Sentință civilă nr. 3060 din 18.04.2022

JUDECĂTORIA #######

Secţia I Civilă

Cod ECLI ECLI:RO:JDCRV:2022:028.######

Dosar nr. #####/215/2021

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA #######

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####/2022

Şedinţa publică de la 18.04.2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ######### ##########

Grefier ##### ######

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe contestatorul OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ #### şi pe intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ ####, având ca obiect contestaţie la executare.

Se constată că prezenta cauză a fost dezbătută în şedinţa publică din data de 25.03.2022, consemnată în încheierea din acea dată - încheiere care face parte integrantă din prezenta - ocazie cu care s-a amânat pronunţarea pentru datele de 04.04.2022 şi 18.04.2022.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### sub nr. #####/215/2021, contestatorul OFICIUL DE CADASTRU Şl PUBLICITATE IMOBILIARĂ ####, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă ####, a formulat contestaţie la tiltu, prin care a solicitat lămurirea înțelesului Procesului-verbal de control nr. 28193/27.07.2021 emis ITM #### şi a Anexei la procesul verbal, în partea ce priveşte măsura dispusă şi termenul de realizare a măsurii dispuse.

În motivarea în fapt a contestaţiei, contestatorul a arătat că în perioada 22.07.2021-27.07.2021 la sediul OCPI #### s-a efectuat un control de către ITM ####, ce a avut ca obiect verificarea respectării de către OCPI #### a prevederilor art. 80 Codul Muncii ca urmare a punerii în executare a Deciziei Civile nr. ####/19.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel ####### în dosarul nr. ####/63/2016.

Prin decizia sus-menţionată s-a dispus, printre altele, obligarea OCPI #### la reintegrarea contestatoarei ######## #### pe postul şi funcţia deţinute anterior şi la plata către aceasta a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata conform art. 80 alin. 1 Codul Muncii.

A precizat că în Anexa la procesul verbal de control contestat s-a stabilit o singură măsură: "Reglementarea raporturilor juridice în ceea ce priveşte executarea contractului de muncă dintre fosta salariată ######## şi O.C.P.l. #### conform dispoziţiilor Deciziei Civie nr. 355/19.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel ####### în Dosarul nr. ####/63/2016."

Pentru a dispune această măsură, ITM #### a reţinut, în esenţă, că "Din verificarea în registrul general de evidenţă al salariaţilor a rezultat faptul că dispoziţiile Deciziei Civie nr. 355/19.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel ####### în Dosarul nr. ####/63/2016 nu se regăsesc în aplicaţia Revisal, astfel că nu se văd majorările salariale de care ar fi beneficiat doamna ######## #### şi nici reducerea salariului de bază cu 10% pe 3 luni.

Măsura."

A menționat că, OCPI #### a formulat plângere prealabilă împotriva procesului-verbal prin care am contestat neclaritatea procesului verbal cu privire la măsura dispusă, însă ITM #### a respins plângerea ca neîntemeiată.

A precizat că, titlurile executorii, chiar dacă nu emană de la un organ de jurisdicţie, întocmai ca şi hotărârile judecătorești, sunt prezumate a exprima adevărul, beneficiind de prezumţia de legalitate, având efecte obligatorii, până la proba contrară.

Aşa fiind, şi aceste titluri executorii care emană de organele statutlui cu atribuţii de control şi verificare, cum este procesul verbal contestat, trebuie să aibă aproape o rigoare matematică, superficialităţile, lipsurile, neconcordanţele, neclaritatea, abiguitatea, neavându-şi aici locul, ele compromiţând nu numai actul de control/verificare al aplicării/executării legii de către persoana fizică/juridică supusă controlului/verificării, ci însăşi ideea de adevăr şi dreptate.

Principiul securităţii juridice impune, în componenta privind previzibilitatea actului administrativ, prin raportare la prevederile art. 1 alin.(3) şi alin. (5) din Constituţie şi art. 1325 rap. la art. 1179 pct. 3, art. 1225 alin.3 şi art. 1226 C.civ., obligativitatea formulării textului, adică a drepturilor şi obligaţiile născute, modificate sau stinse ori a conduitei (acţiunile sau inacţiunile la care sunt îndreptăţite ori de care sunt ţinute părţile destinatare), în termeni clari, pentru ca destinatarul, fără a deosebi calitatea acesteia, personal sau apelând la un specialist/expert, să poată înţelege conţinutul actului administrativ.

