Judecătoria CRAIOVA · .
Sentință civilă nr. 5958 din 25.06.2021
Dosar nr. ####/215/2021
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA #######
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. ####/2021
Şedinţa publică de la 25 ##### 2021
Completul compus din:
PREȘEDINTE : ##### ######
Grefier : ######## ####
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe revizuenţii #### ##### ###### şi #### ####### #### şi pe intimat CREDIT PLUS prin mandatar ######### ########## ####### ### SRL, având ca obiect contestație la executare - revizuire dosar #####/215/2016.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au răspuns avocat ##### ###### pentru revizuienţi şi avocat ########## ######### pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei s-a atașate dosarul nr. #####/215/2016 al Judecătoriei #######, după care,
În temeiul art. 131 din Codul de procedură civilă, instanța pune în discuție competența Judecătoriei #######.
Apărătorii părților au arătat că Judecătoria ####### este competentă material, teritorial şi general, să judece prezenta cauză.
În baza art. 510 C.p.civ, instanța constată că este competentă material, teritorial şi, implicit, general, să judece prezenta cauză, ca fiind instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Instanța pune în discuție excepția tardivității formulării cererii de revizuire invocată de intimată, prin întâmpinare.
Apărătorul revizuenților a depus la dosar depus la dosar adresa nr. ##########.06.2021, eliberată de IPJ ####- Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, un exemplar s-a înmânat şi apărătorului intimatului.
Apărătorul intimatul a arătat că acest document nu este un document care să înlăture susținerile în cadrul excepției tardivității.
A arătat că lipsa de diligență, respectiv pasivitatea în obținerea actului pretins nou, nu pot fi de natură să prelungească termenul de revizuire, în sensul calculării sale de la momentul intrării în posesie.
Revizuenții își întemeiază cererea pe Adresa înregistrată sub nr. 10542/28.12.2020 și depusă de intimată în dosarul penal nr. ####/P/2018 înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria #######, ce are ca obiect plângerea penală formulată de revizuenții din prezenta cauză împotriva reprezentanților Credit Europe #### pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri.
Pentru a justifica termenul de o lună, revizuenții precizează că au solicitat organului de cercetare penală comunicarea respectivului înscris, ce a fost transmis abia la data de 15.03.2021, deși înscrisul datează din 28.12.2020, practic, data de 15.03.2021 pare a fi stabilită în mod arbitrar și unilateral pentru a putea justifica formularea cererii de revizuire în termen.
Distinct de asta, intervalul considerabil de timp dintre data înscrisului (28.12.2020) și data de 15.03.2021 când revizuenții pretind că au luat la cunoștință de acesta denotă o pasivitate evidentă.
În consecință, începând cu data depunerii înscrisului în dosarul penal, revizuenții aveau oricând posibilitatea de a-l obține, neputându-se opune caracterul secret ori imposibilitatea consultării sale.
În același timp, revizuenții nu se prevalează de o împrejurare de forță majoră ce i-ar fi împiedicat să consulte dosarul penal.
La cele de mai sus se adaugă și faptul că Ordonanța organului de cercetare penală prin care a solicitat intimatei comunicarea informațiilor este din data de 08.12.2020 (fiind disponibilă la dosarul cauzei), astfel că revizuenții ar fi trebuit să urmărească periodic depunerea unui răspuns de către bancă.
Apărătorul revizuenților a solicitat respingerea excepției tardivității formulării cererii de revizuire.
În momentul în care se soluționează o plângere şi se face o cercetare penală de către organele de cercetare penală, acele înscrisuri nu se pot pune la dispoziție decât printr-o solicitare scrisă, s-a formulat această solicitate, iar organul de cercetare penale a pus la dispoziție la data de 15.03.2021, această adresă, prin urmare consideră că revizuenții sunt în termenul prevăzut de lege de 30 de zile de la data la acre au aluat la cunoștință până la data la care au formulat cererea de revizuire, 06.04.2021.
În temeiul art. 511 alin. 1 pct. 5, constatând ca moment de debut al curgerii termenului în care putea fi formulată prezenta cerere, momentul în care efectiv partea a intrat în posesia înscrisului pe care se întemeiază prezenta acțiune, instanța respinge excepția tardivității ca neîntemeiată.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat şi că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra admisibilităţii cererii, respectiv excepţiei inadmisibilităţii invocate de intimat şi asupra fondului şi acordă cuvântul părților.
Avocat ##### ###### pentru revizuenți având cuvântul, a solicitat respingerea excepției inadmisibilității şi admiterea în principiu a cererii de revizuire, considerând că acest înscris îndeplinește condițiile prevăzute de art. 509 alin.1 pct. 5 C.p.civ.
Așa cum s-a constatat, în dosarul de contestație la executare, s-a invocat excepția prescripției dreptului de a cere executarea silita, invocând că data la care s-a născut dreptul de a solicita executarea silită, este data la care contractul de credit încheiat între părți, a devenit scadent.
Apărările invocate de părţi în dosar, a fost în sensul că acesta a devenit scadent la momentul la care s-a deschis procedura de faliment a debitoarea ######## ######### SRL, aceasta a admis apărarea pârâtei şi a respins contestația la executare, iar în apărare lor în fața instanței de apel, s-a invocat şi s-a încuviințat o adresă către creditoare, care a comunicat că data scadentei este 05.12.2013, instanța pronunțând hotărârea şi menținând hotărârea de către Judecătoria #######, a ținut cont de acest termen, 05.12.2013 şi pe cale de consecință a dat relevanță apărării acesteia cu privire la termenul de prescripție care nu s-a împlinit.
Ulterior, în plângerea formulată împotriva reprezentanților societății de credit, s-a constatat în cadrul dosarului penală că, în baza de date a acestei unități de credit s-a constatat că creditul a fost trecut pe restanță la data de 23.10.2012, aşa cum rezultă din adresa care face obiectul acestei cereri de revizuire, iar pe cale de consecință, consideră că înscrisul invocat a existat la momentul judecării procesului finalizat prin hotărârea atacată, pentru că în baza de date a băncii Credit Europe ####, exista înregistrată dată scadentă 23.10.2012, această dată scadentă nu a fost cunoscuta de instanță, dimpotrivă, instanța a cunoscut o altă dată scadentă, așa cum rezultă din adresa comunicată către Tribunalul ####, respectiv 05.12.2013 şi partea, respectiv creditoarea Credit #### #### care a cesionat creanța către intimata din prezenta cauză, nu a reținut aceast înscris, această informație şi nu le-a pus-o la dispoziție, aceștia fiind în imposibilitatea de a o prezenta instanței de judecată, prin urmare consideră că cererea de revizuire este întemeiată, astfel că solicită admiterea cererii de revizuire şi să se procedeze la judecata contestației la executare, fără cheltuieli de judecată.
