarea anexei 1, anexei 7 şi anexei 9, întocmite conform prevederilor Legii nr. 165/2013.

Prin urmare, beneficiarii îndreptăţiţi vor fi invitaţi în ordinea de prioritate la Primăria #######, să exprime dreptul de opţiune, în sensul acceptării sau refuzului suprafeţelor de teren atribuite în compensare, în natură pe un alt amplasament, conform declaraţiei privind opţiunea pentru validarea dreptului de proprietate.

#### de cele expuse mai sus, este evident faptul că debitoarea ####### Locală de Aplicare â Legii 18/1991 ####### nu a stat în pasivitate raportat la punerea în executare a titlului executoriu, fapt care ar fi de natură să justifice aplicarea în speţă a dispoziţiilor ce reglementează executarea silită, pentru beneficiarii normelor de constituire a dreptului de proprietate, urmând a se face punerea în posesie după finalizarea reconstituirilor, în conformitate cu procedura instituită de Legea nr. 165/2013.

#### de cele expuse, contestatoarea apreciază că se impune anularea actelor de executare întocmite în cadrul dosarului de executare nr. 42/E/2021 al #### ######### şi ######, sentinţa civilă nr. ###/10.11.2006 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006 nefiind susceptibilă de executare silită.

În ceea ce priveşte stabilirea cheltuielilor de executare, consideră onorariul executorului judecătoresc în cuantum de 5.200,00 lei, ca fiind vădit disproporţionat în raport cu activitatea efectiv întreprinsă de acesta.

Consideră că, deşi acesta este limitat prin lege, sub aspect minimal şi maximal, reducerea onorariului executorului poate fi dispusă de instanţa de judecată atunci când există disproporţionalitate între onorariul stabilit şi numărul actelor de executare întocmite şi al operaţiunilor juridice efectuate, raportat la întreaga procedură de executare.

Astfel, art. 670 alin. (4) din Noul C. proc. civ. prevede că toate sumele prevăzute în încheierea executorului judecătoresc pot fi supuse controlului de legalitate al instanţelor, pe calea contestaţiei la executare, în sensul că pot fi cenzurate pe baza probelor administrate în cauză, în mod proporţional cu valoarea şi complexitatea cauzei, precum şi cu activitatea desfăşurată de executor.

De asemenea, doctrina a stabilit criteriile folosite în determinarea onorariului executorului judecătoresc in concreto şi anume că la stabilirea proporţionalităţii onorariului cu munca prestată trebuie avute în vedere elemente ca: dificultatea şi complexitatea muncii depuse, riscul pe care îl implică munca executorului, efortul intelectual depus, răspunderea executorului pentru actul îndeplinit, valoarea creanţei de recuperat, timpul şi volumul de muncă necesar, natura, noutatea cazului, importanţa intereselor în cauză, notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa executorului judecătoresc, constrângerile pe care trebuie să le suporte executorul în realizarea activităţii, cu rezultate pozitive pentru creditor.

În fapt, analizând munca prestată de executorul judecătoresc constatăm următoarele aspecte: în primul rând acesta nu stabileşte cheltuieli de executare în raport cu obligaţiile de a face (punerea în posesie, întocmirea documentaţiei etc) existente în titlul executoriu astfel încât să existe posibilitatea verificării conformităţii cheltuielilor în raport cu Ordinul Ministrului Justiţiei nr. ######### astfel cum a fost modificat.

Se constată că întreaga activitate efectuată de executorul judecătoresc s-a rezumat la emiterea unei somaţii şi a unei încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare.

De asemenea, prezintă relevanţă în cauză faptul că Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unor hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea chestiunii de drept ce vizează cuantumul onorariului executorului judecătoresc în cazul în care obiectul executării este o obligaţie de a face intuitu personae.

