Sentință civilă nr. 2282 din 24.03.2022

Dosar nr. #####/215/2019

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA #######

SECŢIA I CIVILĂ

Sentinţa civilă Nr. ####/2022

Şedinţa publică de la 24 ###### 2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ##### #####

Grefier #####-####### ####

Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe reclamant ###### #### #####, reclamant ###### ####### ##########, reclamant CABINET STOMATOLOGIC ###### S #### ##### şi pe pârât ##### ############ SUCURSALA #######, având ca obiect constatare nulitate act CLAUZE ABUZIVE.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 24.02.2022, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 10.03.2022, iar ulterior in data de 24.03.2022 când în aceiaşi compunere a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată la data de 31.05.2019, pe rolul Judecătoriei #######, sub nr. #####/215/2019, reclamanţii ###### #### #####, ###### ####### ########## şi Cabinet Stomatologic ###### S. #### ##### a solicitat în contradictoriu cu pârâta ##### ############ #######, ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate caracterul abuziv si pe cale de consecință sa se constate nulitatea absoluta a clauzelor prevăzute in art. 4 ,5 (referitoare dobânda penalizatoare, dobânda majorata) si art. 6 (comisioane de gestiune, comisioane de risc, comisioane de analiza ) din contractul de credit 326 /16.08.2012 contractul de credit 337/22.08.2012 si din contractul de credit 118/5.04.2013, sa se dispună restituirea sumelor încasate drept dobânzi penalizatoare, dobânzi majorate ,comisioane de acordare ,comisioane de gestiune ,pe parcursul derulării raporturilor contractuale ,ca efect al repunerii in situația anterioara .

În baza art. 411 NCPC s-a solicitat judecarea cauzei si în lipsă.

În fapt, s-a arătat că, Cabinetul stomatologic ###### S. #### ##### a încheiat cu ##### ############ Sa —Sucursala ####### contractul de credit ###### ## ####, contractul de credit 337/22.08.2012, contractul de credit 118/5.04.2013, garanti (fidejusori) fiind ###### #### ##### si ###### ####### ##########, codebitori.

Potrivit art. 4, articol menționat in toate aceste contracte de credit s-a arătat că dobânda penalizatoare este de 20% reprezintă procentul de dobânda identificat mai sus art. 3 —rata dobânzii -9,9% pe an, variabila) care se aplica la orice suma datorata băncii si nerambursată la scadenta, începând cu data scadentei si până la data achitării efective.

De asemenea, potrivit art. 5 dobânda majorata -N/A-se aplica exclusive in situațiile de neîndeplinire a obligațiilor contractuale identificate la Clauze speciale si se calculează prin raportare la dobânda anuala la care se adaugă;

Potrivit art. 6 lit a, s-a arătat că, comision de analiza 1,5 % din suma creditului, plătibil la acordarea creditului, potrivit lit.b comisionul de risc este de 0,5% din suma creditului, plătibil la acordarea creditului, potrivit lit. c comision de gestiune 0,2% din soldul creditului din ziua scadentei ratei, plătibil lunar, odată cu anuitatea.

Pe parcursul derulării contractelor de credit au fost achitate aceste comisioane si dobânzi penalizatoare si dobânzi majorate.

Contractele de credit au fost prezentate într-o forma tipizata, fiind preformulate, acordul semnării acestor contracte de credit nefiind rezultatul unei negocieri.

Stabilirea unei dobânzi majorate adăugate la dobânda anuala (anatocism),stabilirea unei dobânzi penalizatoare de 20% care se aplica alături de dobânda anuala(anatocism) prin clauzele prevăzute la art. 4 si 5 reprezintă o încălcare a dispoziţiilor OG 9/2000 privind stabilirea dobânzii bănești.

Potrivit art. 1088 c civ 1864 —la obligațiile care au ca obiect o suma oarecare ,daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala ##### similara -1489 NCC.

Prin decizia XI/2005 ICCJ prin admiterea recursului in interesul legii ICCJ a stabilit clauza penala prin care se stabilește obligația restituirii la scadenta a sumei împrumutate sub sancțiunea penalităților de întârziere, pe lângă dobânda contractuala convenita sau pe lângă dobânda legala, contravine prevederilor legii.

Perceperea de comisioane de acordare credit, de risc, de gestiune —in sume considerabile reprezintă de fapt simpla executare a obiectului de activitate, reprezintă costuri nejustificate, fără o contraprestație obiectiva din partea băncii.

Clauzele contractuale au fost prestabilite de banca, fără ca debitorii sa si exprime liber opțiunea ,fără o dovada certa a negocierii acestora, potrivit Directivei 93 CEE .

Stabilirea sumelor încasați nelegal de către banca urmează sa o stabilească prin intermediul unei expertize contabile.

În drept, art. 4 al 2 Legii 193/2000, art. 1088 c civil, art. 1489 NCC, OG 9/2000 Directiva 93CEE.

S-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi expertiza contabilă.

La data de 17.07.2019 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulată de către reclamanţi ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă şi pe fond ca neîntemeiată.

În fapt, s-a arătat că ##### ############ SA a acordat șase credite împrumutatului Cabinet Stomatologic ###### S. #### #####, credite garantate inclusiv cu fideiusiuni constituite de persoanele fizice, ###### #### ##### si ###### ####### ##########.