Avocat ########## ######### pentru intimată având cuvântul, a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă a cererii de revizuire, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar factură şi extras de cont privind achitarea onorariului de avocat.
A arătat că cererea de revizuire ce face obiectul prezentei cauze este îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești nedefinitive, cu încălcarea principiului legalității căii de atac.
Faptul că sentința Judecătoriei ####### a rămas ulterior definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul #### nu neagă această concluzie, întrucât această decizie a evocat fondul.
Sentința a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată de Judecătoria ####### la data de 03.02.2017, iar Adresa pe care o invocă revizuenții datează din 28.12.2020.
Înscrisul nu exista nici prin raportare la data pronunțării Deciziei nr. ###/17.05.2018 de respingere a apelului împotriva Sentinței revizuite.
Prin urmare, adresa invocată drept înscris nou nu ar fi avut o natură determinantă la pronunțarea hotărârii atacate, întrucât nu exhibă vreo situație nouă legată de încadrarea în termenul de prescripție a executării silite și nici nu duce la incidența altor texte legale, concluzia instanței de fond (și implicit și a celei de apel) menținându-se în întregime și în ipoteza cunoașterii sale.
Trecerea pe restant a creditului în sistemul informatic al băncii nu echivalează cu declararea scadenței anticipate a creditului, scadența rămânând în continuare data convenită de părți anume 27.03.2023.
Doar odată cu intrarea în faliment a debitoarei, Panafico Construct, la data de 05.12.2013, creanța rezultată din Contractul de credit 5/2008 a devenit scadentă.
Ceea ce trebuie reținut, dincolo de absența oricărei formalități de notificare, este că trecerea creditului pe restanță este doar o etapă intermediară internă, ce nu poate fi asimilată efectelor unei notificări de declarare a scadenței anticipate comunicate debitorului/garanților.
Din moment ce decăderea din beneficiul termenului era oprită prin chiar efectul legii, aceasta nu a avut loc decât odată cu deschiderea procedurii falimentului.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de faţă, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 06.04.2021 pe rolul Judecătoriei ####### sub nr. de dosar ####/215/20212, revizuenţii #### ##### ###### şi #### ####### ####, în contradictoriu cu intimata CREDIT PLUS prin mandatar ######### ########## ####### ### SRL, a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr. ####/03.02.2017 pronunțată de Judecătoria ####### in dosarul nr. #####/215/2016 prin care au solicitat admiterea cererii de revizuire și, pe cale de consecință, schimbarea hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației la executare si constatării prescripției dreptului de a cere executarea.
În fapt au arătat că, prin sentința civila nr. ####/03.02.2017 Judecătoria ####### a respins contestația la executare, ca neîntemeiata.
Instanța a considerat ca fiind neîntemeiata excepția prescripției dreptului de a cere executarea silita, reținând ca, dreptul creditoarei de a executa silit fidejusorii împrumutatului ######## ######### SRL din contractul de credit nr. 5/31.08.2008 s-a născut la data de ##########, data raportat la care nu s-a împlinit termenul general dc prescripție extinctiva de 3 ani, pana în momentul promovării cererii dc executare silita, respectiv 14.04.2016.
Au mai arătat că, în cadrul contestației la executare ce a făcut obiectul dosarului nr. #####/215/2016 aflat pe rolul Judecătoriei #######, au arătat instanței ca, prin contractul de credit ipotecar IMM nr. 5/31.03.2008 încheiat intre ###### ###### #### ####### SA si ######## ######### SRL s-a acordat o linie de credit in valoare de 356.250 ####, credit ce urma a fi rambursat pana la data de 27.03.2023.
Ulterior, au fost încheiate un număr de 5 acte adiționale, respectiv: actul adițional nr. 2/10.08.2009, actul adițional nr. 3/20.11.2009, actul adițional nr. 4/31.03 20 10, actul adițional nr. 5/20.09.2010 si actul adițional nr. 6/18.03 2011.
Creditoarea Credit Plus LTD a invocat prin întâmpinarea depusa, ca scadenta contractului de credit nr. 5/31.03.2008, modificat prin actele adiționale, este data de 05.12.2013, motivat de raptul ca ## ######## ######### ### a intrat in procedura de faliment la aceasta data.
De asemenea au arătat că, prin încheierea din data de 09.02.2012 pronunțată de Tribunalul #### împotriva societății ######## ######### SRL a fost deschisa procedura insolventei, in cadrul dosarului nr .####/63/2010*/al , iar prin Hotărârea nr. 1866/ 05.12.2013 s-a dispus deschiderea procedurii de faliment împotriva debitorului împrumutat ######## ######### SRL.
În cadrul acestui dosar s-a înscris la masa credală creditoarea Credit Plus LTD prin mandatar ######### ########## ### SRL, invocând ca titlu al creanței sale contractul de credit nr.5/31.03.2008 si actele adiționale, iar instanța a reținut susținerile intimatei Credit Plus LTD prin mandatar ######### ########## ### SRL ,în sensul ca sunt aplicabile dispozițiile art. 112 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 „ creanțele bănești asupra averii debitorului se considera scadente la data deschiderii procedurii de faliment„.
Prin urmare, instanța a reținut ca dreptul creditoarei de a executa silit fidejusorii împrumutatului ######## ######### SRL, nu s-a prescris, având in vedere ca abia începând cu data de 05.12.2013, ca urmare a intrării in faliment a debitorului Panafico Construct creanța aferenta contractului de credit a devenit scadenta.
Totodată a arătat că, împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria ####### au formulat apel, iar prin decizia nr. ###/17.05.2018 pronunțată de Tribunalul #### s-a respins apelul ca fiind nefondat, în cadrul judecării apelului, instanța le-a încuviințat proba cu înscrisuri si a efectuat o adresa către ###### ###### #### SA, pentru a se comunica data scadentei contractului de credit nr. 5/31 .03.2008, răspunsul fiind înaintat cu adresa 29/12.01.2018 prin care intimata a comunicat ca data scadentei este 27.03.2023 si raportat la data deschiderii de faliment împotriva debitoarei ## ######## ######### ###, data scadenta este 05.12.2013.