Potrivit sesizării, în cuprinsul Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2550/C/2006, nu se regăseşte reglementat, în mod individual, un onorariu pentru punerea în executare a unei obligaţii de a face, de natura celor impuse debitorului prin titlul executoriu, aceste obligaţii neputând fi încadrate în niciunul dintre tipurile de executare inserate în anexa la Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2550/C/2006, şi cu atât mai puţin în categoria celor prevăzute de art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată.

Prin urmare, în lipsa oricărei reglementări exprese sub acest aspect, singurul punct al anexei menţionate la care se putea încadra această obligaţie era cel menţionat la pct. 12 - orice alte acte sau operaţiuni date prin lege (între 50 lei şi 200 lei).

Potrivit deciziei arătate (parag. 34), „examinarea datelor comunicate de către curţile de apel arată că există deja practică judiciară în materie, aproape unitară, instanţele naţionale pronunţând, în majoritatea covârşitoare, acelaşi tip de soluţii".

Potrivit aceleiaşi decizii (parag. 22), „în cadrul primei orientări jurisprudenţiale, s-a apreciat că, în cazul în care obligaţia stabilită prin titlul executoriu este una de a face intuitu personae, ce poate fi îndeplinită doar de către debitor, creditorul poate recurge la concursul executorului judecătoresc numai pentru emiterea şi comunicarea unei somaţii în condiţiile Codului de Procedură Civilă.

Ca atare, onorariul executorului judecătoresc trebuie stabilit în baza pct. 12 din anexa la Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2550/C/2006, cu modificările ulterioare, acesta fiind tariful maxim stabilit pentru realizarea oricăror alte acte şi operaţiuni date prin lege executorului judecătoresc, cărora li se circumscrie şi executarea silită a obligaţiei de a face intuitu personae, din moment ce aceasta nu este enumerată la pct. 2 din anexă privind executările silite directe." (I.C.C.J., compl.

DCD, Decizia nr. # din 30 ianuarie 2017).

De aceea, contestatoarea consideră că alegerea onorariului maxim prevăzut de normele reglementatoare nu se impune având în vedere faza incipientă a procedurii de executare silită.

Ţinând cont şi de practica Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia cheltuielilor de executare se face în mod repetat trimitere la faptul că rambursarea cheltuielilor se obţine numai în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil.

Concluzionând, consideră că onorariul perceput de executorul judecătoresc, în cuantum de 5.200,00 lei, se dovedeşte a fi excesiv raportat la activităţile acestuia şi solicităm cenzurarea sa de către instanţa de judecată.

Contestatoarea a mai învederat faptul că Municipiul ####### este scutit de plata taxei de timbru potrivit dispoziţiilor art. 30 din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.

Articolul menţionat statuează că „Sunt scutite de taxa judiciara de timbru acţiunile si cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul ###### si de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice.

Potrivit aliniatului (2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe si din dobânzi si comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum si veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat si ale căror rambursare, dobânzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, precum si veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Instituţiile publice sunt definite în dispoziţiile art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice ca denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţii publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora.

Instituţia publică este definită şi în dispoziţiile art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, astfel „instituţii publice locale - denumirea generica, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, ########## #########, instituţiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora".

Potrivit dispoziţiilor art. 2 pct. 58 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, venituri bugetare reprezintă resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c), după caz, in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri (taxa judiciara de timbru), cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)-d), iar potrivit art. 28 alin. 3 din acelaşi act normativ "sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale".

In fapt, prin plata taxei judiciare de timbru, ########## ####### ###### #### ## #### ######## ####### #### ### ######### ########## ## # ####### ## ######### ######## # ######### ##### ## ############ #######.

În dovedirea motivelor invocate în contestaţia la executare, contestatoarea a solicitat admiterea probei cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712 şi următoarele din Noul Cod de Procedură Civilă.

La data de 20.12.2021 ##### ##### a depus la dosar întâmpinare în cadrul dosarului nr. #####/215/2021 prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare formulată de contestatoare.