Deoarece debitorul nu si-a îndeplinit obligațiile de plata asumate in baza contractelor de credit înregistrând restante, s-a luat decizia de recuperare a creanţelor pe calea executării silite.

În 04.04.2018, ##### ############ SA a formulat cererile de executare silita pentru recuperarea creditelor nerambursate, dobânzilor restante, comisioanelor, penalităţilor si altor debite datorate de debitoare si garanţi.

Cererile de executare silita au fost formulate către ### lonilete #### ######, care a deschis dosarele de executare silita.

Prin cererea ce formează obiectul prezentului dosar, reclamanţii solicita constatarea caracterului abuziv si anularea clauzelor privind: comisionul de analiza, comisionul de risc comision de gestiune si dobânda.

Pe cale de excepţie, s-a invocat excepţia netimbrarii cererii de chemare in judecata având in vedere faptul ca din exemplarul acţiunii transmis de către instanţa de judecată nu reiese valoarea pretenţiilor principale deduse judecaţii, nu reiese modul in care reclamanţii au ajuns la preţuirea acestora, precum si faptul ca lipseşte dovada achitării taxei judiciare de timbru datorata pentru prezenta acţiune, sens în care s-a solicitat să se verifice daca condiţia prealabila a timbrajului a fost îndeplinita.

Astfel, au fost redate disp. art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 29 alin. (1) lit. 0 din O.U.G. nr. 80/2013.

Mai mult decât atât, in cadrul prezentei cauze, reclamanţii nu pot fi consideraţi consumatori, in sensul legii civile, astfel încât pretenţiile deduse judecații prin acţiune nu au finalitatea apărării unor drepturi ale consumatorilor.

Prin urmare, regula in materie procesului civil este ca toate cererile adresate instanţelor judecătoreşti, in speciale cele prin care se solicita restituirea unor sume de bani, sunt supuse taxei judiciare de timbru, iar numai prin excepţie, in cazurile expres si limitativ prevăzute de lege, acţiunile înaintate sunt exceptate de la obligatia timbrajului.

În consecinţa, având in vedere ca reclamanţii, prin cererea introductiva de instanţa, au dedus judecății un raport juridic de drept civil având un obiect evaluabil in bani, nesupus dispoziţiilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre profesionişti si consumatori, iar din actele comunicate acesteia nu rezulta valoarea pretenţiilor deduse judecaţii, nu reiese modul in care reclamanţii au ajuns la preţuirea acestora si nu rezulta nici dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă acţiunii introduse, sens în care s-a solicitat admiterea excepţiei de timbrare a cererii de mare in judecata, cu consecinţa anularii acţiunii ca netimbrata ori ca insuficient timbrata.

A invocat pârâta si excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor prin care s-a arătat că scopul avut in vedere de legiutor la adoptarea Legii nr. 193/2000 a fost protecţia unei categorii a împrumutaţilor consumatori.

Astfel cum prevede al zecelea considerent al Directivei 93/13, normele uniforme privind clauzele abuzive ar trebui să se aplice tuturor contractelor încheiate între „consumatori" şi „vânzători sau furnizori", noţiuni definite la articolul 2 literele b şi c din această directivă.

Conform definițiilor cuprinse atât in legea romana, cat si in Directiva europeana menționată, s-a arătat că, "consumator" înseamnă orice persoană fizică ce, în cadrul contractelor reglementate de directiva menţionată, acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale profesionale.

Pe de altă parte, „vânzător sau furnizor" înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce, în cadrul contractelor reglementate de Directiva 93/13, acţionează în scopuri legate de activitatea 3 profesională, publică sau privată.

În speţa de fata, contractele de credit au fost încheiate cu Cabinet Stomatologic ###### S. #### ##### in vederea susţinerii activităţii profesionale, iar nu pentru satisfacerea intereselor persoanelor fizice reclamante in prezenta cauza.

S-a mai arătat că reclamanţii, ###### #### #####, ###### ####### ##########, au acţionat in numele si pe seama societăţii, ca si fideiusori ai obligaţiilor asumate in cadrul activităţii comerciale, deci ca profesionişti, calitatea de consumator fiind exclusa.

Dispozițiile Legii nr.193/200 sunt incidente in cazul contractelor încheiate intre un comerciant si un consumator (in sensul dispoziţiilor art.2 alin. 1 din L. 193/2000), ori după cum lesne se poate observa, contractele de credit au fost încheiat intre doi profesionişti.

În concluzie, s-a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active si respingerea acţiunii ca fiind introdusa de o persoana fără calitate procesuala.

Cu privire la excepţia inadmisibilitatii acţiunii având în vedere ca petentii nu au calitatea de consumator (cu privire la invocarea dispoziţiilor legii nr. 193/200).

In condiţiile în care contestatorii nu au calitatea de consumatori, în sens subiectiv, cerag introductiva întemeiata si pe dispoziţiile Legii nr. 193/2000 este inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, „orice contract încheiat între profesionişti si consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii v: cuprinde clauze contractuale clare, fora echivoc, pentru înţelegerea cărora sunt necesare cunoştinţe de specialitate", iar potrivit art. 2 alin. (1), „prin consumator se înţelege oria persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite în asociatii, care, în temeiul unui contrat\ care intra sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale".

