Sentință civilă nr. 1446 din 09.10.2024

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul ......../207/2024, petentul BEJ Tăbăran George Leontin, executor judecătoresc în cadrul BEJ Tăbăran George Leontin, pentru creditoarea A.........

R............S.R.L., cu sediul în Bucureşti, a solicitat instanţei în contradictoriu cu terţul poprit Revolut Bank UAB Vilnius-Sucursala Bucureşti, cu sediul în Bucureşti şi debitorul M..............

G...........

A..............., validarea popririi dispusă în dosarul de executare 804/E/2022 întocmit de BEJ Tăbăran George Leontin.

În motivare, se arată că, la cererea creditorului A.........

R............S.R.L., cu sediul în Bucureşti, a fost deschis dosarul de executare nr. 804/E/2022 împotriva debitorului M..............

G...........

A..............., cu domiciliu în comuna Fărcaşele, sat Fărcaşu de Jos, str.

P..........., nr.54, jud.

Olt, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr.127371 din 11.08.2021, iar potrivit răspunsurilor ANAF, debitorul este titularul unor conturi deschise la terţul poprit Revolut Bank UAB Vilnius-Sucursala Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, iar prin adresa din data de 13.12.2023 s-a dispus înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitorul le deţine la terţul poprit Revolut Bank UAB Vilnius-Sucursala Bucureşti, cu sediul în Bucureşti.

Menţionează petentul că terţul poprit nu a înţeles să dea curs adresei de înființare a popririi şi nu şi-a îndeplinit până la această dată obligațiile prevăzute de art.787 c.pr.civ, de consemnare a sumelor şi de transmitere a dovezii executorului judecătoresc.

În motivarea în drept a acţiunii, creditoarea a invocat dispoziţiile art. 790 – 792 Cod pr. civ.

La cerere au fost ataşate următoarele înscrisuri: adresa de înfiinţare a popririi nr. 804/E/2022 emisă la data de 13.12.2023 ( f.5), Încheierea de încuviințare a executării silite nr.2226/16.11.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr.6117/207/2022( f.6), dovada de comunicare(f.7) .

La data de 06.02.2024 terțul poprit Revolut Bank UAB a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, ca inadmisibilă și introdusă prematur, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Susţine terţul poprit că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul Biroul Executorului Judecătoresc Tăbăran George Leontin a solicitat validarea popririi faţă de debitorul M..............

G...........

A............... , până la concurenţa sumei de 4.588,16 lei reprezentând debit principal, dobândă precum şi cheltuieli de executare silită în temeiul unui titlu executoriu reprezentat de Contractul de credit nr.127371/11.08.2021.

De asemenea, se arată faptul că a fost încuviinţată executarea silită faţă de debitor pentru suma stabilită mai sus la data de 16.11.2022, prin încheierea nr. 2226/2022 a Judecătoriei Caracal, pronunţată în cadrul dosarului nr. 6117/207/2022.

Totodată, în motivarea cererii sale, reclamantul Biroul Executorului Judecătoresc Tăbăran George Leontin susţine faptul că subscrisei i-a fost comunicată o adresă de înfiinţare a popririi, la care nu a înţeles să dea curs.

Aceste susţineri sunt însă nereale, având în vedere faptul că entitatea REVOLUT BANK UAB VILNIUS - SUCURSALA BUCUREŞTI nu are cum să dea curs popririi, astfel cum vom arăta în continuare, fapt ce conferă premisele suficiente în vederea respingerii cererii de validare a proprii formulate, în primul rând, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, ca inadmisibilă și introdusă prematur, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, terțul poprit a arătat, că în ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință reprezintă aplicarea în plan procesual a capacităţii civile,

respectiv aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual. în ceea

ce priveşte persoanele juridice, acestea dobândesc capacitatea procesuală de folosinţă odată

cu înregistrarea lor.

Susţine terţul poprit că, potrivit art. 42 din Legea nr.31/1990 sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale.

De regulă, capacitatea procesuală de folosinţă o are doar societatea mamă, ca persoană juridică, însă, prin excepţie, o poate avea şi sucursala cu condiţia ca acesteia s-i fi fost delegate, în mod expres, de către societatea mamă, atribuţiile pentru exerciţiul şi apărarea drepturilor deduse judecăţii.