Mai mult, din conţinutul măsurii dispuse nu rezultă lucrările, activităţile sau fluxul de activităţi pe care să le îndeplinească OCPI #### şi nici documentele care trebuie emise/elaborate în vederea „reglementării raporturilor juridice" dintre OCPI #### şi numita ######## #### pentru punerea în executare a Deciziei Curţii de Apel ####### nr. 3504/19.12.2018 pronunţată în dosarul nr. ####/63/2016.

A indicat că măsura dispusă contravine principiului securităţii juridice, în componenta privind claritatea şi previzibilitatea actului administrativ, contrar prevederilor art. 1 alin.(3) şi alin. (5) din Constituţie şi art.1325 rap. la art.1179 pct. 3, art. 1225 alin.3 şi art. 1226 C.civ., deoarece previzibilitatea reprezintă necesitatea formulării textului actului administrativ în termeni clari pentru ca orice persoană, fără a deosebi calitatea acesteia, personal sau apelând la un specialist/expert, să poată înţelege conţinutul actului administrativ, motiv pentru care vă solicităm revocarea în parte a menţiunilor reţinute/dispuse în Anexa la procesul-verbal contestat, astfel cum am arătat mai sus.

A precizat că, prin Deciziei Curţii de Apel ####### nr. 3504/2018, OCPI #### a procedat la reintegrarea numitei ######## #### în postul deţinut anterior începând cu data de 07.01.2019.

A susținut că, s-a înregistrat în ReviSal reactivarea contractului individual de muncă al numitei ######## ####.

A arătat că OCPI #### a întocmit şi eliberat fostei salariate ######## #### adeverinţa nr. 13638/03.12.2019 care atestă activitatea desfăşurată de salariată, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, astfel cum rezultă din registru şi din dosarul personal, iar din adeverinţă rezultă că perioada în care fost concediată este menţionată ca vechime în muncă/specialitate.

Mai mult, emitentul titlului contestat face o confuzie majoră între conceptele/noţiunile de „despăgubire egală cu salariile de care ar fi beneficiat persoana concediată" şi „salariile de care ar fi beneficiat persoana concediată", respectiv, între „vechimea în muncă" şi „stagiul de cotizare", în ceea ce priveşte natura juridică, regimul fiscal şi plata a despăgubirii, regimul fiscal şi plata drepturilor de naturaă salariată, evidenţierea în documentele/registrele prevăzute de lege, dar şi modalitatea de valorificare a dreptului la despăgubire versus dreptul la pata salariilor/diferenţeloir salariale.

Contestatorul a precizat că, în materia contractului individual de muncă, măsura „restitutio in integrum" prezintă anumite particularităţi, în sensul că presupune ca salariatul să ajungă la situaţia de a-şi recupera toate drepturile de care a fost deposedat prin decizia de concediere apreciată ca netemeinică/nelegală a angajatorului, respectiv să-şi recupereze statutul de salariat, funcţia sau postul, locul de muncă şi să primească, aşa cum arată art. 80 alin. (1) Codul muncii, o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.

După cum s-a remarcat în jurisprudenţă, dispoziţiile art. 80 din Codul muncii, în partea rezervată despăgubirii, reprezintă, mai degrabă, o sancţionare a angajatorului decât o formă de repunere a părţilor în situaţia anterioară concedierii.

Astfel, stabilirea nivelului despăgubirilor despre care fac vorbire dispoziţiile art.80 din Codul muncii este nu numai o despăgubire ce reprezintă o plată retroactivă a unor drepturi salariale ce nu au mai fost achitate salariale din cauza intervenirii faptului concedierii, concediere declarată, ulterior, nelegală, ci şi o sancţionare a angajatorului care a concediat netemeinic/nelegal salariatul.

De altfel, art. 80 alin. (1) din Codul muncii statuează în privinţa „despăgubirilor", cuantificate prin raportare la „drepturile salariale", şi nu dispune direct în sensul de a se face „plata salariilor" deoarece, până la reîncadrare, salariatul nu poate primi un salariu. în aceste împrejurări, despăgubirile nu reprezintă o contraprestaţie a muncii, ci echivalentul drepturilor sale salariale pe care le-a pierdut, fiind o sancţiune a unui comportament nelegal a angajatorului.