##### în vedere dispoziţiile anterior menţionate, rezulta ca dispoziţiile Legii nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti si consumatori sunt aplicabile doar raporturile dintre profesionişti si consumatori.

Totodată, au calitatea de consumatori doar persoanele fizice sau grupul de persoane fizice constituite in asociații.

În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Codul civil, „sunt considerați profesionişti toți cei care exploatează o întreprindere", iar potrivit alin. (3) din acelaşi cod, „constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematica, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce consta în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop lucrativ".

Toate definițiile date noțiunii de consumator, atât de legislaţia europeana, cat si de legislaţia națională au ca element comun faptul că se refera la persoane fizice sau grupuri de persoane fizice care acţionează in afara activităţii de afaceri, de comerţ, profesionale, artizanale, liberale.

Or, în speţă, contractul de credit a fost încheiat de către un cabinet stomatologic a cărui forma de exercitare a profesiei este reglementata de Legea nr. 965/2006, iar scopul contractării creditelor a priviri activitatea profesionala.

Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea excepţia inadmisibilității acţiunii şi a se respinge prezenta cerere ca inadmisibilă.

Pe fond, in subsidiar, s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiata.

În momentul acordării creditului, banca punea la dispoziţia clienţilor o anumita oferta pentru valutele disponibile, dobânzile, taxele si comisioanele percepute, pentru fiecare tip de credit.

Aceste oferte variază in fiecare an in funcţie de evoluţia pieţei bancare, tarifele practicate de ##### fiind influențate de mai mulţi factori, dar in special, de costul surselor de finanţare, precum si de marja de risc. a tarii.

S-a solicitat să se observe faptul ca prin semnarea Contractului de credit si a Actelor adiționale, împrumutatul a confirmat ca a citii, înțeles si acceptat termenii si toate condițiile prevăzute in clauzele contractuale privind acordarea creditului, respectiv derularea contractului, fiind informat in mod corect, complet si precis cu privire la toate elementele facilitații de credit

Raportul juridic intre cele doua parti, împrumutatul, Cabinet Stomatologic ###### S. #### ##### si creditor, s-a încheiat cu respectarea legislaţiei in vigoare, prin negociere directa si cu respectarea principiilor bunei-credinte.

Anterior semnării contractului de credit reclamanţii au putut consulta clauzele acestuia, au avut posibilitatea de a analiza si studia cu atenţie fiecare dintre clauze, pentru a aprecia daca acestea corespund sau nu intereselor sale, sau dimpotrivă, încalcă aceste interese.

In situația in care împrumutatul, Cabinet Stomatologic ###### S. #### ##### ar fi ajuns la concluzia ca unele dintre clauzele contractuale nu corespund intereselor sau drepturilor proprii, ar fi putut opta pentru a nu încheia contractele de credit, realizându-si obiectivele si necesităţile de creditare fie prin intermediul altor produse de acelaşi gen pe care le oferea ##### la acel moment, fie de la alte instituţii bancare care ar fi putut, din perspectiva sa, sa vina mai mult in întâmpinarea nevoilor proprii.

Astfel, împrumutatul, Cabinet Stomatologic ###### S. #### ##### a avut posibilitatea reala, concreta, de a lua cunoştinţa despre fiecare dintre clauzele si costurile cu privire la care ar fi avut nelămuriri sau dubii.

Prin a avea posibilitatea reala de a cunoaşte condiţiile contractuale la momentul încheierii contractului, trebuie sa se înțeleagă faptul ca reclamanta - împrumutatul a avut la dispoziţie elementele necesare pentru a cunoaşte costurile si condiţiile contractuale, indiferent daca, in concret, au valorificat sau nu aceste condiţii.

S-a precizat ca niciuna dintre clauzele contractuale nu obliga pe împrumutatul la suportarea unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunoştinţa la data semnării contractului.

In concluzie, împrumutatul, in calitate de profesionist avea mijlocele si resursele necesare analizării ofertei de creditare, neputandu-se retine o poziţie dominanta a băncii, întrucât la momentul încheierii contractului de credit exista pe piaţa bancara o varietate de produse de creditare, selecţia aparţinând consumatorului, in funcţie de varianta cea mai avantajoasa.

Existenta unor produse predefinite si a unor contracte de credit standardizate nu afectează libertatea împrumutatului de a opta pentru un anumit tip de comisioane si nici nu poate duce la concluzia caracterului nenegociabil al clauzei, opţiunea clientului fiind liber exprimata; prin completarea cererii de credit profesionistul a optat pentru produsul care corespundea intereselor proprii; contractele de credit prevăd care sunt condiţiile si consecinţele tipului de dobandă si de comisioane si totodată modul in care sunt calculate, acestea fiind analizate de către împrumutat; in momentul acordării creditului, parata punea la dispoziţia clienţilor o anumita oferta pentru dobânzile, taxele, comisioanele percepute, pentru fiecare tip de credit.

Aceste oferte variază in fiecare an in funcţie de evoluţia pieţei bancare, tarifele practicate de banca fiind influenţate de mai mulţi factori, dar in special, de costul fondurilor, precum si marja de risc a ţării.