Or, în acest context, reclamantul a introdus cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă, în speţă Revolut Bank UAB Vilnius -Sucursala Bucureşti, iar sancţiunea în această situaţie este nulitatea absolută a cererii de chemare în judecată.

A mai arătat că, în virtutea caracteristicilor lor şi a statutelor sau regulamentelor de organizare, sucursalele pot avea anumite drepturi de reprezentare în raporturile cu terţii, în temeiul unei delegări de atribuţii de reprezentare date de directorul societăţii mamă.

Această delegare şi limitele ei trebuie să rezulte fie din statut, fie dintr-un mandat dat separat.

Astfel, regula este că societatea mamă, respectiv Revolut Bank UAB Vilnius din Lituania, poate avea capacitate procesuală de folosinţă, iar cazul de excepţie, în care şi Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti poate avea capacitate procesuală de folosinţă este doar în situaţia în care există o delegare expresă.

Or, subscrisei nu i-au fost delegate în niciun moment de către Revolut Bank UAB Vilnius atribuţii de administrare a conturilor clienţilor, ci doar atribuţii administrative.

Toate aceste aspecte au fost deja confirmate de către instanţele judecătoreşti naţionale, în cursul acestui an.

Vă rugăm să observaţi astfel hotărârile pronunţate în cauze având acelaşi obiect şi stări de fapt identice, spre exemplu: Hotărârea nr. 1134/2023 din 1.11.2023 pronunţată în dosarul nr. 1370/230/2023 de către Judecătoria Filiaşi; Hotărârea nr. 1135/2023 din 1.11.2023 pronunţată în dosarul nr. 1371/230/2023 de către Judecătoria Filiaşi.

Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care poate fi invocată în orice stare a procesului.

Motiv pentru care, în lumina argumentelor arătate mai sus, înţelege să invocăm, în temeiul art. 56 Cod procedură civilă, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi solicită anularea cererii de validare a popririi urmare a admiterii excepţiei formulate în acest sens.

Raportat la excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive, a arătat că raportul de drept procesual se poate lega valabil doar între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.

Astfel, va arăta în cele ce urmează că nu există niciun raport de drept material între subscrisa, debitorul urmărit şi creditorul urmăritor.

Pentru început, a amintit faptul că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, este o excepţie de fond, absolută, peremptorie şi care poate fi invocată în orice stare a procesului atât de către părţi, cât şi de către instanţă din oficiu, inclusiv în apel.

Astfel, din punct de vedere procedural, subscrisa este îndreptăţită să invoce excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în orice stare a procesului, respectiv prin prezenta întâmpinare.

Potrivit art. 32 Cod procedură civilă, una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile este calitatea procesuală - activă, în ceea ce îl priveşte pe reclamant, şi pasivă, în ceea ce îl priveşte pe intimat (în speţă - terţ poprit). în continuare, art. 36 Cod procedură civilă defineşte calitatea procesuală drept identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios. în măsura în care cererea de chemare în judecată nu întruneşte condiţia esenţială subsumată calităţii procesuale, instanţa este obligată să respingă cererea de chemare în judecată ca, fiind formulată de către o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate procesuală, conform art. 40 alin. (1) teza finală Cod procedură civilă.

Astfel, reclamantul, fiind cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a terţului poprit, prin indicarea obiectului cererii şi a raportului juridic obligaţional în temeiul căruia a formulat cererea.

Dacă instanţa constată lipsa calităţii procesuale, potrivit art. 40 alin. (1) Cod procedură civilă, este obligată să respingă cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.

Cu titlu prealabil, a arătătat faptul că adresa de comunicate a popririi a fost trimisă sucursalei din Bucureşti a Revolut Bank UAB Vilnius, iar nu societăţii mamă pentru a se realiza validarea popririi.

De asemenea, prin cererea de validare a popririi, reclamantul a arătat că aceasta se formulează împotriva terţului poprit Revolut Bank UAB Vilnius, indicând adresa sucursalei din Bucureşti.

Susţine terţul poprit că între Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti şi debitorul urmărit nu există niciun raport material şi juridic direct, condiţie esenţială pentru chiar temeiul cererii de validare a popririi formulate.