În concluzie despăgubirea la care se referă art. 80 alin.(1) din Codul Muncii nu reprezintă o sumă cu titul de salarii sau diferenţe de salarii, ci doar echivalentul sau reperul la care se raportează angajatorul în vederea calculării despăgubirii.

Din punct de vedere al tratamentului fiscal, Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, realizează o departajare clară şi exactă a sumelor cu titlu de despăgubire şi a sumelor reprezentând salarii sau diferenţe de salarii.Astfel, la art.76 alin.(1) Codul Fiscal defineşte veniturile din salarii - ca fiind „toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentâ ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor." deci despăgubirea egală cu salariile de care nu a beneficiat salariatul concediat acordată în baza art.80 alin.1 din Codul Muncii, nu este venit de natură salarială.

Mergând mai departe, la art. 62 lit. h), Codul Fiscal prevede că ,,în înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile: [...] h) despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale", iar textul nu vorbeşte şi nu limitează la o listă exhaustivă actele juridice în baza cărora se acordă despăgubiri, motiv pentru care despăgubirile se pot acorda şi prin hotărâri judecătoreşti, în condiţiile legii.

În schimb, la art. 146 alin. (9) Codul Fiscal prevede că ,, în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de contribuţii de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă.

Contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume." ####, legiuitorul nu vorbeşte despre hotărâri judecătoreşti prin care s-a dispus acordarea de despăgubiri şi reîncadrarea în muncă, pentru că dacă voinţa legiuitorului ar fi fost în acest sens, ar fi edictat o normă în acest sens, ori evident nu a făcut-o.La art. 147 alin. (3) din Codul Fiscal este reglementată obligaţia depunerii declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale ,, în cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 146 alin. (10) şi (11), sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârijudecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective." ####, nici în acest caz legiuitorul nu vorbeşte despre hotărâri judecătoreşti prin care s-a dispus acordarea de despăgubiri şi reîncadrarea în muncă, pentru că dacă voinţa legiuitorului ar fi fost în acest sens, ar fi edictat o normă în acest sens, ori evident nu a făcut-o, câtă vreme la art. 146 alin. (10) şi (11) se vorbeşte despre indemnizaţii de şomaj (alin.10) sau despre indemnizaţii de concediu medical (alin.11).V.4.

Diferenţa dintre noţiunile de stagiu de cotizare si de vechime în muncă ^ Stagiul de cotizare şi vechimea în munca sunt concepte diferite, deşi există o legătură strânsă între ele. în perioada dedusă judecăţi.

Astfel, potrivit art.3 alin.(l) lit.p) din Legea nr.263/2010,stagiu7 de cotizare -reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, iar la art.6 se enumera persoanele care sunt asigurate obligatoriu, printre care şi cele care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă ( alin.1 pct.

I Ut. a ). #### mai mult decât evident că, pe timpul concedierii, salariatul nu desfăşoară activitate şi nu primeşte salariu.

Tot Legea nr. 263/2010, la art. 49, defineşte perioadele asimilate stagiului de cotizare, adică acele perioade în care, deşi nu s-au plătit asigurări, persoana beneficiază de stagiu de cotizare, însă printre acestea, nu se regăseşte perioada de timp în care salariatul a fost concediat.

Cu privire la vechimea în muncă, la art. 16 alin. (5) din Codul Muncii, întâlnim definiţia vechimii in muncă în sensul că ,,Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă."

Cu privire la obligaţia de plată a despăgubirii, din observarea legislaţiei aplicabile, a rezultat că obligaţia de plată stabilită în sarcina OCPI #### nu are natura juridică a unor drepturi de natură salarială, fiind supusă doar condiţiilor specifice prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, nu şi condiţionării plăţii eşalonate pe 5 (cinci) ani conform OUG nr. 90/2017 care la art. 6 alin.(1) prevede : ,,##### sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

În drept, contestaţia la executare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 712 alin.2, art. 713 alin.2, art. 714 alin.3 teza a II-a, art. 715 alin.3 C.proc.civ.