Ca urmare a sentinței pronunțată in cadrul acestui dosar, aceștia au formulat plângere penala împotriva reprezentanților băncii Credit Europe #### pentru fals la Parchetul de pe lângă Judecătoria #######, fiind înregistrat dosarul nr. 8246/E/2018, iar în cadrul acestui dosar organul de cercetare penala a solicitat ###### ###### #### SA să comunice data la care a fost declarat scadent anticipat contractul de credit ipotecar IMM nr.5/31.03.2008, încheiat intre ###### ###### #### SA si ## ######## ######### ###.
Trecerea pe restanta a creditului reprezintă înregistrarea in sistemul informatic al operațiunilor aferente declarării anticipate a exigibilității întregii expuneri.
S-a precizat ca la data de 31.10.2012, restanta a fost înregistrata in sistemul informatic, cu aceeași valoare calculata la data de 23.10.2012 de 306.082,76 ####.
Credit Europe #### a menționat in cadrul adresei ca, in raportările pentru luna octombrie 2012, ##### a înregistrat in Centrala Riscurilor de Credit (###) a Bancii Nationale a României, sub codul ### ## ## # creanța împotriva debitoarei ######## ######### SRL datorata in baza contractului de credit IMM 5/31.03.2008 in suma principala de 1.479.613 lei (echivalentul a 326.208 ####), suma care includea si suma de 306.082, 76 euro.
Au precizat că, aceștia au solicitat organului de cercetare penala comunicarea unei copii după aceasta adresa, iar la data de 15.03.2021 , le-a fost înmânata aceasta adresa.
În speța, sunt întrunite condițiile prevăzute de art.509, alin. l , pct.5 NCPC ,adresa Credit Europe #### din dosarul nr. ####/P/2018 constituie „înscris nou” in înțelesul dispozițiilor procedurale, fiind determinant pentru soluționarea litigiului.
Astfel, așa cum a statuat Curtea de Apel ######, prin Decizia nr. ####/2014, în înțelesul disp. art. 509 alin. 1 pct. 5 NCPC, revizuirea hotărârii rămase definitivă presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: înscrisul invocat să fi existat in momentul judecării procesului finalizat prin hotărârea atacată- in cadrul dosarului nr. # ####### #####6 creditoarea a susținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 112 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, invocând ca data scadenta scadentă era 05.12.2013 si nu a comunicat ca a fost declarat scadent creditul la data de 23.10.2012; el să nu fi fost cunoscut de instanță și să fi fost determinant pentru soluționarea litigiului- înscrisul nou- adresa Credit Europe #### din dosarul nr. ####/P/2018 a fost depusa in dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria ####### ulterior soluționării apelului, numai după formularea unei plângeri penale, precizările cuprinse in aceasta putând ti determinante pentru soluționarea litigiului ; partea să fi fost împiedicata a-l prezenta din motive mai presus de voința ei sau pentru că a fost reținut de partea potrivnica.
Prin urmare, soluția pronunțată de către Judecătoria ####### in dosarul nr. #####/215/2016 este rezultatul unei erori materiale, instanța, in analizarea excepției prescripției dreptului de a cere executarea silita raportând-se la data de 05.12.2013, data deschiderii falimentului
A mai precizat că, în realitate, instanța trebuia sa se raporteze la data de 23.10.2012, data la care creditul in discuție a fost trecut pe restanta cu valoarea integrala rămasa de rambursat de 306.082,76 ####, chiar dacă potrivit prevederilor contractuale, intrarea in faliment a societății avea ca efect rezilierea contractului, in speța, încetarea erectelor contractului, respectiv data de la care creanţa a devenit certa, lichida si exigibilă, pentru a fi pusă in executare, s au produs la momentul neachitării obligației de plata a ratelor si dobânzilor aferente si declararea scadentei anticipate a creditului, respectiv la data de 23.10.2012, anterior intrării firmei in faliment.
Pe cale de consecința, au solicitat admiterea cererii de revizuire, schimbarea hotărârii atacate, în sensul constatării prescripției dreptului de a cere executarea silita.
În drept şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509 pct. 5 C.p.civ., iar în probaţiune a propus înscrisuri, depunând la dosar împuternicire avocațială, adresa Credit Europe #### din dosarul nr. ####/P/2018 ce a fost depusa in dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria #######, sentința civila nr. ####/03.02.2017 pronunțată de Judecătoria ####### şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.
La data de 107.05.2021, intimata Credit Plus (Gulf) LTD a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire a sentinței civile nr. ####/03.02.2017 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. #####/215/2016 după cum urmează: în principal, ca tardivă, față de nerespectarea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă; în prim subsidiar, ca inadmisibilă, față de neîndeplinirea condițiilor de exercitare a unei cereri de revizuire; într-un al doilea subsidiar, ca neîntemeiată, cu obligarea revizuenților la plata cheltuielilor de judecată .
În fapt a arătat că, prin Contractul de credit ipotecar IMM nr. 5/31.03.2008, Credit Europe #### (#######) a acordat societății ######## ######### S.R.L. o facilitate de credit, garantată inclusiv de către #### ##### ###### și #### ####### #### (fidejusori), aceștia renunțând în mod expres la beneficiul de diviziune și discuțiune.
Prin Încheierea pronunțată de Tribunalul ####, Secția Comercială la data de 09.02.2012 în dosarul nr. ####/63/2010* a fost deschisă procedura generală de insolvență împotriva debitorului ######## ######### SRL.
La data de 27.12.2012, în baza Contractului cadru de cesiune din 12.08.2009, încheiat între Credit Europe #### (#######), în calitate de cedent, Credit Plus (Gulf), în calitate de cesionar, și Colectare Recuperare Creanțe ###, în calitate de agent de colectare, s-a semnat Contractul de cesiune nr. 16 prin care creanța născută din Contractul de credit nr. 5/31.03.2008 împreună cu toate garanțiile sale s-a cesionat către Credit Plus (Gulf) reprezentantă prin mandatarul, Colectare recuperare creanțe ###.
La data de 05.12.2013, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei, ######## ######### S.R.L., situație ce a determinat și intervenirea scadentei de drept a creanței datorate de debitorul insolvent în conformitate cu prevederile contractuale, dar și dispozițiilor art. 112 alin. (4) din Legea 85/2006.