S-a arătat ca prin semnarea contractului de credit, împrumutatul, prin reprezentantul sau legal, a confirmat ca a citit, înțeles si acceptat termenii si toate condițiile prevăzute in clauzele contractuale privind acordarea creditului, respectiv derularea contractului.

Legalitatea clauzelor contractuale pretinse a fi nule.

În privinţa legii aplicabile prezentului litigiu, astfel cum am arătat, examinarea fiecăreia dintre categoriile de clauze nu se poate face in temeiul Legii nr. 193/2000.

În primul rând, contractul a fost încheiat cu respectarea întocmai a cadrului legal in vigoare la data încheierii lui, care nu cuprinde limitări si interdicţii speciale.

În al doilea rând, contractele in discuţie sunt in deplina concordanta cu practicile bancare generalizate in perioada de referinţa in care au fost încheiat.

Aşadar, nu poate fi vorba de rea-credință din partea băncii care, la încheierea contractelor, nu a făcut altceva decât sa tina scama de prevederile legale si practicile bancare curente.

Ca si concluzie generala, s-a solicitat să se constate inaplicabilitatea in cauza a dispoziţiilor legii speciale.

Inadmisibilitatea analizării clauzelor privind obiectul principal al Contractului (dobânda +comisioane) derivă şi din puterea contractului, care în condițiile art. 969 Cod civil, acesta având între părţi putere de lege.

Dispoziţiile codului civil interzic instanţei să determine preţul în cazul vânzării, dispoziţii pe care, prin analogic (analogie permisă chiar de legislaţia menţionată), o aplică şi contractului de credit.

Aşadar, instanţa nu poate interveni în contractul de credit şi să modifice clauzele contractuale, să schimbe chiar obiectul contractului, fie că este vorba despre modificarea monedei, fie că este vorba despre stabilirea valorii dobânzii.

Legea nr. 193/2000 la art. 4 alin. (6) reglementează tocmai această inadmisibilitate: Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi dc plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.

CJUE s-a pronunţat în acelaşi sens în cauza C-26/13. în concordanţă cu această decizie, apreciem că restituirea capitalului ţine de esenţa contractului şi intră în sfera dc obiect a contractului.

Fiind vorba despre o dobândă variabilă, de esenţa acesteia este înregistrarea unor fluctuaţii, a unor modificări fie în sensul creşterii ei, fie în sensul reducerii.

Acest aspect a fost cunoscut şi agreat de către ambele părţi, atât de către consumator, cât şi de către bancă la momentul încheierii contractului.

Practic, contractele dc credit, în privinţa caracterului variabil al dobânzii, caracter aleatoriu, ambele părţi având atât şansa unui câştig, cât şi riscul unei pierderi.

În cazul în care dobânda scade, cel care câştigă este consumatorul, dacă dobânda creşte, cea care obţine un câştig este banca.

Nu mai puţin, acest risc a existat şi a fost asumat de ambele părţi la momentul încheierii contractului, iar nu doar pentru consumator.

În ceea ce priveşte structura dobânzii variabile, teoretic, aceasta poate să varieze în funcţie de un singur indice (Euribor, #####, Robor) sau în funcţie indicele de referinţă al băncii influenţat de mai mulţi factori precum: condiţiile pieţei monetare, costurile generate de prevederi legale/administrative care derivă din nivelul şi remunerarea rezervelor minime obligatorii, costul cu provizionarea obligatorie şi costurile de refinanţare pe pieţe si nivelul mediu al dobânzii aferente depozitelor atrase de către #####.

Concret, aceste modificări au respectat întru totul mecanismul agreat prin contract, fiind determinate de modificarea factorilor care influenţează costurile resurselor Bancpost.

S-a apreciat, ca instanţa nu poate retine ca fiind abuziva o clauza contractuala care este prevăzuta de un text de lege si a fost redata integral in cuprinsul acestor articole.

Totodată, prin cererea de chemare în judecata s-a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei referitoare la dobânda penalizatoare.

Cu privire la acest aspect, s-a învederat instanţei de judecata ca respectiva clauza a fost stipulata în baza dispoziţiilor legale din Codul civil din 1864 care reglementeză daunele-interese moratorii, precum si a celor referitoare la clauza penala.

De asemenea, perceperea unei penalităţi pentru întârzierea la plata nu este exclusa nici a OUG nr. 99/2006 privind instituţiile ddec credit si adecvarea capitalului care, la art. 117 alin. (2)6» referire la penalităţi stipulate în contract.

Cu privire la comisionul de risc si comisionul de gestiune, s-a precizat in primul rând faptul ca perceperea comisioanelor aflate in discuţie nu era prohibita de niciun act normativ in vigoare data încheierii contractului.

Nu exista niciun temei pentru ca un comision sa fie caracterizat ca "abuziv" doar prin simpla sa existenta atât timp cat nu poate fi prejudiciabil. pârțile si l-au însușit iar legislaţia nu-1 exclude.

##### in vedere faptul ca soldul acestui cont este zero de o lunga perioada dc timp, s-a ajuns in situaţia executării silite, riscul contractului fiind suportat de către banca si sub acest aspect, prin neexecutarea obligaţiilor de către împrumutată.

In mod voit eronat, reclamanţii confunda dobânda cu costul integral al creditului. #### costul creditului include si dobânda, in fapt el este mai mare, cuprinzând si taxele, comisioanele si oricare alte plăți pe care împrumutatul le are de achitat in baza contractului de credit.