În dovedirea contestaţiei la executare, contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 15.12.2021, intimatul a depus întâmpinare, prin care pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea cererii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, a precizat că, procesul verbal de control nu este definit de legiuitor prin nicio norma juridica ca titlul executoriu astfel ca nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 712 alin.2 din Codul de procedura civila si procesul verbal de control nr. 28193/27.07.2021 nu poate îmbracă regimul juridic al unui titlu executoriu nefiind emis de un organ de executare silită.

A menționat că nu este individualizata in concret de către organul emitent a procesului verbal de control nici o fapta contravenţionala care sa determina o sancţiune contravenţionala respectiv amenda contravenționala.

Acest proces verbal de control este distinct fata de procesul verbal de constatare a contravenţiei, intrucat cele doua acte au regim juridic diferit, procesul verbal de control poate fi contestat in condiţiile art.1 si 7 din Legea nr. 554/2004-legea contenciosului administrativ, iar procesul verbal de constatare a contravenţiei poate fi contestat in baza O.G. nr.2/2001 regimul juridic al contravenţiilor.

Prin dispoziţiile art. 25 alin.3 din O.g.nr.2/2001 actualizata s-a reglementat ca, procesul verbal de constatare a contravenţiei este titlu de creanţa, nu și procesul verbal de control,act diferit si cu alta serie fata de actul sancţionator.

Definiţia titlul executoriu este data de prevederile art.37 din O.g. nr.2/2001 respectiv procesul verbal neatacat in termenul prevăzut la art. 31 precum si hotărârea judecătoreasca definitivă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, iar procesul verbal la care face referire articolul de mai sus este procesul verbal de constatare a contravenţiei căruia ii sunt aplicabile dispoziţiile art. 25 alin 2 si 3 din O.g. nr.2/2001 respectiv alin (2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia si alin.(3) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei este titlu de creanţă şi înştiinţare de plată.

A precizat ca proces verbal de control ##### ## ### #####/27.07.2021 nu constituie titlu de creanţa asa cum prevăd dispoziţiile art.1 punctul 37 din Codul de procedura fiscala-Legea nr.207/2015, fiind un act administrativ fara avea individualizata vreo creanţa fiscala asa cum este stabilita printr-un act sancţionator.

A indicat dispoziţiile art. 226 alin.2 si 7 din Codul de procedura fiscala-Legea nr.207/2015 actualizata potrivit cărora in titlul executoriu emis potrivit legii, de organul de executre silita prevăzut la alin. 1 se înscriu creanţele fiscale, iar alin.7 prevede netransmiterea proceselor verbale de constatare si sancţionare a contravenţiilor către organele fiscale sau transmiterea lor cu intarziere nu împiedica executarea silita a acestora.Potrivit acestor dispoziţii a sustinut ca titlul invocat de contestatoare il reprezintă un proces verbal de control si nu prezintă caracteristica titlul executoriu intrucat acest document nu este emis de organul fiscal de executare silita prevăzut la art.226 alin. 1 din Codul de procedura fiscala si este un act administrativ emis de I.T.M. #### .

Prin art. 39 din O.G.nr.2/2001 s-a dispus clar modalitatea de punere in executare a sancţiunii amenzii contravenţionale, iar sumele se fac venit integral la bugetul de stat, iar prin procesul verbal de control ##### ## ########/27.07.2021 considerat de către contestatoare titlu nu indeplineste cumulativ nici condiţia impusa prin art.1 punctul 37 din Codul de procedura fiscala unde este definit clar titlul de creanţa fiscala si nici dispoziţiile art. 226 alin. 1, 2 si 7 din Cod Procedura Fiscala intrucat nu este emis de organul de executare silita ci este emis de către un inspector de munca ce a avut ca obiective verificarea si respectarea Legii nr. 53/2003 din cadrul Serviciului Control Munca Nedeclarata, ce isi desfăşoară activitatea la instituţia - Inspectoratul Teritorial de Munca ####,ce nu are atribuţii de organ de executare silita, atribuţii inspectorului carea redactat actul contestat sunt stabilite prin art. 19 din Legea nr. 108/1999 actualizata, pentru înfiinţarea si organizarea Inspecţiei Muncii.