Raportul există însă între Revolut Bank UAB Vilnius şi debitor.

În acest context, a arătăat că Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti nu poate fi obligată să poprească conturile debitorului urmărit, deoarece între subscrisa şi debitorul urmărit, respectiv subscrisa şi creditorul urmăritor nu există niciun raport material şi juridic direct care să justifice calitate procesuală pasivă.

Atunci când se formulează o cerere de chemare în judecată care are ca obiect validarea popririi, trebuie să se ia în considerare faptul că întotdeauna vor exista cel puţin două raporturi juridice preexistente.

Primul raport juridic este cel între creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, iar cel de-al doi-lea raport juridic este între debitorul urmărit (care are calitatea de creditor în cadrul acestui raport) şi terţul poprit (care are calitatea de debitor în cadrul acestui raport).

Cu privire la calitatea procesuală a subiecţilor popririi, într-o speţă.

Curtea Supremă de Justiţie a observat că instanţa de validarea are obligaţia de a verifica existenţa titlului executoriu ce se impune a fi pus în executare de către creditor, precum şi dovada faptului că terţul poprit fie este dator debitorului, fie dacă debitorul are cont deschis la banca terţ poprit.

În atare situaţie, în ceea ce priveşte calitatea procesuală a creditorului popritor şi a debitorului, acestea rezultă fără putinţă de tăgadă din însăşi existenţa titlului executoriu, însă, în ceea ce priveşte calitatea procesuală a terţului poprit, aceasta este determinată de existenţa unui raport Juridic între debitorul urmărit şi terţul poprit.

În altă ordine de idei, a arătat că, calitatea procesuală pasivă a terţului poprit creează acestuia o poziţie pasivă, care se bucură de prezumţia că nu datorează nimic, întrucât sarcina probei aparţine creditorului conform principiului actori incumbit probatio.

A mai susţinut ,în primul rând, pentru ca subscrisa să aibă calitatea de terţ poprit, aceasta trebuie să aibă calitatea de debitor al debitorului urmărit.

Respectiv, între aceştia ar trebui să existe un raport juridic de drept material prin care subscrisa să fie obligată, în calitate de debitor, la restituirea sumei de bani către debitorul urmărit, în calitate de creditor.

Astfel, se creează, aparent doar, un al trei-lea raport obligaţional prin care terţul poprit devine debitor ar creditorului urmăritor.

Acest raport nu se naşte ca urmare a încheierii unor acte juridice, ci este consecinţa firească a raporturilor juridice preexistente între creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, respectiv debitorul urmărit şi terţul poprit în calitate de debitor.

Astfel, pentru a fi justificată calitatea de terţ poprit, trebuie să existe, în primul rând, raportul obligaţional prin care acest este obligat, iniţial faţă de debitorul urmărit şi ulterior faţă de creditorul urmăritor.

Arătăm, în acest context, că între subscrisa şi debitorul urmărit nu există niciun raport juridic prin care să i se confere celui din urmă calitatea de creditor şi primului calitatea de debitor.

Unicul raport juridic de drept material existent este între entitatea lituaniană - Revolut Bank UAB Vilnius din Lituania şi debitorul urmărit.

Doar între aceştia există un raport obligaţional valabil, prin care unul a dobândit calitatea de creditor şi celălalt de debitor şi doar între această entitate şi creditor poate exista un raport juridic indirect, derivat din preexistenta celorlalte două.

Acest aspect a fost validat anterior, chiar şi în cursul acestui an, de către instanţele de judecată care au soluţionat alte dosare în care suntem parte, având acelaşi obiect.

Indică în acest sens poziţia adoptată de Judecătoria Balş prin Hotărârea nr. 1753/2023 din 12.10.2023 în dosarul nr. 2706/184/2023 unde instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terţului poprit, în speţă Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti.

Aşadar, subscrisa nu poate sta în prezentul proces în calitate de terţ poprit, dacă nu este datornicul debitorului urmărit, adică, dacă între acestea nu există niciun raport de drept obligaţional.

Or, după cum a arătat mai sus, sucursala Bucureşti nu este autorizată să realizeze, în mod valabil, vreo operaţiuneîn conturile clienţilor Revolut şi, evident, nu a încheiat niciun contract cu debitorul urmărit, astfel că nu există un raport între subscrisa şi debitor.