Costul total este, de asemenea prevăzut in mod transparent in contracte, sub denumirea de dobânda anuala efectiva (###), indicator care, potrivit explicației din contract, este expresia sumei totale a cheltuielilor in legătura cu contractul.

Aceasta clauza este acceptata si in prezent de reclamanta, astfel ca este imposibila considerarea ca fiind abuzive a clauzelor privind individualizarea costurilor care o compun, deci inclusiv a comisioanelor.

Semnificaţia costului total este încă o data reluata in art.1 din Condiţiile generale de acordare a creditului, eliminandu-se astfel orice dubiu in privinţa înţelesului acesteia.

Aşadar, încă de la încheierea contractului de credit, împrumutată a cunoscut existenta comisioanelor si cuantumul exact al acestora.

In cauza nu este vorba de costuri neştiute ale contractului sau care sa fi fost impuse unilateral de banca pe parcursul derulării creditului.

S-a învederat faptul ca nu ne aflam in prezenta unei clauze care sa-i producă împrumutatei un sentiment de incertitudine in privinţa întinderii obligaţiilor sale.

Conduita ambelor părți, deci inclusiv a băncii, a fost clar circumstanțiată prevederilor contractuale, fără posibilitatea apariţiei vreunui element surpriza pe parcursul derulării raportului juridic si fără ca banca sa-si rezerve dreptul exclusiv de a le interpreta într-un sens care sa o favorizeze.

Comisionul de analiza credit își are justificarea in analiza si procesarea cererii de credit.

Intra ici inclusiv co-participarea la acoperirea cheltuielilor ocazionate de întocmirea si editarea domentatiei de finanţare.

Dat fiind faptul ca este un contract sinalagmatic, nu ar fi echitabil ca pretul redactării si generării documentaţiei acestuia sa fie suportat de o singura parte, in condiţiile în care prevederile lui profita ambelor părți.

Fără ca enumerarea sa fie limitativa, aceleiași categorii «circumscriu si costurile aferente consultării bazelor de date, consultări care nu sunt la latitudinea :ancii ci sunt impuse prin normele emise de BNR.

Reclamanţii au avut cunoştinţa de toate aceste operațiuni, dându-si acordul prin cererea de credit sau participând direct la realizarea lor.

In ceea ce priveşte comisionul de gestiune, nici acesta nu presupune altceva decât arata semnificaţia sa prevăzuta in Dicţionarul Explicativ (DEX) si anume acţiunea de administrare a unei întreprinderi sau a unui bun, in acest caz a creditului.

Se subînțeleg aici costurile tuturor demersurilor legate de desfăşurarea creditului in sensul monitorizării acestuia, a înregistrării / operaţiunilor aferente utilizării creditului sau rambursării.

Existenta acestor activităţi prestate în schimbul comisioanelor vădesc inca o data legitimitatea comisioanelor.

În ceea ce priveşte dezechilibrul, asa cum ssec precizează in Legea nr. 193/2000, acesta trebuie sa fie unul semnificativ, deoarece nu orice dezechilibru poate releva o clauza abuziva.

Dezechilibrul contractual este semnificativ daca prin stipularea unor clauze abuzive se creează o disfuncționalitate grava a contractului, acesta ajungând sa fie lipsit de utilitate sociala cel puţin pentru una dintre părți, existând o disproporţie considerabila si nejustificata intre prestaţii.

Ori, in cazul de fata nu se poate vorbi despre o astfel de disproporţie, condiţie obligatorie in aprecierea caracterului abuziv al unei clauze, o data pentru ca dobânda si comisioanele percepute de banca sunt in concordanta cu uzanţele bancare de pe piaţa fiind avizate si de BNR si, in al doilea rând, aceasta nu se confirma prin raportarea sumei comisioanelor la valoarea creditului.

Nu se poate aprecia existenta unor clauze ca fiind abuzive de vreme ce nu privesc apariţia sau modificări ale dobânzii sau comisioanelor despre care sa nu se fi convenit prin clauze clare, asumate de părți in cunoștința de cauza.

Așa cum s-a dovedit, anterior încheierii contractului au existat negocieri, împrumutata manifestându-si acordul pentru încheierea contractului doar in momentul in care si-a format convingerea deplina ca are posibilitatea de a-si îndeplini obligațiile ce deriva din contract.

Au fost respectate principiile previzibilității, al bunei-credințe si al informării corecte, totodată anterioară si transparentă.

Așa cum s-a arătat, modificarea contractului in acest moment este practic si legal imposî dat fiind faptul ca acesta nu mai este in derulare, fiind reziliat.

Odată ce a fost declarata scad anticipata din culpa împrumutatei, datoria a devenit scadenta dintr-o data, debitoarea nemaiputând reclama beneficiul termenului prevăzut de art.1025 Cod civil (preluat in art.1323 Cod civil actual; transpus in graficul de rambursare.

Chiar legea prevede decăderea din beneficiul termenului,: cazul in care sunt îndeplinite condițiile legale.

Cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat restituirea sumelor încasate în baza clauzelor contestate, începând cu data plății pana la data achitării efective a debitului, cu dobânda legala, având în vedere caracterul accesoriu al acestuia, s-a solicitat respingerea capătului de cerere.