A sustinut ca măsura dispusa prin Anexa la constatare face parte integranta din procesul verbal de control nr.28193/27.07.2021 și nu se incadreaza in dispoziţiile prevăzute de art. 713 alin.3 din Codul de procedura civila intrucat nu exista un titlu executoriu materializat prin actul administrativ nr.28193/27.072021 nefiind emis de un organ fiscal pentru a se solicita lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării sale.

Anexa de cosntatare prezintă constatări percepute in mod direct de către inspectorul de munca si reprezintă un act administrativ si nu constituie un act fiscal.

Mai mult, agentul constatator a stabilit prin Anexa de constatare o singura măsura pentru remedierea neconformitatilor si unitatea daca realiza si respecta in integralitate dispoziile legale respectiv prevederile H.G. nr. 905/2017 coroborate cu dispoziţiile Deciziei definitive nr.3504/19.12.2018 pronunţata in dosar nr. ####/63/2016 si cu prevederile Legii nr.53/2003 -Codul Muncii, in sarcina contestatoarei la data de 27.07.2021 nu s-ar fi impus măsura evidenţiata in Anexa de constatare conform dispoziţiilor instanţei stabilite prin hotărârea judecătoreasca definitive.

Totodată a arătat ca, nu exista nicio dovada a îndeplinirii in mod corespunzător a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 53/2003 a acordării salariilor lunare evidenţiate in concret pe fiecare luna in parte pentru perioada 21.07.2016 si pana la data de 06.01.2019 si transmiterea acestor modificări de salariu in programul REVISAL, ce constituie plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celalalte drepturi acordate conform art. 80 alin.1 din Legea nr. 53/2003, dispoziţii prevăzute clar prin Decizia nr.####/19.12.2018 pronunţata in dosar nr. ####/63/2016.

In cuprinsul actului de control contestat nu a fost stabilita nicio sancţiune contravenţionala ci au fost dispuse masuri sub aspectul obligării reclamantei la intrarea in legalitate incat susţinerile din cuprinsul acţiunii sunt netemeinice.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe art.205 din Cod de Procedura Civila.

În dovedirea întâmpinării a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 16.03.2022 intimatul a depus note scrise, prin care a arătat că, dispoziţiile art. 430 alin. 1 din Codul de Procedura Civila li a invocat excepția autorității de lucru judecat, în acord cu cele constate prin Sentinta civilă nr. ####/11.11.2021 pronunţata in dosar nr. ####/63/2021 având ca obiect anularea procesului verbal de control emis de I.T.M ####, rămasa definitiva prin Decizia nr. ### din data de 03.02.2022 pronunțată de Curtea de Apel #######.

Astfel in prezenta cauza exista tripla identitate de elemente -parti, obiect, cauza -priveşte funcţiunea negative a autorităţii de lucru judecat, adică interzicerea reluării judecaţii asupra unui litigiu care sa poarte asupra aceloraşi trei elemente care au conturat cadrul procesual cu ocazia primei judecaţi.

Identitatea de obiect vizează atat bunul material in privinţa căruia este formulate pretenţia, cat si dreptul subiectiv care poarta asupra acestuia, identitate de cauza priveşte fundamental pe care se sprijină dreptul a cărui valorificare se urmăreşte prin intermediul acţiunii si dupa cum puteţi constata obiectul este acelaşi respectiv procesul verbal de control nr. 28193/27.07.2021 precum si identitatea de persoane ce presupune existenta aceloraşi parti (Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara ####, Inspectoratul Teritorial de Munca #### )

Procesul verbal de control constituie un act administrativ si nu au fost stabilite anumite drepturi salariale incat potrivit art. 1 punctul 37 din Codul de procedura fiscal nu constituie un titlu de creanţa fiscala si nu este emis de un organ de executare silita, ci de inspector de munca care isi exercita atribuţiile potrivit art. 19 din Legea nr. 108/1999 actualizata, pentru infiintarea si organizarea Inspecţiei Muncii.

Acest act de control poate fi contestat in condiţiile art. 1 si 7 din Legea nr. 554/2004 actualizata la Tribunalul #### incat invocam inadmisibilitatea acţiunii.