Pe cale de excepţie, a invocat excepţia conexităţii şi a solicitat conexarea dosarului la dosarul nr. #####/215/2021 aflat pe rolul Judecătoriei #######, având în vedere că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 139 C.p.civ.

Potrivit art. 405 din CPC „Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

De asemenea, potrivit art. 7 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

Articolele 13 si 16 din Decret prevăd cazurile şi condiţiile în care cursul prescripţiei extinctive este suspendat sau întrerupt.

Prescripţia se întrerupe: a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia.

Mai mult decât atât, cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Fundaţia ###### de elevi ale Bisericii Reformate şi ############ c.

României 26.05.2005 nr. 57810/00 parag. 26).

Greciei, 19.03.1997 parag. 40, ###### c.

României 26.05.2005 nt. 57810/00 parag. 26).

În orice caz, o persoană în favoarea căreia s-a pronunţat o hotărâre împotriva statului nu are obligaţia de a iniţia o procedură distinctă pentru a obţine executarea silită.

Rusiei, 12.06.2008 nr. 30616/05 parag. 21).

O autoritate a statului nu poate nici să pretexteze lipsa de fonduri sau de alte resurse pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească (Burdov c.

României, parag. 70).

Mai mult decât atât, inclusiv în cuprinsul contestaţiei la executare aceasta îi recunoaşte dreptul.

În ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de executare acestea au fost stabilite cu respectarea dispoziţiilor legale.

În dovedirea celor menţionate, intimatul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi orice alte probe necesare soluţionării cauzei.

În cadrul ambelor dosare, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociați ######### și ###### pentru a înainta dosarului de executare nr. 42/E/2021, acesta fiind înaintat la data de 06.01.2022 şi respectiv la data de 12.01.2022.

Prin încheierea de ședință din data de 07.02.2022 pronunţată în dosarul nr. #####/215/2021 instanța a luat act de precizarea intimatului, în sensul că prenumele acestuia este "####" şi nu "#####".

Totodată, instanţa, constatând că la prezenta cauză a fost ata### ####### ## ############## ## Judecătoriei #######, ca urmare a admiterii excepției de conexitate, a dispus introducerea în cauză, în calitate de contestatoare, a Comisiei Locale ####### de aplicare a legilor fondului funciar prin Primarul Municipiului #######.

În şedinţa publică din data de 21.03.2022, în dosarul nr. #####/215/2021, intimatul a depus la dosar în xerocopie, adresa nr. 5387, 5388/18.05.2006 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului ####, adresă emisă la data de 27.03.2006 de către Primăria Municipiului ####### – Serviciul Cadastru Măsurători – Topo, ##### de ####, adresă emisă la data de 06.04.2006 de către Primăria Municipiului #######, adresa nr. 2/2008 emisă de către Asociaţia 22 Decembrie '89 Avioane-####### înregistrată sub nr. 845/26.02.2008 la Instituţia Prefectului Judeţului ####, adresa nr. 16R/15.02.2008 emisă de Primăria Municipiului ####### – Serviciul Registrul Agricol – Măsurători Topo, adresa nr. 91032/27.09.2007 emisă de Primăria Municipiului ####### – Serviciul Registrul Agricol – Măsurători Topo, adresa nr. 15/22.02.2009 emisă de Asociaţia 22 Decembrie '89 Avioane-#######, adresa nr. 40/2008 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului ####, adresa nr. 13605/23.01.2020 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului ####, adresa nr. 28451/28.02.2018 emisă de Primăria Municipiului ####### – Direcţia Patrimoniu, adresa nr. 1507/19.02.2018 emisă de ####### Judeţeană #### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, tabel nominal cu membrii Asociaţiei "22 Decembrie '89 Avioane" #######, cerere înregistrată sub nr. 30829/06.03.2012 la Primăria Municipiului #######, cerere înregistrată sub nr. 28451/15.02.2018 la Primăria Municipiului #######, cerere înregistrată sub nr. 45488/31.03.2017 la Primăria Municipiului #######, cerere înregistrată sub nr. 847/31.03.2017 la Prefectura Judeţului ####, Hotărârea nr. 853/2006 a Guvernului României, adresa nr. 2284/03.03.2004 emisă de Prefectura Judeţului #### către Guvernul României, situaţie privind solicitarea unor suprafeţe de teren de către Primăria Municipiului ####### pentru veterani şi revoluţionari.