##### în vedere că debitorul, Panafico Construct, nu a achitat debitul datorat în baza Contractului de credit, la data de 14.04.2016, subscrisa a formulat o cerere de executare silită prin toate formele de executare împotriva garanților personali, #### ##### ###### și #### ####### #### pentru recuperarea creanței în cuantum de 430.693,04 euro, precum și a dobânzilor calculate până la achitarea integrală a creanței și a cheltuielilor de executare, fiind format astfel dosarul de executare nr. 164/D/2016 al ### ###### & Asociații.
Împotriva executării silite demarate, revizuienţii au formulat contestație la executare ce a format obiectul dosarului nr. #####/215/2016 înregistrat pe rolul Judecătoriei #######.
Printre alte argumente, contestatorii au invocat și inițierea urmăririi cu depășirea termenului de prescripție a dreptului de a începe executarea silită.
Prin sentința civilă nr. ####/03.02.2017, Judecătoria ####### a dispus respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
Cu privire la prescripția executării silite, instanța a constatat absența unei notificări de declarare a scadenței anticipate precum și faptul că în dosarul nr. ####/63/2010/a1 Tribunalului #### a dispus la data de 05.12.2013 deschiderea procedurii de faliment împotriva debitoarei Panafico Construct, iar potrivit art. 112 alin. (4) din Legea 85/2006, creanțele bănești asupra averii debitorului devin scadente la data deschiderii procedurii de faliment.
Astfel, dreptul creditoarei de a executa silita creanța din Contractul de credit nr. 5/2008 s-a născut la data de ##########, față de care nu era îndeplinit termenul de prescripție la data de 14.04.2016.
Împotriva acestei sentințe, contestatorii au formulat apel, reiterând, printre altele, și argumentul privind inițierea urmăririi cu depășirea termenului de prescripție a executării silite.
Prin decizia civilă nr. ###/17.05.2018 (Anexa 1), Tribunalul #### a dispus respingerea apelului formulat de #### ##### ###### și #### ####### #### ca nefondat.
Instanța de apel a respins criticile privind greșita soluționare a excepției prescripției dreptului de a începe executarea silită cu o motivare similară cu cea a instanței de fond.
A invocat excepția tardivității cererii de revizuire
Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă, „Termenul de revizuire este o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.”
Jurisprudența, inclusiv cea dezvoltată pe Vechiul Cod de Procedură civilă face o distincție între momentul/data efectivă a cunoașterii înscrisului și momentul intrării revizuentului în posesia înscrisului, fiind deosebit de importantă atitudinea acestuia din urmă în descoperirea înscrisului, respectiv dacă a dat dovadă de bună-credință și diligență. ##### de diligență, respectiv pasivitatea în obținerea actului pretins nou, nu pot fi de natură să prelungească termenul de revizuire, în sensul calculării sale de la momentul intrării în posesie.
Revizuenții își întemeiază cererea pe Adresa înregistrată sub nr. 10542/28.12.2020 și depusă de Credit Europe #### (#######) în dosarul penal nr. ####/P/2018 înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria #######.
Dosarul penal are ca obiect plângerea penală formulată de revizuenții din prezenta cauză împotriva reprezentanților Credit Europe #### pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri.
Pentru a justifica termenul de o lună, revizuenții precizează că au solicitat organului de cercetare penală comunicarea respectivului înscris, ce a fost transmis abia la data de 15.03.2021, deși înscrisul datează din 28.12.2020.
Precizează că revizuenții nu depun la dosarul cauzei niciun document în justificarea acestor susțineri, fiind imposibil de determinat care a fost data efectivă la care au luat cunoștință de înscris, practic, data de 15.03.2021 pare a fi stabilită în mod arbitrar și unilateral pentru a putea justifica formularea cererii de revizuire în termen.
Distinct de asta, intervalul considerabil de timp dintre data înscrisului (28.12.2020) și data de 15.03.2021 când revizuenții pretind că au luat la cunoștință de acesta denotă o pasivitate evidentă.
Scurgerea unui asemenea interval nu se justifică din perspectiva faptului că revizuenții sunt parte în dosarul penal (aceștia fiind titularii plângerii penale) si aveau obligația de a manifesta diligentă pentru a lua cunoștință de toate înscrisurile depuse la dosar într-un termen rezonabil.
Astfel, potrivit art. 94 Cod procedură penală: „(1) Avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal.
Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. (2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informații din dosar, precum și de a obține fotocopii pe cheltuiala clientului.”
În consecință, începând cu data depunerii înscrisului în dosarul penal, revizuenții aveau oricând posibilitatea de a-l obține, neputându-se opune caracterul secret ori imposibilitatea consultării sale.
În același timp, revizuenții nu se prevalează de o împrejurare de forță majoră ce i-ar fi împiedicat să consulte dosarul penal.
La cele de mai sus se adaugă și faptul că Ordonanța organului de cercetare penală prin care a solicitat Credit Europe #### comunicarea informațiilor este din data de 08.12.2020 (fiind disponibilă la dosarul cauzei), astfel că revizuenții ar fi trebuit să urmărească periodic depunerea unui răspuns de către bancă.
Termenul prevăzut de art. 511 C.proc.civ. este imperativ și nu oferă posibilitatea persoanei interesate de a alege momentul la care să ia, în mod formal, cunoștință de respectivul înscris.
În contextul în care înscrisul era disponibil spre consultare cu mai mult de trei luni anterior formulării cererii de către revizuenți, momentul indicat de aceștia echivalează cu cel al intrării în posesie, iar nu cu cel al luării al cunoștință, fiind evidentă încercarea acestora de a se repune în termen.
Din moment ce revizuenții se prevalează de propria culpă și stare de pasivitate, o astfel de conduită se impune a fi sancționată prin decăderea acestora din dreptul de a formula cerere de revizuire.
Inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac ale cărei condiții de exercitare sunt în mod strict și limitativ prevăzute de lege sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire.
În acest sens literatura de specialitate, a reținut că: "Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, ###### ## ## ########## ## #########. ####, ea se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive sau irevocabile, în cazurile si condițiile expres prevăzute de lege”.
A precizat că, sentința civilă nr. ####/03.02.2017 pronunțată de Judecătoria ####### nu este o hotărâre definitivă.
După cum a arătat și în prezentarea situației de fapt, prin sentința civilă nr. ####/03.02.2017 pronunțată în dosarul nr. #####/215/2016, Judecătoria ####### a dispus respingerea contestației la executare formulate de #### ##### ###### și #### ####### #### ca nefondată.