Dacă, ipotetic, ar admite faptul că hotărârea primei instanţe este valabilă şi temeinică, subscrisa ar fi obligată să poprească conturile clienţilor Revolut, lucru care este imposibil să se realizeze, având în vedere faptul că această prerogativă nu intră în atribuţiile sale, şi nici nu are aprobarea sau capacitatea tehnică şi operaţională de a face acest lucru.

În consecinţă, din moment ce conturile bancare ale creditorului nu sunt deţinute şi administrate de către Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti şi, în plus, nu există niciun raport juridic obligaţional între aceasta şi debitorul urmărit, subscrisa nu poate avea calitatea de terţ poprit şi nici nu poate pune în executare dispoziţiile instanţei în vederea instituirii popririi.

Pentru aceste motive, înţelegem să invocăm, în temeiul art. 32, art. 36 şi art. 40 alin. (1) teza II Cod procedură civilă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi solicităm respectuos instanţei respingerea cererii de validare a popririi ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Aceeaşi optică este împărtăşită şi de către instanţele naţionale; spre exemplu, prin Sentinţa nr. 1637/05.05.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa a motivat admiterea cererii de validare a poprire ca urmare a faptului că: In plus, în acord cu disp. art. 236 alin. 10 din Legea nr. 207/2015, în situaţia în care, la data comunicării adresei de înfiinţare a popririi, terţul poprit nu dator a vreo sumă de bani debitorului urmărit sau suma datorată era în cuantum net inferior celei pretinse de creditor, îi revenea să înştiinţeze despre acest fapt organul de executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei de înfiinţare a popririi, ceea ce însă în cauză nu s-a întâmplat, ci, deşi pretinde că prin compensare s-ar fi stins o creanţă de 1104268,30 lei la 30.04.2016, societatea F---- International SRL a rămas în pasivitate, aspect de natură a infirma aparenţa de nelegalitate pretinsă prin cererea de chemare în judecată a exista în cauză."

In acelaşi timp, dat fiind faptul că potrivit art. 787 alin. (5) Cod procedură civilă, terţului poprit îi este blocată posibilitatea formulării contestaţiei la executare, procedura de validare a popririi poate să constituie cadrul procesual în care să formuleze apărări si excepţii, după cum consideră oportun.

Etapele procedurii validării popririi descrise mai sus sunt direct aplicabile tuturor terţilor popriţi, persoane juridice române.

În cazul în care terţul poprit nu este o persoană juridică română, condiţiile, respectiv etapele procedurii validării popririi trebuie corelate şi analizate în considerarea dispoziţiilor legale internaţionale în materia executării actelor şi dispoziţiilor aparţinând unui alt stat.

În aceste condiţii, analiza îndeplinirii etapelor anterior detaliate se va efectua prin prisma acestor dispoziţii legale, care obligă persoanele juridice din alt stat să nu execute actele sau dispoziţiile emise de autorităţile române decât dacă sunt îndeplinite etapele la care vom face referire în continuare.

Arată terțul poprit că, în esență, că Revolut UAB Vilnlus Sucursala București nu oferă niciun fel de serviciu la acest moment, ci este constituită doar în scopuri pur administrative și în niciun moment nu a avut activitate la adresa menționată în cerere și nu desfășoară activitate la sediul vechi sau la sediul nou din România.

A mai arătat că Sucursala nu este la acest moment operațională, iar conturile clienților sunt în continuare deținute, administrate și gestionate de entitatea lituaniană a Revolut Bank UAB, astfel că o eventuală poprire a conturilor clienților va putea fi efectuată doar de către Revolut Bank UAB - entitate lituaniană.

Terțul poprit a invocat prevederile art. 20 - 23 din Regulamentul CE nr 805/2004 al Parlamentului European și Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui titlu executoriu european, arătând că există instituită o procedură specială care permite executarea silită a creanțelor într-un stat terț, procedură care trebuia parcursă de către creditor, având în vedere faptul că Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala București nu administrează conturi bancare, astfel încât acestea să poată fi poprite.