În temeiul dispoziţiilor art. 255 corob. cu art. 258 NCPC, instanţa a încuviințat pentru părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că această probă este admisibilă putând duce la soluționarea cauzei.

A fost ataşat în copie, conformă cu originalul, dosarul de executare nr. 42/E/2021.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin sentinţa civila nr. ###/10.11.20 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006, definitivă prin respingerea recursului conform deciziei nr. ###/24.04.2007 pronunţată de Tribunalul #### a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul ##### ####, în contradictoriu cu ####### Locală ####### de Aplicare a Legii nr. 18/1991 şi ####### Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ####, a fost obligată pârâta ####### Locală ####### de Aplicare a Legii nr. 18/1991 să întocmească formalităţile premergătoare emiterii titlului de proprietate şi să pună în posesie reclamantul cu suprafaţa de 10.000 mp validată prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 687/14.08.2003 şi pârâta ####### Judeţeană #### de Aplicare a Legii nr. 18/1991 să emită titlu de proprietate pentru această suprafaţă de teren.

La data de 11.10.2021, creditorul ##### ####, a declanșat executarea silită, fiind format dosarul de executare nr. 42/E/2021 al B.E.J.A ######### şi ######, iar la data de 09.07.2021, prin încheierea nr. ####/21.10.2021 din Camera de Consiliu pronunţată în dosarul nr. #####/215/2021, Judecătoria ####### a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. ###/10.11.20 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006.

De asemenea, instanţa mai reţine că la data de 04.11.2021, s-au emis somaţii către debitoarele contestatoare ####### Locală ####### de aplicare a legilor fondului funciar şi ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.

La aceeași dată a fost emisă si încheierea de cheltuieli de executare stabilite în cuantum de 5420 lei din care 5200 lei reprezentând onorariu executorului judecătoresc, 20 lei taxă judiciară de timbru, 100 lei cheltuieli poştale si 100 lei alte cheltuieli necesare executării silite.

Împotriva acestor acte de executare contestatoarele ####### Locală ####### de aplicare a legilor fondului funciar şi ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor au formulat prezenta contestație la executare.

Potrivit dispoziţiilor art. 711 alin. 1 C. proc. civ, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

În prezenta cauză contestatoarea a criticat executarea silită invocând, în primul rând, prescripția dreptului de a cere executarea silită.

#### de susținerile contestatoarei, instanţa arată că, potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012 dispozițiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executărilor silite începute după intrarea acestuia in vigoare, iar conform art. 5 din aceeași lege prevede ca dispozițiile Noului cod de procedura civila privitoare la titlurile executorii se aplica si hotărârilor judecătoreşti sau altor înscrisuri pronunţate, ori după caz, întocmite înainte de intrarea in vigoare a C.p.civ.

Conform prevederilor art. 622 din Codul de procedură civilă obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar potrivit art. 706 alin. 1 C.p.civ., "dreptul de a obţine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel, iar în cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescriţie este de 10 ani.

Termenul de prescripţie începe sa curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silita (alin. 2), iar în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.

Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie (alin. 2 art. 706 Cod Procedură civilă).

Astfel, in temeiul legii, o hotărâre judecătoreasca sau un alt titlu executoriu poate fi executata silit numai într-un anumit termen stabilit, iar după trecerea acestui termen, prescripţia extinctiva stinge dreptul creditorului de a mai cere concursul organului de executare pentru valorificarea titlului său.

Prescripția dreptului de a cere executarea silita vizează însăși posibilitatea de realizare efectiva a urmăririi silite prin masuri de constrângere patrimoniala.