Sentința nr. ####/03.02.2017 era susceptibilă de a fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, aceasta fiind în concret apelată.
Apelul formulat de către cei doi contestatori a fost respins ca nefondat de către Tribunalul #### prin Decizia civilă nr. ###/17.05.2018.
A mai precizat că, cererea de revizuire ce face obiectul prezentei cauze este îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești nedefinitive, cu încălcarea principiului legalității căii de atac.
Faptul că sentința Judecătoriei ####### a rămas ulterior definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul #### nu neagă această concluzie, întrucât această decizie a evocat fondul, fiind respectate exigențele art. 509 C.proc.civ.
Prin Decizia nr. ###/17.05.2018, Tribunatul #### a dispus respingerea apelului ca nefondat, fiind îndeplinite atât condiția ca hotărârea să fie definitivă, cât și ca aceasta să evoce fondul (critica privind prescripția dreptului de a cerere executarea silită fiind tratată expres).
În consecință, condițiile formale ale promovării unei eventuale cereri de revizuire erau întrunite doar în privința acestei hotărâri, iar nu și în privința hotărârii instanței de fond, astfel că cererea de revizuire se impune a fi respinsă ca inadmisibilă.
Adresa Credit Europe nr. 10542/28.12.2020 nu exista la data pronunțării sentinței a cărei revizuire se solicită, sentința a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată de Judecătoria ####### la data de 03.02.2017, iar adresa pe care o invocă revizuenții datează din 28.12.2020, înscrisul nu exista nici prin raportare la data pronunțării Deciziei nr. ###/17.05.2018 de respingere a apelului împotriva sentinței revizuite.
Rațiunea instituirii acestui motiv de revizuire are în vedere anularea hotărârilor date prin necunoașterea de către instanță a unui element ce influențează radical situația de fapt reținută prin soluția atacată.
Or, sub un prim aspect, înscrisul invocat de revizuenți nu era apt de a influența hotărârea respectivă, întrucât nu exista la data pronunțării, iar, sub un al doilea aspect, înscrisul nu avea un caracter determinant, astfel cum vom arăta în secțiunile următoare, aceasta nefiind în contradicție cu niciun element factual reținut în cauză.
Înscrisul nu a fost reținut de partea potrivnică și nici nu a fost imposibil de prezentat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
O altă condiție esențială a revizuirii pe motivul invocat este cea privitoare la motivul imposibilității producerii înscrisului, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
În cazul ignorării acesteia, un proces definitiv câștigat ar putea fi supus revizuirii pe bază de acte și dovezi apărute ori confecționate, ulterior înfrângând autoritatea de lucru judecat.
Raportat la prima ipoteză, nu se poate susține că adresa a fost reținută de subscrisa, întrucât, sub un prim aspect, înscrisul nu provine de la subscrisa, ci de la Credit Europe ####, fiind evident că subscrisa nu a avut nicio influență asupra acțiunilor băncii.
Sub un al doilea aspect, numai un înscris care exista la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere ar putea fi reținut de partea adversă, iar nu și unul întocmit la peste trei ani după pronunțarea hotărârii, cum este cazul în prezenta speță.
Cea de-a doua ipoteză pleacă de la premisa că piedicile sunt în afara oricărei culpe a părții adverse, în sensul că aceasta a depus toate diligențele pentru obținerea înscrisului, fiind împiedicată de forță majoră.
Or, după cum am arătat, înscrisul nu exista la data pronunțării hotărârii, astfel că nu se pot verifica exigențele acestei ipoteze.
Înscrisul nu ar fi avut o natură determinantă la pronunțarea hotărârii atacate.
Revizuenții pleacă de la premisa că, în ipoteza în care Judecătoria ####### ar fi avut cunoștință de acest înscris, ar fi pronunțat o soluție diferită cu privire la excepția prescripției dreptului de a obține executarea silită.
Într-o Decizie de speță [1], Înalta ##### a reținut că: "aplicarea art. 322 pct. 5 C.proc.civ., este necesar ca înscrisurile noi invocate să aibă forță doveditoare prin ele însele, adică să fie de natură a conduce la stabilirea unei alte situații, cu o altă aplicabilitate a textelor de lege".
Prin hotărârea atacată, Judecătoria ####### a respins excepția prescripției executării silite, reținând că creanța rezultată din Contractul de credit nr. 5/2008 a devenit exigibilă la data deschiderii procedurii de faliment și anume 05.12.2013.
Această teză este susținută atât de prevederile contractuale, cât și de art. 112 alin. (4) din Legea 85/2006 conform căruia: ”Creanțele bănești asupra averii debitorului se consideră scadente la data deschiderii procedurii de faliment.”
De asemenea, faptul că Contractul de credit nr. 5/2008 a fost înregistrat în Centrala riscului de credit a BNR sub codul ### 7196026 era un element cunoscut anterior definitivării dosarului nr. #####/215/2016 în care s-a pronunțat hotărârea atacată, aspect ce reiese din Adresa Credit Europe #### nr. 29/12.01.2018 depusă de aceasta în dosarul nr. #####/215/2016.
Prin urmare, adresa invocată drept înscris nou nu ar fi avut o natură determinantă la pronunțarea hotărârii atacate, întrucât nu exhibă vreo situație nouă legată de încadrarea în termenul de prescripție a executării silite și nici nu duce la incidența altor texte legale, concluzia instanței de fond (și implicit și a celei de apel) menținându-se în întregime și în ipoteza cunoașterii sale.
Trecerea pe restant a creditului în sistemul informatic al băncii nu echivalează cu declararea scadenței anticipate a creditului, scadența rămânând în continuare data convenită de părți anume 27.03.2023.
Doar odată cu intrarea în faliment a debitoarei, Panafico Construct, la data de 05.12.2013, creanța rezultată din Contractul de credit 5/2008 a devenit scadentă.
Netemeinicia cererii de revizuire.
Prin adresa invocată de revizuenți, Credit Europe #### a informat organul de urmărire penală că, la data de 23.10.2012, creditul a fost trecut pe restanță cu valoarea integrală rămasă de rambursat în cuantum de 306.082,76 euro.
Totodată, banca a arătat că trecerea pe restanță a creditului înseamnă înregistrarea în sistemul informatic a operațiunilor aferente declarării scadenței anticipate a exigibilității creditului.