Inspectorul de munca a realizat acest control in vederea verificării respectării prevederilor legale privind art. 80 din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii si acest control s-a materializat prin procesul verbal de control nr. 28193 intocmit la data de 27.07.2021 iar prezenta contestaţie este depusa peste termenul de 15 zile impus de legiuitor respectiv la data de 05.11.2021 incat invocam excepţia tardivităţii formulării acţiunii si va solicitam sa admiteti aceasta excepţie.

La data de 25.03.2022, numita ######## #### a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea intimatului, prin care a arătat că a fost salariata Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară #### din anul 2005 şi a ocupat funcţia de asistent registrator principal gradul I la Serviciul Publicitate Imobiliară din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară #### până în data de 21.07.2016 când mi-a fost comunicată Decizia nr. ##/21.07.2016 a Directorului O.C.P.l. #### prin care am fost sancţionată disciplinar cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă începând cu data de 22.07.2016.

În data de 19.12.2018 a fost pronunţată Decizia civilă nr. ####/19.12.2018 a Curţii de Apel ####### în dosarul nr. ####/63/2016 prin care s-a admis apelul şi s-a dispus obligarea Oficiului De Cadastru Si Publicitate Imobiliară #### să o reintegreze pe postul şi funcţia deţinute anterior şi la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care as fi beneficiat ca salariată conf. art. 80 al. 1 Codul Muncii.

Totodată, începând cu data de 20.12.2018 O.C.P.l. #### a tergiversat punerea în aplicare în totalitate a deciziei definitive a unei instanţe de judecată, mai exact Decizia civilă nr. ####/19.12.2018 a Curţii de Apel ####### în dosarul nr. ####/63/2016.

A menționat ca pentru perioada 22.07.2016 - 07.01.2019 nu au fost depuse declaraţiile rectificative pentru fiecare lună a acestei perioade, deoarece la #### Judeţeană de Pensii #### sunt evidenţiate doar 2 (două) zile de vechime pentru subsemnata, nefiind evidenţiată ca vechime toată perioada 22.07.2016 - 07.01.2019.

A precizat ca i s-a comunicat de I.T.M. #### că in urma controlului făcut la O.C.P.l. ####, inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Munca #### au constatat faptul că O.C.P.l. #### nu respectă dispoziţiile Deciziei civile nr. ####/19.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel ####### în dosarul nr. ####/63/2016 în sensul că modificările salariale nu se regăsesc în aplicaţia REVISAL şi au dispus măsuri de remediere a deficienţelor constatate cu termen de soluţionare de către O.C.P.l. #### la data de 13.08.2021, termen care nu a fost respectat conform extrasului REVISAL nr. 11939/C.C.C.M.M.R.M./19.08.2021 eliberat de Inspectoratul Teritorial de Muncă ####.

A precizat ca OCPI #### a incearcat sa duca in eroare instanţa, menţionând doar,, despăgubiri egale cu salariile",dar nu este vorba de despăgubiri, ci este vorba de despăgubiri salariale ca urmare a concedierii nelegale si netemeinice, concediere care a fost anulată de instanţă prin Decizia civila nr. ####/19.12.2018 a Curţii de Apel ####### în dosarul nr. ####/63/2016.

OCPI #### face confuzie intre menţiunile de la art. 80 alin. (1) si alin. (2), asimilând "despăgubirile salariale " cu cuvântul " despăgubiri" menţionat la art. 19, art. 57 si art. 268 din Codul Muncii care intr-adevar are intelesul pe care il menţionează OCPI ####.

In urma anularii deciziei de concediere, aceasta se considera a nu fi existat, prin urmare. contractul de munca nu ar fi fost vreodată întrerupt, rezultând de aici posibilitatea repunerii pârtilor in situaţia anterioara emiterii deciziei de concediere.

Cererea de suspendare la executare, cu privire la Procesul Verbal

nr. ########## si la Anexa acestuia, ce face obiectul prezentului dosar, #####/215/2021, aflat

pe rolul Judecătoriei ####### este inadmisibilă conform art. 443 alin.(l) CPC in care se

menţionează „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau

aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile

potrivnice." Conform acestui articol 443 alin.(l) CPC , Judecătoria ####### nu are competenţa să soluţioneze cererea ce face obiectul prezentului dosar, #####/215/2021.

A susținut ca există identitate de părţi, obiect şi cauză referitor la prezentul dosar.