Astfel, instanța constată că sentința a rămas definitivă în 10.11.2006, fiind supusă căii de atac a recursului și că de la acest moment putea fi învestită cu formulă executorie potrivit art. 376 alin. 1 vechiul cod de procedură civilă ( în vigoare la acel moment) pentru a deveni titlu executoriu.

Acesta este momentul nașterii dreptului de a solicita executarea silită a debitoarelor contestatoare, hotărârea făcând parte din categoria celor care nu pot fi aduse la îndeplinire decât de debitori, exclusiv (punere în posesie și întocmire documentație prealabilă emiterii titlului și emitere titlul de proprietate).

Se mai reține că prin hotărârea judecătorească, care reprezintă titlul executoriu, se urmărește valorificarea unui drept de proprietate, cu atât mai mult cu cât reclamantul nu deține efectiv un titlu de proprietate, ci doar o reconstituire generică ce stabilește îndreptățirea și nu amplasamentul efectiv, astfel că se apreciază că titlul este emis pentru valorificarea unui drept real imobiliar și că în acest caz termenul de prescripție pentru a cere executarea silită este de 10 ani ( în acest sens este și decizia nr. ###/5.03.2013 pronunțată de Înalta ##### de Casație și Justiție – Secția a II a civilă).

Astfel, prin raportare la termenul mai sus menționat, dar și a dispozițiilor art. 376 C.pr. civ. 1846 sub imperiul cărora s-a pronunțat sentința ce reprezintă titlul executoriu, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 10.11.2016, anterior introducerii cererii de executare silită.

####, în acord cu jurisprudența Curții Europene de Justiție, ####### Locală de Aplicare a legii Fondului funciar nu se poate prevala de sancțiunea prescripției dreptului de a cere executarea silită, având în vedere că începând cu data rămânerii definitive autoritățile pârâte erau obligate să adopte, pe cont propriu sau în colaborare cu alte autorități competente, județene şi/sau locale, toate măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii obligatorii şi executorii, pronunțate împotriva lor. ##### în vedere că, timp de ani de zile, autoritățile nu au luat măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii definitive pronunțate la data de 10.11.2006, acestea au privat de orice efect util dispozițiile art. 6§1 din Convenție, nefiind în măsură nici în prezentul litigiul să facă vreo dovadă a unor demersuri care au fost efectuate de ####### Locală de aplicare a legii fondului funciar, în considerarea sentinței care reprezintă titlul executoriu.

Astfel, în privința executării hotărârilor judecătorești în care debitori apar autorități ale statului, a fost consacrat cu titlul de principiu în numeroase cauze, aflate pe rolul Curții EDO împotriva României și nu numai, și care în esență se poate rezuma la împrejurarea că dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână ineficientă în detrimentul unei părţi.

Executarea unei sentințe sau a unei hotărâri, pronunțată de orice instanță, trebuie așadar considerată ca făcând parte integrantă din „proces", în sensul art. 6 din Convenţie [Hornsby, împotriva Greciei, 19 martie 1997, pct. 40, Culegere de hotărâri şi decizii 1997 II, Okyay şi alţii împotriva Turciei, nr. 36220/97, ,Immobiliare Saffi împotriva Italiei(MC),nr. 22774/93, pct.63, CEDO1999-V. şi ###### împotriva României.

În cazul în care administraţia refuză sau omite să execute o hotărâre, ori o execută tardiv, garanţiile prevăzute la art. 6, de care a beneficiat justiţiabilul pe parcursul etapei judiciare a procedurii, îşi pierd orice raţiune de a fi (Hornsby, citată anterior, pct. 41, Okyay şi alţii, citată anterior, pct.72, ####### împotriva României, nr. 26004/03, pct.32,24 martie 2009, Iera #### Profitou Iliou Thiras împotriva Greciei, nr. 32259/02, pct. 34, 22 decembrie 2005, şi ######.