Contrar susținerilor revizuenților, din adresa învederată nu reiese că a fost declarată scadența anticipată a creditului la data de 23.10.2012, ipoteză ce ar putea influența termenul de prescripție a executării silite.
Sub un prim aspect se impune mențiunea că la data menționată — 23.10.2012 — Panafico Construct se afla în perioada de observație subsecvent deschiderii procedurii insolvenței, moment la care erau aplicabile prevederile art. 1542 din Legea 85/2006, potrivită cărora: ”Orice decideri, limitări, interdicții ori altele asemenea instituite prin norme legale sau prevederi contractuale pentru cazul deschiderii procedurii de insolvență vor fi aplicabile doar de la data deschiderii falimentului.
Dispozițiile contrare se abrogă.” Decăderea din beneficiul termenului, ce reprezintă efectul principal al unei notificări de declararea a scadenței anticipate nu putea așadar opera față de debitor și implicit nici față de garanți și fideiusori.
Sub un al doilea aspect, așa cum recunosc și revizuenții, nici aceștia și nici debitoarea Panafico Construct (al cărui administrator special era tot revizuientul #### ##### ######) nu au fost notificați de Credit Europe #### ori de subscrisa în legătură cu declararea scadenței anticipate.
Practic, din perspectiva acestora debitoarea a fost ținută (până la declararea falimentului) să achite creditului conform graficului de rambursare ce prevedea scadența în anul 2023.
Trecerea creditului pe restanță reprezintă înregistrarea în sistemul informatic al băncii a operațiunilor aferente declarării anticipate a exigibilității întregii expuneri.
După trecerea pe restanță a creditului, există și alte etape ce trebuie parcurse, precum:
În termen de 5 zile lucrătoare de la data refuzului, sumele pot fi acoperite de debitor din surse proprii sau, cu aprobarea Comitetului de Credite IMM Centrală, aplicarea altor modalități de recuperare pe cale amiabilă a sumelor restante În caz contrar, banca va întocmi fisa pentru executarea bunurilor aduse în garanție, începând o nouă etapă de aprobare internă a acestei operațiuni.
Ceea ce trebuie reținut, dincolo de absența oricărei formalități de notificare, este că trecerea creditului pe restanță este doar o etapă intermediară internă, ce nu poate fi asimilată efectelor unei notificări de declarare a scadenței anticipate comunicate debitorului/garanților.
Din moment ce decăderea din beneficiul termenului era oprită prin chiar efectul legii, aceasta nu a avut loc decât odată cu deschiderea procedurii falimentului.
Pentru toate aceste motive, intimata a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să dispună respingerea cererii de revizuire a sentinței civile nr. ####/03.02.2017 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. #####/215/2016, în principal, ca tardivă, față de nerespectarea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă; în prim subsidiar, ca inadmisibilă, față de neîndeplinirea condițiilor de exercitare a unei cereri de revizuire; într-un al doilea subsidiar, ca neîntemeiată, cu obligarea revizuenților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205 raportat la art. 509 alin. (1) pct. 5 și 513 plin. (2) Cod procedură civilă.
În probaţiune a propus înscrisuri, depunând la dosar împuternicire avocațială şi decizia nr. ###/17.05.2018 pronunțată de Tribunalul ####.
Sub aspectul probatoriului instanţa a încuviinţat înscrisuri, dispunând ataşarea dosarului nr. #####/215/2016 aflat în arhiva Judecătoriei #######, iar la termenul de judecată din data de 25.06.2021 a respins excepţia tardivităţii invocată de intimată, rămânând în pronunţare asupra admisibilităţii cererii şi fondului cauzei, după ce aluat concluziile părţilor.
Analizând actele şi lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. ####/03.02.2017 (filele 13-19), Judecătoria ####### a respins contestația la executare formulată de #### ##### ###### şi #### ####### #### ca neîntemeiată.
În considerentele hotărârii de primă instanţă s-a reţinut cu privire la prescripția executării silite invocate de contestatorii persoane fizice, că dreptul creditoarei cesionare de a executa silit fidejusorii debitorului principal ######## ######### SRL (aflat în procedura de faliment în dosarul nr. ####/63/2010/a1 Tribunalului #### fiind deschis falimentul la data de 05.12.2013) pentru creanţa aferentă contractului de credit nr. 5/31.03.2008, s-a născut la data de ##########, dată raportat la care nu s-a împlinit termenul de prescripţie extinctivă de 3 ani, până în momentul promovării cererii de executare silită, respectiv 14.04.2016.
Totodată s-au reţinut dispoziţiile art. 112, alin. 4 din Legea nr. 85/2006 referitor la scadenţa creanţelor derivate din contractul de credit antemenţionat în raport de data deschiderii falimentului debitorului persoană juridică.
Împotriva sentinței de primă instanţă contestatorii au formulat apel, unul dintre motivele de apel vizând inițierea executării silite cu depășirea termenului de prescripție, întrucât intervenirea scadenţei anticipate a creanţelor asupra averii debitorului raportat la starea de insolvenţă, nu are relevanţă asupra persoanelor fizice fidejusori, care au un patrimoniu distinct faţă de debitor.
Prin decizia civilă nr. ###/17.05.2018 (filele 36-43), Tribunalul #### a dispus respingerea apelului formulat de #### ##### ###### și #### ####### #### ca nefondat.
Instanța de apel a respins criticile privind greșita soluționare a excepției prescripției dreptului de a începe executarea silită reţinând că dispoziţiile Legii 85/2006 sunt aplicabile în privinţa scadenţei anticipate a creanţei provenite din creditul bancar, iar în privinţa unei creanţe nu poate fi reţinută existenţa a două termene de prescripţie, respectiv un termen pentru debitorul principal şi un altul pentru garanţii fideiusori.
La data de 05.01.2021, unitatea bancară Credit Europe #### (######## S.A. a comunicat Parchetului de pe lângă Judecătoria ####### în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul nr. ####/P/2020 (prin adresa nr. 10542/28.01.2020-filele 11-12) faptul că, în conformitate cu evidenţele sale, la data de 23.10.2012 creditul în discuţie a fost trecut pe restanţă cu valoarea integrală rămasă de rambursat de 306082,76 euro, iar trecerea în restanţă a creditului reprezenta înregistrarea în sistem informatic a operaţiunilor aferente declarării anticipate a exigibilităţii întregii expuneri.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ###### ## ############ ## #########, prin care se poate obţine, în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 509 Cod proc. civ., retractarea hotărârii definitive atacate.