Pentru motivele mai sus menţionate s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiata.

În drept, prezenta întâmpinare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 CPC si prevederile legale menţionate in cuprinsul cererii.

S-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri si orice alte înscrisuri necesare si utile cauzei.

În temeiul dispoziţiilor coroborate ale art. 223 si art. 411 alin. (2) teza a Il-a din NCPC, republicat, cu modificările si completările ulterioare, s-a solicitat judecarea prezentei cauze si in lipsă.

La data de 25.10.2019 reclamanţii ###### #### #####, ###### ####### ########## si Cabinet Stomatologic ###### #### ##### au precizat ca solicită nulitatea clauzelor contractuale menţionate in acțiunea principala, respectiv art. 4,5 (referitoare la dobânda penalizatoare, dobândă majorata ) si art 6 (comisioane de gestiune, comisioane de risc, comisioane de analiza) din contractul de credit 326/16.08.2012, contractul de credit ###### ## #### si contractul de credit ##### ## #### solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa se dispună desfiinţarea acestora, in conformitate cu art. 1254 NCC, art. 1255 al 2 NCC.

Clauzele contractuale menţionate au fost preformulate in formele tipizate ale contractului de credit, fără o informare clara, riguroasa a consumatorilor, astfel încât modul de calcul, cuantumul acestora pe parcursul derulării contractelor de credit sa cuprindă elemente clare, ușor de înțeles de consumatori.

Procedura de informare a consumatorului privind aceste elemente ale contractelor de credit nu a fost respectata de parata ##### ############ SA ,fiind astfel încălcate dispoziţiile imperative ale OUG 50/2010 privind contractele de credit «astfel cum a fost modificata si completata prin OUG 52/2016.

Au arătat că îşi menţin temeiul de drept invocat în acţiunea principală, art. 4 din Legea 193/2000.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

În fapt, între Cabinetul stomatologic ###### S. #### ##### şi ##### ############ SA - Sucursala ####### au fost încheiate: contractul de credit ###### ## ####, contractul de credit 337/22.08.2012, contractul de credit 118/5.04.2013, garanti (fidejusori) fiind ###### #### ##### si ###### ####### ########## şi Cabinetul stomatologic ###### S. #### #####,

Prin cererea formulată, reclamanţii solicită constatrea ca abuzivă a clauzelor contractuale prevăzute de art 4, art 5 şi art 6 din contractele încheiate de părţi.

Potrivit art. 4, articol menționat in toate aceste contracte de credit, s-a stabilit că dobânda penalizatoare este de 20% reprezintă procentul de dobânda identificat mai sus art. 3 —rata dobânzii -9,9% pe an, variabila) care se aplica la orice suma datorata băncii si nerambursată la scadenta, începând cu data scadentei si până la data achitării efective.

Potrivit art. 5 dobânda majorata -N/A-se aplica exclusive in situațiile de neîndeplinire a obligațiilor contractuale identificate la Clauze speciale si se calculează prin raportare la dobânda anuala la care se adaugă;

Potrivit art. 6 lit a, s-a arătat că, comision de analiza 1,5 % din suma creditului, plătibil la acordarea creditului, potrivit lit.b comisionul de risc este de 0,5% din suma creditului, plătibil la acordarea creditului, potrivit lit. c comision de gestiune 0,2% din soldul creditului din ziua scadentei ratei, plătibil lunar, odată cu anuitatea.

Convenţia de credit reprezintă un contract de credit bancar, ale cărei clauze intră sub incidenţa Legii nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, întrucât pârâta, BRD Groupe Societe Generale S.A, are calitatea de comerciant, iar împrumutatul are calitatea de consumator.

Dispoziţiile Legii nr. 193/2000 menţionate mai sus transpun prevederile Directivei Consiliului ######## nr. 93/13/CEE din 05.04.1993, privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Art. 4 alin 1 din Legea ######## prevede că „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor”.

Legea mai prevede obligativitatea inserării în contract a unor clauze clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate, în caz de dubiu, clauzele urmând a fi interpretate în favoarea consumatorului (art. 1).

Aşa cum reiese ####### ###### ###### / împotriva ## ######### ####### ##: paragraf 51 Curtea a reținut în Hotărârea Dietzinger(45) că, având în vedere caracterul accesoriu al contractelor de garanție, prima liniuță a articolului 2 din Directiva 85/577, în care este prevăzută definiția consumatorului, „trebuie interpretată în sensul că un contract de garanție încheiat cu o persoană fizică ce nu acționează în sfera unei activități profesionale este exclus din domeniul de aplicare al directivei în cazul în care prin acesta se garantează restituirea unei datorii a altei persoane care acționează în sfera activității sale profesionale”(46).

Curtea s-a pronunțat în același sens cu ocazia interpretării articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 44/2001, atunci când a statuat, în Hotărârea Česká spořitelna(47), că respectiva dispoziție „trebuie interpretată în sensul că o persoană fizică ce are legături profesionale strânse cu o societate, precum administrarea acesteia sau deținerea unei participații majoritare în aceasta, nu poate fi considerată consumator în sensul acestei dispoziții atunci când avalizează un bilet la ordin emis pentru garantarea obligațiilor care incumbă acestei societăți în temeiul unui contract referitor la acordarea unui credit”(48).