A mai solicitat terțul poprit să se constate că, deși a existat o comunicare a adresei de înființare a popririi, subscrisa nu administrează conturile debitorului, aspect care a dus la imposibilitatea executării obligațiilor impuse prin aceasta, întrucât comunicarea unei adrese de înființare a unei popriri la o entitate care nu administrează conturile debitorului nu poate echivala cu o comunicare conformă, neexistând un refuz nejustificat de îndeplinire a obligațiilor ce rezultă din adresa de înființare a popririi, din moment ce aceste obligații au vizat Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala București, iar obligațiile puteau fi îndeplinite doar de către Revolut Bank UAB, entitatea din Lituania.

A mai invocat terțul poprit faptul că este aplicabilă prin asemănare procedura recuperării creanțelor fiscale prin procedura executării silite directe a organelor fiscal, așa încât, potrivit Directivelor 2010/24/UE și 2011/16/UE transpuse prin Titlul X (Aspecte internaționale) din C.pr.fiscală, autoritățile fiscale române au posibilitatea de a coopera cu alte autorități fiscale din statele membre ale UE în vederea recuperării creanțelor datorate de către cetățenii români.

A mai precizat faptul că ANAF poate cere executarea activelor unui debitor român aflate în străinătate (inclusiv a unui cont bancar străin) doar dacă anterior a încercat recuperarea creanțelor pe teritoriul României, regula fiind că recuperarea creanțelor de către autoritățile altui stat are caracter subsidiar, în cauză iar nu s-a făcut dovada cu privire la înființarea popririi cu prioritate asupra conturilor bancare deținute de către debitor în România, în vederea satisfacerii creanței cu celeritate și cu avansarea cu bună-credință a unui cuantum redus al cheltuielilor de judecată.

În susținerea întâmpinării a solicitat proba cu înscrisuri, anexând la cerere împuternicirea avocațială şi Memorandum decembrie 2023 ( f.27-31).

La data de 19.03.2024, BEJ Tăbăran George Leontin, a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de terțul poprit, amendarea terțului poprit Revolut, pentru că refuză, cu rea-credință, să dea curs popririlor instituite, argumentând că nu se supune legislației din România și să se dispună interzicerea desfășurării de către terțul poprit Revolut a oricăror activități viitoare pe teritoriul României, ca măsură complementară, în temeiul art. 61 din OUG nr. 99/2006.

În motivarea răspunsului la întâmpinare, BEJ Tăbăran George Leontin, a arătat terțul poprit Revolut are obligația de a respecta legislația românească adoptată în scopul protejării Interesului general, conform art. 45 alin. (1) din OUG 99/2006), fiind o instituție de credit autorizată într-un stat membru (Lituania) care își desfășoară activitatea pe teritoriul României prin intermediul unei sucursale sau în mod direct, fiind aplicabile și dispozițiile art. 61 din OUG nr. 99/2006.

La data de 10.04.2024, terţul poprit Revolut Bank, a formulat Note scrise, prin care a înaintat la dosar Memorandumul emis de către Rizoiu & Poenareu – Societatea de Avocaţi la data de 4 aprilie 2024, reprezentând opinia profesională a acesteia asupra interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale incidente raportat la situaţia juridică dată ( f.67-74).

La termenul de judecată din 19.06.2024, faţă de modalitatea de formulare a cererii de chemare în judecată, a amânat judecarea cauzei şi a acorda un nou termen de judecată, punând in vedere petentului, sa precizeze suma de bani pentru care solicită poprirea.

În virtutea rolului activ, consacrat de dispozițiile art. 22 alin.2 Cod procedură civilă raportat la art. 254 alin. 5 Cod pr. civilă, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Banca Națională a României pentru a comunica dacă sucursala REVOLUT BANK, aşa cum aceasta a fost înmatriculată în România, are în competență şi în atribuții gestionarea conturilor clienţilor din România sau dacă gestionarea acestor conturi revine societăţii mamă din Lituania.

De asemenea, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru a depune la dosar, în copie certificată, încheierea registratorului registrului comerţului nr.78412/06.06.2023 şi un extras ORC din care să rezulte informaţii privind obiectul de activitate al REVOLUT BANK UAB VILNIUS SUCURSALA BUCUREŞTI, J40/10350/2023, cod unic de înregistrare 48273978.