În plus, Curtea a mai reamintit că un termen de executare nerezonabil de lung al unei hotărâri obligatorii poate, de asemenea, să implice încălcarea Convenţiei [Bourdov(nr.2), citată anterior, pct.66].

Caracterul rezonabil al unui astfel de termen trebuie să fie apreciat ținând seama în special de complexitatea procedurii de executare de comportamentul reclamantului şi al autorităților competente, precum şi de cuantumul şi tipul sumei acordate de instanță (Raïlian împotriva Rusiei nr. 22000/03, pct. 31,15 februarie 2007).

În orice caz, o persoană în favoarea căreia s-a pronunțat o hotărâre împotriva statului nu are obligația de a iniția o procedură distinctă pentru a obține executarea silită: autoritățile statului sunt cele cărora le revine în primul rând sarcina de a garanta executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate împotriva statului, începând cu data la care hotărârea devine obligatorie şi executorie.

O astfel de hotărâre trebuie notificată în bună şi cuvenită formă autorității în cauză a statului pârât, care este așadar în măsură să facă toate demersurile necesare pentru a se conforma hotărârii sau pentru a o comunica altei autorități publice competente pentru chestiunile legate de executarea hotărârilor judecătorești. #### vorba despre un element deosebit de important într-o situație în care, ca urmarea complexității şi suprapunerii posibile a procedurilor de executare voluntară sau silită, justițiabilul poate în mod rezonabil să aibă nelămuririle legate de autoritatea care este responsabilă în materie[Metaxas, Akachev împotriva Rusiei, nr. 30616/05, pct. 21, 12 iunie 2008, Bourdov(nr. 2),, însă obligaţia de cooperare, care îi revine unei persoane, nu trebuie să depăşească totuşi strictul necesar şi în orice caz, nu exonerează administraţia de obligaţia pe care-o impune Convenţia de a acţiona din proprie iniţiativă şi în termenele prevăzute, bazându-se pe informaţiile de care dispune, pentru a respecta hotărârea pronunţată împotriv aacesteia(Akachev, Bourdov (nr.2), , Chvedov împotriva Rusiei),

În cele din urmă, indiferent de complexitatea procedurilor de executare sau a sistemului bugetar, statul este în continuare obligat de Convenție să garanteze oricărei persoane dreptul la executarea, într-un termen rezonabil a hotărârilor obligatorii şi executorii pronunțate în favoarea acesteia.

Cele mai sus expuse au fost reiterate de Curtea EDO în decizia Fundația ###### de Elevi ai Bisericii Reformate și ############ contra României, reținută și de instanța de fond, care deși nu a avut ca analiză prescripția dreptului de a cere executarea silită a unei hotărâri judecătorești in care debitor apare o autoritate a statului, a atins problematica prescripției executării de care s-a prevalat Guvernul României, concluzionând că refuzând să respecte hotărârea definitivă din 15 octombrie 1998, autoritățile naționale au privat reclamanta de posibilitatea de a-şi folosi terenul, fără a i furniza vreo justificare pentru lipsa de acțiune prelungită a statului.

Imposibilitatea reclamantei de a obține executarea hotărârii favorabile acesteia a constituit o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor sale, astfel cum este enunțat în prima teză de la primul paragraf al art. 1 din Protocolul nr.1.

Presupunând că ocuparea clădirilor în cauză de către terțiar fi putut justifica neexecutarea, Curtea constată că autoritățile nu i-au propus reclamatei nicio măsură compensatorie pentru a nu se aduce atingere echilibrului just impus la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

Ceea ce rezidă din analiza hotărârii mai sus menționate în concluzie este că un drept de creanță împotriva statului, rezultat dintr-o hotărâre judecătorească, rămâne valid și trebuie executat, chiar dacă potrivit legislației interne dreptul de a cere executarea silită s-a prescris.

Constatarea de către instanțele naționale a prescrierii dreptului creditorului de a cere executarea silită nu înlătură obligația de executare a hotărârii interne, având în vedere că aceasta nu a fost nici anulată, nici modificată.