#####/215/2021, aflat pe rolul Judecătoriei #######, si dosarul ####/63/2021 care a fost finalizat de Curtea de Apel ####### prin Sentinţa Civila nr. ###/03.02.2022, care a respins recursul formulat de OCPI ####, menţinând hotărârea instanţei de fond.

Sentinţa Civila

nr. ####/11.11.2021 Tribunalul ####.

Curtea de Apel ####### a interpretat corect normele de drept material cu privire la inregistrarea in Revisal a "despăgubirilor egale cu salariile" acordate in baza art. 80 Codul Muncii deoarece este vorba de despăgubiri salariale ca urmare a concedierii nelegale si netemeinice, CONCEDIERE care a fost anulată de instanţă prin Decizia civila nr. ####/19.12.2018 a Curţii de Apel ####### în dosarul nr. 6544/d3/2016.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța a rămas în pronunțare pe excepția inadmisibilității.

Analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanţa va reţine următoarele:

În drept, având în vedere că a fost invocată excepţia inadmisibilității contestației la executare, instanţa, în temeiul art. 248 alin. 1 din codul de procedură civilă, urmează a se pronunţa şi a analiza cu prioritate această excepţie de procedură, absolută și peremptorie.

Executarea silită este cea de-a doua fază a procesului civil şi reprezintă procedura prin intermediul căreia titularul unui drept, recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu, constrânge, cu ajutorul organelor competente ale statului, pe debitorul său, care nu îşi execută de bunăvoie obligaţia corelativă de a o aduce la îndeplinire în mod silit.

Contestaţia la executarea silită este mijlocul procesual specific procedurii de executare silită prin care părţile raportului execuţional declanşează controlul judecătoresc al legalităţii actelor de executare silită săvârşite în timpul procedurii de executare, iar situația premisă care permite formularea unei contestații la executare este reprezentată de declanșarea executării silite împotriva contestatorului.

Potrivit art. 632 noul Cod de proc. civ., executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Iar art. 712 alin. 1 noul C.proc. civ., împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Astfel, pe calea contestaţiei la executare se pot invoca neregularităţi privind nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoştinţarea debitorului, alegerea formei de executare, prescripţia dreptului de a cere executarea silită, perimarea executării, ordinea de urmărire a bunurilor, urmărirea unor bunuri ce aparţin altor persoane decât debitorului, invocarea compensaţiei legale, precum şi alte motive de nulitate a executării silite.

Pe calea contestaţiei la executare nu pot fi invocate apărări de fond de natură a pune în discuţie fondul pricinii, cu excepţia situaţiei în care titlul executoriu a fost emis de un alt organ decât instanţa de judecată.

Prin contestația la titlu formulată contestatorul Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară #### în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul teritorial de muncă ####, solicită lămurirea înțelesului Procesului-verbal de control nr. 28193/27.07.2021 emis ITM #### şi a Anexei la procesul verbal, în partea ce priveşte măsura dispusă şi termenul de realizare a măsurii dispuse.

Prin procesului verbal de control nr. 28193/27.07.2021 avand ca obiect respectarea prevederilor legale privind art. 80 din Codul muncii si anexa ce face parte integranta a procesului verbal, fiind verificat dosarul de personal al numitei ######## ####, s-a constatat ca dispozițiile deciziei ######## nu se regăsesc în aplicația Revisal, astfel ca nu se vad majorările salariale de care ar fi beneficiat doamna ######## #### si nici reducerea salariului de baza cu 10% pe 3 luni.

Măsura dispusa a fost reglementarea raporturilor juridice in ceea ce privește executarea contractului de munca dintre fosta salariata ######## si OCPI #### conform dispozițiilor deciziei ###/2018, termen pentru realizare fiind 12.08.2021 (f. 23-26).

Prin sentința civilă nr. ######### din data de 11.11.2021, pronunțată de Tribunalul ####, în dosarul nr. ####/63/2021, instanța a dispus respingerea cererii de suspendarea a procesului-verbal de control, reținând instanța că, nu se poate aprecia că posibilitatea aplicării unei amenzi contravenționale în cazul încălcării termenului pentru aducere la îndeplinire a măsurii dispuse, ar produce reclamantului o pagubă iminentă (f.191)

Referitor la caracterul executoriu al procesului-verbal de control, instanța are în vedere dispozițiile art. 25 alin.3 OG2/2001, conform cărora Procesul-verbal de constatare a contravenției este titlu de creanță și înștiințare de plată.