La data de 08.07.2024, petentul BEJ Tăbăran George Leonin, a depus la dosar precizare prin care a arătat că precizează suma de bani pentru care solicită poprirea, la suma de 5511,16 lei ( f.89), iar la data de 02.10.2024 Banca Națională a României a comunicat că Revolut Bank UAB este o instituţie de credit autorizată şi reglementată de Banca Lituaniei, care prestează servicii în mod direct pe teritoriul României în baza notificării primite de BNR de la autoritatea competentă din Lituania, potrivit dispoziţiilor art.45 şi art.49 din OUG nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului respectiv în Lista Instituţii din alte State Membre UE pentru care autorităţile competente au notificat BNR furniza rec de servicii In mod direct pe teritoriul României, Secţiunea V, Instituţii de credit, Lista instituţiile r de credit care au notificat BNR furnizarea de servicii în mod direct pe teritoriul României1 (se regăseşte la poziţia 288/283).

A mai arătat că între autoritatea competentă din statul de origine şi Banca Naţională a României, în calitate de autoritate competentă din statul membru gazdă, se derulează un simplu proces de notificare, iar, potrivit art. 208 alin. (1) din OUG nr. 99/2006, supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit din alte state membre, inclusiv în ceea ce priveşte activităţile desfăşurate pe teritoriul României, se asigură de autoritatea competentă din statul membru de origine.

În contextul celor anterior menţionate, Banca Lituaniei a notificat Băncii Naţionale a României, în baza dispoziţiilor art. 35 alin. (3) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE, transpuse în prevederile art.45, art. 46 şi art. 48 din OUG nr. 99/2006/ intenţia Revolut Bank UAB de a deschide o sucursala pe teritoriul României, denumită Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti, indicând 19.05.2022 ca dată de la care poate începe desfăşurarea activităţii.

A menţionat că, până la această dată Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti nu şi-a început activitatea în România ( f.91).

De asemenea, la data de 03.10.2024 Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, a comunicat relaţiile solicitate ( f.92-97).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea formulata petentul Biroul Executorului Judecătoresc Tăbăran George Leontin, pentru creditorul A..........

R..........S.R.L., în contradictoriu cu debitorul M..............

G...........

A..............., şi terţul poprit Revolut Bank UAB Vilnius ( sucursala Bucureşti), a solicitat înfiinţarea popririi pentru suma totală de 5511,16 lei, pe care debitorul i-o datorează şi la plata cheltuielilor de executare

Constata instanța ca prin încheierea nr. 2226 din 16.11.2022, pronunțată de Judecatoria Caracal in dosarul nr. 6117/207/2022 a fost admisa cererea de încuviinţare a executării silite pentru creditorul A..........

R..........S.R.L., împotriva debitorului M..............

G...........

A................

A fost încuviinţata executarea silită a titlul executoriu constând în contract de credit nr. 127371/11.08.2021.

Prin adresa din data de 13.12.2023, a fost dispusa instituirea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitorul urmărit M..............

G...........

A..............., le deţine la terţul poprit REVOLUT BANK UAB, până la concurenţa sumei de 5511,16 lei.

Terţului poprit i s-a pus în vedere de executorul judecătoresc ca în termen de 5 zile de la primirea adresei de poprire să consemneze sumele de bani poprite, dovada consemnării să o trimită la sediul executorului judecătoresc.

Adresa de înfiinţare a popririi a fost primită de terţul poprit în data de 20.12.2023 (fila 7).

Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. 1 CPC, conform cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanţa analizând excepţia lipsei capacităţii de folsintă a terţului poprit Revolut Bank UAT Vilnius - Sucursala București, invocată de terţul poprit prin întâmpinare, o apreciază ca fiind neântemeiată, luând în considerare următoarele argumente:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a terţului poprit, instanţa reţine că potrivit dispoz. art. 56 alin. 1 şi 3 Cod pr.

Civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, lipsa capacităţii procesuale de folosinţă putând fi invocată în orice stare a procesului.

Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice sau juridice de a avea drepturi şi obligaţii de natură procesuală, constituind o condiţie esenţială pentru ca o persoană fizică sau juridică să devină parte în procesul civil, determinată fiind de însăşi capacitatea civilă de folosinţă.