În materia drepturilor fundamentale ale omului, Convenția europeană are caracter normativ, constrângător pentru statele contractante, prevăzută cu un mecanism jurisdicțional eficient de asigurare angajamentului statelor, în sensul respectării dispozițiilor sale” (a se vedea C. ######, Convenția, p. 5).

Recent, jurisprudența #### a subliniat că, deși „statele contractante nu au obligația formală de a încorpora Convenția și protocoalele adiționale în ordinea internă de drept, din principiul subsidiarității rezultă că jurisdicțiile naționale au îndatorirea ca, în măsura posibilului, să interpreteze și să aplice înseși normele lor de drept intern în conformitate cu dispozițiile Convenției” (a se vedea C. ######, Convenția, p. 59).

În ordinea juridică internă a României, dispozițiile Convenției europene au forță constituțională și supralegislativă [art. 11 alin. (2) și art. 20 alin. (1) din Constituția revizuită], proprie, de altfel, tuturor actelor internaționale la care ####### este parte, fie ele universale sau regionale europene, specializate, multilaterale sau bilaterale.

În sensul arătat, dispozițiile Convenției europene sunt izvoare de drept.

Se mai reține că deși contestatoarea ####### Locală de aplicare a legii fondului funciar s-a prevalat de apariția legii ######## nu a fost în măsură să menționeze care au fost actele pe care le-a efectuat în vederea finalizării procedurii restituirii terenului în privința intimatului, ulterior expirării termenelor instituite de legiuitor prin acest act normativ și nici nu a oferit vreo justificare a imposibilității punerii în posesie ce intra în sfera sa de competență.

Prin urmare, instanţa reţine caracterul neîntemeiat al prescriţiei dreptului de a cere executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Sentinţa Civilă nr. ###/10.11.2006, pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. 9237/C/F/2006.

De asemenea, susținerile contestatoarei ####### Judeţeană în sensul că nu are nicio obligatie până în momentul în care ####### Locală de fond funciar îsi îndeplinește obligatia de punere în posesie si emitere a documentatiei pentru eliberarea titlului este eronată, întrucât potrivit art. 6 din HG ######## citat de aceasta, ####### Județeană are atribuții de instruire, îndrumare, control si verificare a Comisiilor locale.

Astfel, Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale:

a)organizează instruirea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hărţilor şi planurilor la zi, precum şi a altor materiale necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora;

b)asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi municipii a membrilor din comisia judeţeană;

c)verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenta acestora.

Instanta retine ca ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor avea obligația de a-si îndeplini atribuțiile legale mai sus menționate si anterior îndeplinirii obligației de către ####### Locală ####### si nu a făcut dovada faptului că si-a îndeplinit aceste obligații în prezenta cauză.

In ceea ce privește încheierea de cheltuieli de executare contestată în cauză instanta are în vedere că potrivit art. 670 alin. 1 (1) Cpc “Partea care solicita îndeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop.

Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu, cheltuielile se avanseaza de catre creditor.

(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, in afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare, situatie in care vor fi suportate de acesta, sau daca prin lege se prevede altfel.

De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare stabilite sau, dupa caz, efectuate dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu, chiar daca el a facut plata in mod voluntar.

Cu toate acestea, in cazul in care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligatia de indata sau in termenul acordat de lege, el nu va fi tinut sa suporte decat cheltuielile pentru actele de executare efectiv indeplinite, precum si onorariul executorului judecatoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depusa de acestia.

(4) Sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii.

Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulate de partea interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta.

Dispozitiile art. 451 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator, iar suspendarea executarii in privinta acestor cheltuieli de executare nu este conditionata de plata unei cautiuni.”

Potrivit prevederilor art. 703 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă din care rezultă că, în ipoteza în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia stabilită printr-un titlu executoriu, executarea silită are loc până la achitarea inclusiv a cheltuielilor de executare – dispoziţia legală întemeindu-se în mod firesc pe culpa debitorului în declanşarea acestei proceduri.

Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/2000, executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Cuantumul onorariului ocazionat de îndeplinirea procedurilor de executare silită se stabileşte potrivit anexei la Ordinul Ministrului Justiţiei nr. ######### privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti.

În cuprinsul Ordinului nr. 2250/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 2550/2012, nu se regăseşte reglementat, în mod individual, un onorariu pentru punerea în executare a unei obligaţii de a face, de natura celor impuse debitoarelor prin titlul executoriu, aceste obligaţii neputând fi încadrate în niciunul dintre tipurile de executare inserate în anexa Ordinului nr. ######### şi, cu atât mai puţin în categoria celor prevăzute de art. 39 din Legea nr. 188/2000; prin urmare, în lipsa oricărei reglementări exprese sub acest aspect, singurul punct al anexei Ordinului nr. ######### la care se putea încadra această obligaţie de a face era cel menţionat la pct. 12 - Orice alte acte sau operaţiuni date prin lege - respectiv 200 lei + TVA, în total 238 lei, pentru o singură debitoare.

Astfel, instanţa are în vedere că specificul obligaţiei de a face impusă debitoareleor prin titlul executoriu, respectiv o obligaţie pur personală, face ca obligaţia, în sine, să nu poate fi adusă la îndeplinire decât prin acţiunea voluntară a celui obligat la aceasta, iar activitatea executorului în cazul executării silite a obligaţiilor de a face care nu pot fi îndeplinite decât de debitor se rezumă doar la comunicarea unei somaţii cu semnificația unei acţiuni de constrângere şi nu de realizare efectivă a obligaţiei.

Pe cale de consecinţă, instanţa va reduce onorariul executorului judecătoresc stabilit prin încheierea din data de 04.11.2021, pronunţată în dosarul de executare nr. 42/E/2021 al B.

A. ######### şi ######, de la 5200 lei, la 476 lei, sumă ce include şi TVA, având în vedere că actele de executare s-au efectuat cu privire la două debitoare.

În raport de considerentele expuse mai sus, instanţa va respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, ca neîntemeiată.

Va admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea ####### Locală ####### de Aplicare a Legilor Fondului Funciar prin Primarul Municipiului #######, va îndrepta actul de executare constând în încheierea întocmită la data de 04.11.2021 de Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi ######### şi ###### în dosarul de executare nr. 42/E/2021, în sensul că suma datorată cu titlu de cheltuieli de executare este de 696 lei, prin reducerea onorariului de executor judecătoresc de la suma de 5200 lei la suma de 476 lei urmând ca toate actele de executare subsecvente care fac referire la această încheiere fie îndreptate în consecinţă şi va respinge, în rest contestaţia la executare, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea ####### Judeţeană #### pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, cu sediul în #######, #### ####### ### ##, #### ####, ca neîntemeiată.

Admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea ####### Locală ####### de Aplicare a Legilor Fondului Funciar prin Primarul Municipiului #######, cu sediul în #######, #### ######### ### ##, #### ####, în contradictoriu cu intimatul ##### #### (C.N.P. #############) cu domiciliul în #######, #### ##### ########### ### ##, ### # ##, ### #, ### ##, #### ####.

Îndreaptă actul de executare constând în încheierea întocmită la data de 04.11.2021 de Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi ######### şi ###### în dosarul de executare nr. 42/E/2021, în sensul că suma datorată cu titlu de cheltuieli de executare este de 696 lei, prin reducerea onorariului de executor judecătoresc de la suma de 5200 lei la suma de 476 lei urmând ca toate actele de executare subsecvente care fac referire la această încheiere fie îndreptate în consecinţă.

Respinge, în rest contestaţia la executare, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la sediul Judecătoriei #######.

Pronunţată, astăzi, 18.04.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER,

######-########## ###### ######## ######