Totodată, s-a reţinut la paragraful 53 împrejurarea că a fost semnat contractul de garanție în calitate de reprezentant al cabinetului său nu afectează calitatea de consumator a acestuia în raport cu contractul de credit principal.

Dimpotrivă, conform jurisprudenței citate, s-ar putea invoca inclusiv faptul că contractul accesoriu de garanție a fost influențat de contractul principal.

Reţine instanţa că reclamanţii ###### #### ##### şi Cabinet Stomatologic ###### S #### ##### nu şi-au dovedit, fără echivoc calitatea de consumator - în sensul legii, respectiv că au acţionat în scopuri în afara activităţii profesionale, astfel încât nu pot beneficia de protecţia acordată de legislaţia din domeniul protecţiei consumatorului.

Curtea de Justiţie de la Luxemburg a statuat că prevederile de protecţie care se aplică consumatorilor au ca rezultat preocuparea de a-i proteja pe aceştia ca parte considerată mai vulnerabilă din punct de vedere economic şi mai puţin experimentată în materie juridică decât cealaltă parte contractantă, iar aplicarea acestor proceduri nu trebuie extinsă în cazul persoanelor a căror protecţie nu este justificată. (C89/291, Shearson ####### ###### Inc.

C.

TUB).

Astfel, constată instanţa că reclamanţii ###### #### ##### şi Cabinet Stomatologic ###### S #### #####, nu se încadrează însă în categoria persoanelor vulnerabile.

Aceştia erau în cunoştinţă de cauză asupra clauzelor acceptate prin semnarea contractelor.

Dovada acestor susţineri este dată de faptul că reclamanţii au încheiat nu mai puţin de şase convenţii de credit, cu aceeaşi bancă, astfel încât este evident că au fost informaţi şi, în deplină cunoştinţă de cauză, comparând ofertele bancare existente pe piaţă, au optat pentru încheierea acestor convenţii cu banca pârâtă, sumele împrumutate fiind considerabile (suma de 392960 lei, aferentă doar celor trei dosare contestate in prezenta cauză).

În ceea ce îl priveşte pe numitul ###### ####### ##########, reţine instanţa că acesta s-a angajat să garanteze creditul in calitate de fidejusor în patru, din cele şase contracte încheiate, însă, întrucât acesta este soţul numitei ###### #### #####, iar calitatea de fidejusor vizează totate bunurile acestuia, ce pot fi bunuri comune, instanţa va proceda la analiza clauzelor defăimate ca abuzive.

######## instanţa că, în cauză, nu sunt îndeplinite cele trei condiţii cerute de lege pentru a fi declarate abuzive clauzele analizate, respectiv: clauza să nu fi fost negociată direct cu consumatorul; clauza să fie contrară bunei credinţe; prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, clauza să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, în detrimentul consumatorului.

Stabilirea unei dobânzi majorate adăugate la dobânda anuala (anatocism),stabilirea unei dobânzi penalizatoare de 20% care se aplica alături de dobânda anuala(anatocism) prin clauzele prevăzute la art. 4 si 5 reprezintă o încălcare a dispoziţiilor OG 9/2000 privind stabilirea dobânzii bănești.

Potrivit art. 1088 c civ 1864 —la obligațiile care au ca obiect o suma oarecare ,daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala ##### similara -1489 NCC.

Prin decizia XI/2005 ICCJ prin admiterea recursului in interesul legii ICCJ a stabilit clauza penala prin care se stabilește obligația restituirii la scadenta a sumei împrumutate sub sancțiunea penalităților de întârziere, pe lângă dobânda contractuala convenita sau pe lângă dobânda legala, contravine prevederilor legii.

Perceperea de comisioane de acordare credit, de risc, de gestiune —in sume considerabile reprezintă de fapt simpla executare a obiectului de activitate, reprezintă costuri nejustificate, fără o contraprestație obiectiva din partea băncii.

Clauzele contractuale au fost prestabilite de banca, fără ca debitorii sa si exprime liber opțiunea ,fără o dovada certa a negocierii acestora, potrivit Directivei 93 CEE .

Astfel, se observă că aceste comisioane au fost considerate ca abuzive de către reclamanţi datorită:

- imposibilităţii consumatorului de a negocia, contractele fiind prezentate într-o forma tipizata, preformulate,

- stabilirea unei dobânzi majorate adăugate la dobânda anuala (anatocism),stabilirea unei dobânzi penalizatoare de 20% care se aplica alături de dobânda anuala(anatocism) şi

- perceperea de comisioane de acordare credit, de risc, de gestiune —in sume considerabile , ce reprezintă de fapt simpla executare a obiectului de activitate, costuri nejustificate, fără o contraprestație obiectiva din partea băncii

Instanţa reţine că însuşi legiuitorul a acceptat perceperea de comisioane, prin art. 36 din OUG nr. 50/2010, iar instanţa poate interveni asupra clauzelor prevăzute in contractul de credit doar in ceea ce priveşte modalitatea de formulare a acestor clauze, nicidecum asupra cuantumului comisioanelor prevăzute in contract, care se încadrează în noţiunea de preţ.