Potrivit art. 509 pct. 5 din C.proc.civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:…….. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor".
Sintetizând elementele de admisibilitate a cererii de revizuire, pentru motivul arătat, rezultă că: înscrisul trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărârea atacată; înscrisul să fi fost necunoscut pentru instanţă şi revizuient; partea să fi fost împiedicată a-l prezenta din motive ce se pot asimila cu forţa majoră sau din cauză că a fost reţinut de partea adversă; înscrisul să fie doveditor, adică determinant pentru soluţia în litigiu; înscrisul trebuie prezentat instanţei, odată cu cererea de revizuire, în cel mult o lună de la descoperirea lui.
Aşadar, trebuie ca respectivul înscris să fi existat la data judecăţii, dar nevalorificarea sa în proces să se fi datorat conduitei culpabile a părţii adverse care l-a reţinut sau împrejurării mai presus de voinţa părţii care, de asemenea, a împiedicat administrarea.
Or, în prezenta pricină, se constată că nu este întrunită ipoteza precitatului text de lege şi nu este permisă revizuirea atunci când asemenea înscrisuri sunt procurate de parte ulterior finalizării procesului, pentru că, într-o asemenea situaţie, s-ar ajunge la repunerea în discuţie a unei hotărâri definitive, intrată în puterea lucrului judecat.
Mai mult, instanţa reţine că revizuenţii erau în situaţia de a putea procura şi înfăţişa înscrisul invocat în prezenta cerere de revizuire, în cadrul procedurii judiciare desfăşurate, în oricare dintre cele două cicluri procesuale, printr-o solicitare de probatorii în acest sens, în măsura în care le considerau relevante pentru obţinerea de consecinţe juridice.
Or, analizând atât cele două hotărâri judecătoreşti invocate de părţi, cât şi dosarele în care acestea s-au pronunţat, se reţine că o astfel de solicitare nu a fost efectuată de către revizuenţi în dosarul finalizat cu hotărârea atacată, ci abia în apel (adresă Tribunalul ####, ulterior încheierii din 13.12.2017), Credit Europe #### (######## S.A. răspunzând solicitării instanţei prin adresa nr. 29/12.01.2018 (fila 191) în care învederează aspecte referitoare la scadenţa anticipată a creanţei provenite din titlul executoriu contract de credit garantat de fidejusorii contestatori.
Dintr-o altă perspectivă, înscrisul reprezentat de adresa nr. 10542/28.01.2020 emisă de creditorul iniţial Credit Europe #### (######## SA al debitorului persoană juridică ai cărui garanţi sunt revizuienţii contestatori, pentru a fi considerat determinant, hotărâtor şi de natură a fi condus la o altă soluţie decât aceea pronunţată de instanţă în contestaţia la executare iniţială, este necesar a conduce la o altă soluţie asupra analizei instituţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a debitorilor fidejusori, deoarece, in analiza pe fond a cauzei, respectiv în considerentele sentinţei atacate, instanţa de fond a avut in vedere ca moment de debut al curgerii termenului de prescripţie data intrării in procedura de faliment a debitorului persoană juridică ######## ######### SRL.
Astfel, nu este în nicio măsură hotărâtoare pentru analiza prescripţiei o adresă care reţine o înregistrare internă a creditoarei iniţiale (care nu atestă decât declanşarea operaţiunilor aferente declarării scadenţei anticipate) ce nu conduce la ideea că s-a declarat efectiv o scadenţă anticipată, în condiţiile în care creanţa pentru care fidejusorii o garantau se afla sub imperiul dispoziţiilor legale ce reglementează insolvenţa şi falimentul persoanelor juridice.
Această din urmă analiză juridică asupra instituţiei prescripţiei, efectuată în două grade de jurisdicţie, nu poate fi modificată prin înscrisul invocat de către revizuenţi.
Trecerea pe restant a creditului în sistemul informatic al băncii nu echivalează cu declararea scadenței anticipate a creditului, scadența rămânând în continuare data convenită de părți anume 27.03.2023, iar odată cu intrarea în faliment a debitoarei Panafico Construct, la data de 05.12.2013, creanța rezultată din Contractul de credit 5/2008 a devenit scadentă, astfel cum creditoarea iniţială comunica încă de la data de 12.01.2018 (fila 191).
Înscrisul evocat reţine poziţia unei persoane juridice de drept privat din prisma interpretării date asupra unui contract civil.
Or, această interpretare a fost avută în vedere de instanţa de apel, care la rândul său a demontat susţinerile contestatorilor, iar noile relaţii/date comunicate de creditorul iniţial Parchetului de pe lângă Judecătoria ####### nu pot fi apreciate ca fiind în contradicţie cu cele comunicate iniţial în faza apelului, ci numai în completare cu privire la operaţiuni interne unităţii bancare.
Acest ultim înscris ce motivează cererea de revizuire nu s-a aflat in posesia Credit Europe #### (######## SA (terţ faţă de proces, iar nu parte potrivnică) la momentul pronunţării sentinţei atacate, ci este urmare a unor verificării efectuate de organele de urmărire penală în cadrul procedurilor penale demarate tot de către revizuenţi.
În contextul în care ulterior depunerii la dosar în apel a răspunsului Credit Europe #### (######## SA, instanţa a solicitat şi a primit relaţii suplimentare de la BNR, iar revizuienţii au depus înscrisuri suplimentare în susţinerea concluziilor asupra apelului vizând prescripţia dreptului de a cere executarea silită, pe care instanţa de apel le-a analizat efectiv tranşând litigiul printr-o decizie definitivă, nu se poate reţine adresa emisă de Credit Europe #### (######## SA la data de 05.01.2021 ca un înscris preexistent pronunţării sentinţei civile nr. ####/2017, iar cu atât mai puţin determinant pentru soluţia ce urmează a se da în cauză.
În aceste condiţii, revizuenţii nu au făcut dovada că au fost împiedicaţi de un caz de forţă majoră pentru a intra in posesia acestor date suplimentare (sau a oricăror date vizând declararea scadenţei anticipate) in cadrul procesului iniţial (cu referire la soluţia primei instanţe atacate cu revizuire), iar cu atât mai puţin în apelul declarat împotriva sentința civilă nr. ####/03.02.2017, în care cercetarea judecătorească a fost efectuată în mod complet şi coerent şi a vizat aspectul dedus judecăţii, fiind pronunţată o soluţie definitivă.
