Hotărâre nr. 248 din 14.02.2023

Reclamanții BC și BA au solicitat în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială X, prin primar, să se constate că sunt proprietarii imobilului casa de locuit si a suprafeței de 800 mp teren intravilan, situat în localitatea X, județul Olt, teren dobândit ca efect al prescripției achizitive (uzucapiunii) de peste 30 ani iar în motivarea cererii, reclamanții au arătat că în anul 1990 au cumpărat un imobil, casă de locuit, din paianta, având doua camere, anexa gospodărească, acoperită cu țiglă, împreună cu suprafața de 800 mp, imobil situat în comuna X, județul Olt, cu vecinii: (...) și locuiesc efectiv în acest imobil din anul 1990 împreună cu copiii lor, au exercitat efectiv o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietari, acesta fiind și motivul pentru care în tot acest timp au achitat toate obligațiile, taxele și impozitele către stat, nefigurând cu debite restante față de bugetul local și în toată această perioadă nu au avut nici un litigiu cu vecinii sau alte persoane referitor la tulburarea posesiei.

Potrivit art. 248 alin. 1 C. pr. civ., instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei invocată din oficiu, instanța a apreciat-o întemeiată pentru următoarele motive:

Uzucapiunea este mijlocul originar de dobândire a dreptului de proprietate prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în termenul și în condițiile prevăzute de lege, iar prin efectul posedării neîntrerupte a lucrului un timp determinat prevăzut de dispozițiile legale, starea de fapt transformându-se în stare de drept.

Potrivit art. 6 alin. 4 din Noul Cod civil, prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, iar potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011, dispozițiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia.

Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei.

În aceste condiții, instanța a constat că sunt incidente prevederile vechiului Cod civil de la 1865, lege în vigoare la momentul începerii posesiei.

Condiția esențială pentru a opera uzucapiunea constă în exercitarea unei posesii utile, care trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1847 Cod civil de la 1865.

Totodată, instanța reține că potrivit art. 1890 Cod civil de la 1865, uzucapiunea de 30 de ani operează indiferent de atitudinea proprietarului, important fiind ca cel ce stăpânește bunul să exercite o posesie utilă pe această perioadă de timp, fără a fi obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință.

Prin urmare, din moment ce uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil constituie și o sancțiune a fostului proprietar care, prin pasivitatea lui, a lăsat o perioadă îndelungată ca bunul să se afle în posesia altei persoane care s-a comportat ca un adevărat proprietar, este necesar ca acțiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii să fie soluționată în contradictoriu cu adevăratul proprietar.

Potrivit art. 36 C. pr. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios astfel cum este dedus judecății și din analiza acestui text se desprinde ideea că reclamantul, ca titular al cererii de chemare în judecată, are obligația de a justifica atât calitatea sa procesual activă cât și calitatea procesual pasivă a pârâtului – celui chemat în judecată.

Prin adresa nr. (...),Primăria com.

X a comunicat că pentru suprafața de teren de 800 mp situat în com.

X, jud.

Olt, a formulat cerere de reconstituire DE care a și primit această suprafață conform titlului de proprietate nr. (...) pe care îl anexează.

Pe de altă parte, din cuprinsul adresei nr. (...) depusă de Primăria X rezultă că suprafața de 800 mp e aceeași în adresa (...) și titlul de proprietate nr. (...) și adeverința nr. (...) și se precizează că între fiul moștenitor al numitei DE și reclamanți există două înțelegeri scrise din 1990 și 1995.

Pe de altă parte, instanța a avut în vedere că potrivit „Minutei" întâlnirii dintre conducerea C.S.M. și membrii Comisiei pentru unificarea practicii judiciare - cu președintele Secției Civile a I.C.C.J., reprezentantul P.I.C.C.J. și președinții secțiilor civile, conflicte de muncă și asigurări sociale a curților de apel pentru discutarea problemelor de practică judiciară neunitară din data de 01.04.2009, s-a stabilit că în cazul în care proprietarul imobilului nu mai este cunoscut acțiunea în constatarea uzucapiunii poate fi introdusă în contradictoriu cu unitatea administrativ - teritorială, în speță, Unitatea Administrativ Teritorială Corabia prin Primar și/sau vecinii imobilului.

În cazul de față, instanța a constat că din probele administrate în cauză reiese că proprietarul imobilului este cunoscut și, pe de altă parte, nefiind dovedit faptul că este vorba despre un teren care să aparțină domeniului privat al Unității Administrativ Teritoriale Comuna X, aceasta nu are calitate procesuală pasivă, neavând calitatea de proprietar al imobilului.

Pentru aceste motive, instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Comuna X invocată de instanță din oficiu și a respins acțiunea formulată de către reclamanții BC și BA, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna X, jud.

Olt, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și, având în vedere soluția adoptată cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive, instanța a constat că nu se mai impune cercetarea pe fond a cauzei.