Totodată, potrivit art. 37 OG 2/2001 Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

Potrivit, art. 226 C.proc.fiscală, În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare silită prevăzut la alin. (1) se înscriu creanțele fiscale, principale și accesorii, neachitate la scadență, stabilite și individualizate în titluri de creanță fiscală întocmite și comunicate în condițiile legii, precum și creanțele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță fiscală emis și comunicat în condițiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (7) Netransmiterea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor în termen de 90 de zile de la comunicarea acestora către contravenient atrage, potrivit legii, răspunderea persoanelor care se fac vinovate de aceasta.

Transmiterea cu întârziere a proceselor-verbale nu împiedică executarea silită a acestora în condițiile în care nu a intervenit prescripția executării.

Totodată, conform art. 20 (1) din Legea ######## Constatările rezultate în urma controalelor şi a cercetării evenimentelor, măsurile, precum şi sancţiunile dispuse de inspectorii de muncă sunt consemnate de aceştia în procese-verbale, al căror model se aprobă prin decizie a inspectorului general de stat.(2) Contestaţiile formulate împotriva actelor cu caracter administrativ încheiate de inspectorii de muncă sunt soluţionate potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Contestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor încheiate de inspectorii de muncă sunt soluţionate potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Instanța reține că o contestație la executare care are ca obiect lămurirea titlului întemeiată pe dispozițiile art. 712 alin.2 rap, la art.714 alin.3 și art. 632 alin.2 C.proc.civ., poate viza în mod exclusiv doar un înscris care poate fi pus în executare.

Astfel, se poate observa ca în ceea ce priveşte procesele-verbale ce pot fi întocmite de inspectorii de muncă, acestea sunt de control, în care se consemnează constatările privind nerespectarea prevederilor legale, şi de constatare și sancționare a contravențiilor, prin care se aplică sancțiuni pentru acele fapte de încălcare a prevederilor legislației muncii care sunt prevăzute de actul normativ ca fiind contravenții.

Din analiza textelor legale indicate, instanța reține că, doar procesul-verbal de contravenție prin care sunt constatate și aplicate sancțiunile contravenționale, reprezintă titlu executoriu.

Cu privire la procesul-verbal de control întocmit de inspectorii muncii cu ocazia controlului efectuat, instanța reține că acesta nu întrunește caracteristicile specifice ale unui act administrativ fiscal, ci doar constată unele situații faptice sau unele împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea contravențională și implicațiile acestora.

Astfel, natura procesului -verbal de control este una pur administrativă, spre deosebire de cea a procesului-verbal de constatare a contravenției, care este una contravențională.

De altfel, se poate observa că, atât dispozițiile din OG 2/2001, cât şi cele ale codului de procedura fiscală, acordă caracter de tiu executoriu, doar procesului-verbal de constatare şi eșantionare a contraveniților, iar nu şi proxcesului-verbal de control.

Neavând caracterul unui act administrativ fiscal sau contravențional, întrucât nu dă naștere, nu stinge și nu modifică raporturi juridice de natură fiscală, acesta nu poate face obiectul contestației la titlu, nefăcând parte din titlurile executorii prevăzute de art. 632 C.proc.civ.

Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale anterior menționate și argumentele expuse privind obiectul contestației la titlu, precum și că procesul-verbal de control ##### ## ### #####/27.07.2021, cu privire la care se solicită lămurirea, nu reprezintă un titlu executoriu, instanța va admiți excepția inadmisibilității contestației la executare și va respinge contestația ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată de intimată.

Respinge contestația la executare formulată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ####, cu sediul în ########## #######, str. ########## #######, nr. 4, ####### ####, având ### #######, în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Muncă ####, cu sediul în #######, #### ####### ######### ### ##, ####### ####, cod fiscal 12306993, ca inadmisibilă.

Cu drept de apel în 10 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria #######.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței astăzi, 18.04.2022.

PREŞEDINTE, GREFIER,

######### ########## ##### ######