Astfel, prezentând mijloace de probă noi - în sensul de înscris procurat ulterior judecăţii - şi pretinzând ca pe baza acestora să fie revizuită hotărârea, părţile tind, de fapt, la nesocotirea autorităţii de lucru judecat a celor statuate definitiv prin pronunţarea de către Tribunalul #### a deciziei civile nr. ###/17.05.2018.
Or, funcţia revizuirii, de cale extraordinară de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecăţilor definitive/irevocabile în afara condiţiilor strict reglementate procedural.
În sens contrar, dacă procurarea unui simplu mijloc de probă - fără ca partea să dovedească împrejurările excepţionale, mai presus de voinţa sa, care au împiedicat-o să-l înfăţişeze în cadrul procesului, ar fi suficientă pentru retractarea unei hotărâri, atunci stabilitatea juridică şi puterea de lucru judecat de care trebuia sa se bucure hotărârile, ar rămâne fără niciun fel de eficienţă.
În cadrul revizuirii, nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi de fond, numai pe temeiul unor noi elemente de fapt ce nu au format obiectul judecăţii finalizate cu pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se solicită.
Motivele caracteristice de revizuire presupun că hotărârea a fost temeinică în raport cu probele dosarului la data pronunţării ei, însă ulterior s-a descoperit împrejurări necunoscute, astfel încât situaţia de fapt reţinută de către instanţă, văzută prin prisma noilor elemente, nu mai corespunde realităţii, impunându-se retractarea hotărârii respective.
Din perspectiva modalităţii în care cele două instanţe au analizat şi stabilit momentul de debut al începerii curgerii termenului de prescripţie (analiză care ar ţine mai degrabă de o soluţie dată în rejudecare, dacă prezenta cerere ar fi admisibilă), se constată că revizuenţii tind la retractarea unei hotărâri judecătoreşti nedefinitive, acesta aspect substituindu-se unui alt motiv de inadmisibilitate a prezentei cereri.
Astfel, coroborând dispoziţiile art. 509 cu cele ale art. 459 Cod procedură civilă se identifică o condiţie de admisibilitate a revizuirii în raport de obiectul acesteia, care poate privi numai o hotărâre care nu este susceptibilă de a fi atacată cu apel.
În fapt, sentința nr. ####/03.02.2017 pronunţată de Judecătoria ####### a fost efectiv atacată cu apel, ce a fost respins ca nefondat de către Tribunalul #### prin Decizia civilă nr. ###/17.05.2018, ambele hotărâri evocând fondul.
Se constată astfel, aşa cum şi initimata invoca, încălcarea principiului legalității căii de atac ţinând cont de evocarea fondului în decizia civilă nr. ###/17.05.2018, cu atât mai mult cu cât motivul de apel vizând prescripția dreptului de a cerere executarea silită a fost analizat efectiv.
Astfel, o eventuală cerere de revizuire ar fi putut fi formulată numai în privinţa deciziei civile nr. ###/17.05.2018, deşi chiar şi sub acest aspect ar apărea ca inadmisibilă.
Pentru motivele prezentate, instanţa apreciază prezenta cerere de revizuire ca fiind inadmisibilă, motiv pentru care urmează a o respinge.
În referire la soluţia ce urmează a se da cererii principale şi petitul intimatei referitor la cheltuieli de judecată se reţin disp. art. 451 alin (2) Cod proc. civ. care stabileşte posibilitatea instanţei, chiar şi din oficiu, de a reduce motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama de circumstanţele cauzei.
Criteriile care vor fi utilizate de instanţă cu o atare finalitate sunt cele indicate în conţinutul normei, având valoarea unor criterii legale.
În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (######## #### c.
României, hotărârea din 29 martie 2011, cererea nr.17437/03, publicată în M.
Of. nr. 13/06.01.2012) s-a reţinut că „un reclamant nu poate obţine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit realitatea, necesitatea şi caracterul rezonabil”.
De asemenea, în jurisprudenţa comunitară (CJCE, Cauza ####### şi alţii, hotărârea din 19 februarie 2012, C-303/99) s-a apreciat că avocatul, prin exercitarea profesiei sale, îndeplineşte o activitate economică, activitate care constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă liberă, însă orice activitate economică se desfăşoară "în condiţiile legii".
În consecinţă, legiuitorul a apreciat că valoarea onorariului trebuie să fie proporţională cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitării sale în cazul în care nu există un just echilibru între prestaţia avocaţială şi onorariul solicitat.
Desigur, disproporţia se analizează de la caz la caz, ţinându-se seama de elemente ca: valoarea litigiului, complexitatea cauzei, activitatea desfăşurată în cauză, elemente care trebuie raportate la împrejurările specifice ale fiecărei cauze.
În speţă, instanţa reţine că procesul de o complexitate redusă s-a soluţionat la primul termen de judecată cu concluzii succinte, având in vedere că dosarele de fond au fost ataşate prezentei cereri.
Astfel, ţinând cont de aceste considerente, precum şi de caracterul procedurii care nu a presupus administrarea unui probatoriu complex, instanţa apreciază ca fiind excesiv onorariul plătit în cauză, faţă de volumul de muncă depus de apărător, deşi parte a argumentelor din întâmpinare sunt validate prin raţionamentul hotărârii.
Pentru aceste motive, urmează să reducă onorariul de avocat de la suma de 6157,87 lei (conform facturii şi ordinului de plată -filele 49-50) la suma de 3000 lei, apreciind că este suficient pentru judecata în faţa instanţei de fond, ţinând cont şi de deplasarea efectuată de apărătorul ales pe ruta Bucureşti-#######.
În baza art. 453 alin.1 Cod proc.civ., având în vedere că revizuenţii au căzut în pretenţii, instanţa îi va obliga şi la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimată cu prezentul proces, în cuantum de 3000 lei, constând în onorariu avocat redus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții #### ##### ######, CNP ############# şi #### ####### ####, CNP #############, ambii cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat "##### ######" din #### #######, str.
A.I. ####, ### ######, ### #, ### ##, #### ####, în contradictoriu cu intimatul CREDIT PLUS (GULF) LTD, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat "##########, ###### Vasile&Partners", din #### #########, str.
Plantelor, nr. 12, sector 2, ca inadmisibilă.
Obligă revizuenții la plata către intimată a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat redus.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria #######.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de grefa instanței, azi 25.06.2021.
Preşedinte,
##### ######
Grefier,