Instanța reține că la acea dată pârâta - instituție bancară – oferea o serie de produse având ca obiect creditarea, consumatorul având posibilitatea să aleagă (în funcție și de condițiile de creditare cerute) un anumit produs.

Potrivit art. 4 alin. 6 Legea 193/2000, evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.

Astfel, instanțele pot analiza dacă anumite clauze care influențează prețul unui contrat dintre comerciant şi consumator sunt abuzive, potrivit art. 4 din Lg. nr. 193/2000.

În speţă, aceste comisioane de acordare credit, de risc, de gestiune sunt doar o parte dintre comisioanele percepute de bancă, care împreună determină costul total al creditului, formând prețul contractului, iar aprecierea caracterului abuziv al clauzelor, așa cum s-a arătat, nu poate privi nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al prețului sau remunerației decât în condițiile Legii nr. 193/2000 (art. 4 alin. 6), care au transpus Directiva nr. 93/13/CEE.

În plus, cerințele impuse de art. 4 din Lg. 193/2000 trebuie întrunite cumulativ.

Instanţa constată că dispozițiile contractuale contestate sunt clare și asumate de părți prin semnarea contractului.

Astfel, se observă că perceperea acestor comisioane face parte din costul creditului şi față de caracterul sinalagmatic al contractului de credit, obligația de plată a celor fiind justificată de punerea la dispoziție a creditului şi de activitatea desfășurată de bancă pe toată durata de rambursare.

Comisionul de administrare/gestionare, comisionul de acordare, de restructurare şi de risc, având in vedere că este in cauză acordarea unui credit unui profesionist reprezintă, costuri ale creditului şi se integrează în partea de obligați asumată de împrumutat pentru a li se pune la dispoziție sumele de bani împrumutate.

În plus, acestea au fost cuantificate încă de la data încheierii contractului, iar clauzele care le stipulează sunt clare, fără echivoc şi pe înțelesul consumatorului.

Mai mult de cât atât, reţine instanţa că, pe parcursul desfăşurării celor trei contracte, aceste comisioane nu au crescut.

Totodată, reţine instnţa că, în ceea ce priveşte dobânzile percepute, aceasta este o consecinţă a caracterului variabil al dobânzii, fiind previzibilă existenţa unor fluctuaţii.

În ceea ce priveşte dobânda penalizatoare, aceasta este stabilită în baza dispoziţiilor codului civil şi reprezintă daune moratorii, precum şi clauza penală.

De asemenea, nu s-a dovedit întrunită în cauză cerința existenței unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, așa cum impune art. 4 din Lg. 193/2000.

În cauză, așa cum s-a arătat, nu se poate reține existența niciunui dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligațiile părților, care să constea în procurarea unui avantaj excesiv pentru profesionist în detrimentul consumatorului, prin perceperea acestui comision bancar.

Astfel, din raportul de expertiză întocmit in cauză de expert contabil judiciar ####### robescu, reţine instanţa că au fost calculate următoarele comisioane:

- pentru contractul nr. 326/2012, comisionul de acordare a fost in cuantum de 795 lei, comisionul de risc 0 lei, comisionul de gestiune – 3958,15 lei.

- pentru contractul nr. 337/2012, comisionul de acordare a fost in cuantum de 2055 lei, comisionul de risc 280 lei, comisionul de gestiune – 8969,93 lei,

- pentru contractul nr. 118/2013, comisionul de acordare a fost in cuantum de 840 lei, comisionul de risc 0 lei, comisionul de gestiune – 2848,68 lei.

Totodată, reţine instanţa că au fost calculate următoarele dobânzi:

- pentru contractul nr. 326/2012, dobânda credit 15883,23 lei, dobânda penalizatoare principal restant - 1326,62 lei, dobânda penalizatoare restanţa – 311,61 lei,

- pentru contractul nr. 337/2012, dobânda credit 33071,67 lei, dobânda penalizatoare principal restant - 1843,19 lei, dobânda penalizatoare restanţa – 516,57 lei,

- pentru contractul nr. 118/2013, dobânda credit - 11750,87 lei, dobânda penalizatoare principal restant - 666,98 lei, dobânda penalizatoare restanţa – 232,87 lei.

Astfel, sumele mai sus arătate, faţă de sumele împrumutate, respectiv 53000 lei pentru contractul nr. 326/2012, 137000 lei pentru contractul nr. ######## şi 56000 lei pentru contractul nr. 118/2013, nu se poate reţine exsitenţa unui dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligațiile părților, care să constea în procurarea unui avantaj excesiv pentru profesionist în detrimentul consumatorului, prin perceperea acestora bancar.

Pentru aceste considerente, va respinge cererea formulată de reclamantul, ###### ####### ######, în contradictoriu cu pârâta, ### ##### ####### ######## SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanţii ###### #### #####, ###### ####### ##########, ambii cu domiciliul în #######, #### #### ##### ### ##, ##### #### şi Cabinet Stomatologic ###### S #### #####, cu sediul în #######, STR.

CL.

BUCUREŞTI, nr. , ### # #, ### #, ### #, ##### #### in contradictoriu cu ##### ############, Sucursala ####### cu sediul în #######, #### ##### ###### ### ##, ##### ####.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria #######.

Pronunţată azi, data de 24.03.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte, Grefier,

##### ##### ##### ####### ####