Orice persoană care are folosinţa drepturilor civile se bucură şi de capacitate procesuală de folosinţă, având astfel posibilitatea de a fi parte în procesul civil.

Totodată, dispoziţiile art. 56 alin. 2 Cod pr.

Civ., prevăd că pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

Altfel spus, legea acordă, în anumite limite, capacitate procesuală de folosinţă unor asociaţii, societăţi sau entităţi care sunt constituite potrivit legii, fără ca acestea să aibă personalitate juridică.

Prevederile art. 43 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale nu menţionează că sucursalele nu au capacitate de folosinţă, ci menţionează doar că acestea nu au personalitate juridică.

Doctrina şi practica în materie societară a recunoscut că, în măsura în care se recunoaşte de către societatea-mamă o autonomie de acţiune sucursalei, autonomie dovedită de activităţile derulate de sucursală în planul relaţiilor economice, prin organele proprii de conducere, aceasta poate sta în judecată ca pârâtă, chiar dacă nu are personalitate juridică, potrivit legii.

Din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus citate, rezultă că intenţia legiuitorului a fost de a recunoaşte o capacitate de folosinţă, specială, atipică, limitată, societăţilor/asociaţiilor/entităţilor care nu au personalitate juridică, respectiv capacitatea de a sta în judecată ca pârâte, dacă există organe proprii de conducere.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, REVOLUT Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti a fost înregistrată în Registrul Comerţului, la începutul lunii iunie.

Aşa cum rezultă din Extrasul de Informare, eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, REVOLUT Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti este înregistrată în Registrul Comerţului, primind număr unic de înregistrare în Registrul Comerţului, respectiv J40/10350/2023, deţine Cod unic de înregistrare, 48273978, îşi desfăşoară efectiv activitatea la sediul indicat şi are organe proprii de control.

Aşadar, existenţa juridică a sucursalei REVOLUT este atestată de înregistrarea acesteia în Registrul Comerţului, proba fiind reprezentată de informaţiile furnizate da către această instituţie.

Pe de altă parte, REVOLUT Bank a notificat BNR cu privire la deschiderea sucursalei, în România.

Un aspect la fel de important este acela că însăşi REVOLUT Bank a indicat sediul sucursalei, respectiv Bucureşti, Str.

Halelor nr.5. etajul 2, biroul 15, Sector 3, informaţii pe care, ulterior Banca Naţională a României le-a publicat în registrul referit, accesibil online.

Având în vedere că aceasta este constituită potrivit legii române şi pe cale de consecinţă poate sta în judecată conform dispoziţiilor art. 56 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţia lipsei capacităţii de folosinţă este neîntemeiată şi va fi respinsă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive instanţa reţine următoarele:

Instanţa constată incidenţa dispoziţiilor din Regulamentul CE nr. 805/2004, în raport cu administrarea conturilor bancare de către entitatea străină, anume de Revolut Bank UAB, cu sediul în Vilnius, Lituania, actul normativ european instituind o procedură specială care permite executarea silită a creanţelor într-un stat terţ, procedură care trebuia parcursă de către creditor, iar nu în raport cu terţul poprit din prezenta cauză.

Creditorul, pentru recuperarea sumelor, este obligat să furnizeze autorităţilor competente din statul străin o serie de documente, astfel încât să se poată proceda la executarea silită a creanţelor.

Art. 20 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 805/2004 prevede faptul că trebuie furnizată o copie a hotărârii, care întruneşte condiţiile necesare pentru a-i stabili autenticitatea, o copie a certificatului de titlu executoriu european, care trebuie să întrunească toate condiţiile necesare pentru a-i stabili autenticitatea şi, de asemenea, o transcriere a certificatului de titlu executoriu european sau o traducere a acestuia în limba oficială a statului membru de executare sau, în cazul în care respectivul stat membru are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-un a din limbile oficiale ale procedurii judiciare a locului în care se solicită executarea, în conformitate cu legislaţia acestui stat membru, sau într-o altă limbă pe care statul membru de executare va declara că o poate accepta.

Creditorul, pentru recuperarea sumelor, este obligat să furnizeze autorităţilor competente din statul străin o serie de documente, astfel încât să se poată proceda la executarea silită a creanţelor.

Art. 20 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 805/2004 prevede faptul că trebuie furnizată o copie a hotărârii, care întruneşte condiţiile necesare pentru a-i stabili autenticitatea, o copie a certificatului de titlu executoriu european, care trebuie să întrunească toate condiţiile necesare pentru a-i stabili autenticitatea şi, de asemenea, o transcriere a certificatului de titlu executoriu european sau o traducere a acestuia în limba oficială a statului membru de executare sau, în cazul în care respectivul stat membru are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-un a din limbile oficiale ale procedurii judiciare a locului în care se solicită executarea, în conformitate cu legislaţia acestui stat membru, sau într-o altă limbă pe care statul membru de executare va declara că o poate accepta.

Pentru a se dispune validarea popririi este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: să existe obligaţia terţului poprit de a plăti o sumă debitorului; să existe refuzul terţului poprit de a indisponibiliza această sumă; acţiunea să fi fost introdusă în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuie să consemneze sau să plătească suma urmăribilă.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între cel care formulează cererea şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă), precum şi, pe de altă parte, între cel împotriva căruia este îndreptată cererea şi cel obligat în acelaşi raport juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Se reţine, totodată, că societatea „mamă", Revolut Bank UAB, are sediul în Lituania şi aceasta este unica entitate responsabilă de contul debitorului executat silit, sucursala în România, Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti, în acest moment nu gestionează conturi bancare.

Potrivit adresei comunicate la solicitarea instanţei de apel de Banca Naţională a României, chiar dacă această sucursală procedează, la momentul actual, la îndeplinirea formalităţilor necesare în vederea gestionării de conturi bancare pe teritoriul României, până la momentul emiterii adresei aceasta nu era operaţională, neavând aşadar atribuţii în gestionarea conturilor clienţilor din România.

Cu alte cuvinte, nu s-au deschis asemenea conturi, nici nu a avut loc migrarea conturilor existente, clienţii grupului având în continuare conturile gestionate de societatea „mamă" din Lituania, Revolut Bank UAB.

Totuşi, societatea Revolut Bank UAB Vilnius - Sucursala Bucureşti a fost notificată cu privire la înfiinţarea popririi asupra sumelor de bani din conturile deţinute de debitor, conturi care se află în administrarea şi gestiunea societăţii din Lituania, Revolut Bank UAB.

Se reţine că toţi clienţii bancii Revolut Bank UAB deţin un cont curent la instituţia de credit din Lituania, identificat printr-un IBAN lituanian.

Suplimentar, conturilor clienţilor români le este ataşat un cont IBAN tehnic românesc, pe lângă IBAN-ul principal lituanian, IBAN-ul românesc fiind un cont aparţinând Revolut BANK UAB, iar în spatele acestuia nu se află un cont curent al clientului deschis la Libra Internet Bank.

Scopul IBAN-ului tehnic este de a conferi posibilitatea clienţilor Revolut Bank UAB de a efectua doar plăţi locale în moneda naţională, permiţând transferurilor să tranziteze sistemele româneşti de plată, care nu ar fi putut fi tranzitate în lipsa unui IBAN românesc.

Astfel, utilizatorii Revolut nu sunt clienţii băncii, ci conturile sunt alocate direct de emitentul de monedă electronică, acesta din urmă fiind cel care atribuie fiecărui deţinător de card conturile alocate, conform parteneriatului încheiat între bancă şi emitentul de monedă electronică.

Prin urmare, instanţa reţine că în cazul particular al utilizatorilor Revolut/conturilor Revolut, atât timp cât banca Revolut Bank UAB-Sucursala Bucureşti nu are raporturi juridice directe cu utilizatorul conturilor Revolut, aceasta nu datorează sume debitorului şi nu poate avea calitatea de terţ poprit.

Având în vedere considerentele anterioare instanţa va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a terţului poprit Revolut Bank UAT Vilnius - Sucursala București, excepție invocată de terţul poprit şi va respinge cererea de validare a popririi formulată de petentul BEJ TĂBĂRAN GEORGE LEONTIN creditoarea A..........

R..........S.R.L. în contradictoriu cu debitorul M..............

G...........

A............... şi terţul poprit REVOLUT BANK UAB VILNIUS-SUCURSUALA BUCURESTI, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Postat 01.11.2024