Sentință civilă nr. 1242 din 12.09.2024

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub numărul de dosar .........../207/2024, reclamantul G............

G..........., în contradictoriu cu pârâta G............

D.........., a solicitat ca, până la soliuționarea procesului de divorț, să fie dispuse următoarele măsuri: stabilirea provizorie a locuinţei minorilor G............

A..........

G...........născut la data de 29 aprilie 2....... şi G............

M.........

A...........născută la data de 24 martie 2....... sa se facă la domiciliul său din corn.

Stoicăneşti, sat Stoicăneşti, str.

B......., nr....., jud.Olt; în temeiul art.397 Cod civil, exercitarea autorităţii părinteşti pentru cei doi minori sa se facă în comun; în temeiul art.402 alin. 1 şi 529 alin.2 Cod civil să fie obligată pârâta la plata întreţinerii celor doi minori; în temeiul disp.art.453 din C.civil, să obligaţi pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii formulate, a arătat reclamantul că este căsătorit cu pârâta din anul 2015, din căsătorie rezultând cei doi minori, G............

A.........

G.........., născut la data de 29 aprilie 2........ și G............

M.........

A..........., născută la data de 24 martie 2.........

A arătat că, de creşterea minorilor s-au ocupat reclamantul şi mama sa în principal, pârâta neglijându-şi obligaţiile de mamă dar şi de soţie, mama sa fiind cea care s-a ocupat de treburile gospodăreşti, pregătind mâncarea pentru familie, stând cu copii când erau mici, făcând curăţenie şi în casa în care locuiau reclamantul, soția și cei doi copii.

A mai arătat că pârâta a plecat în repetate rânduri din domiciliul conjugal, de fiecare dată când reclamantul îi reproşa că nu face mâncare, nu face curăţenie, nu spală şi nu are grijă de copii, îl ameninţa că pleacă şi îi spunea să nu îi mai aducă reproşurile respective întrucât nu suportă să-i atragă atenţia.

De asemenea, a arătat că în ultimele 3 luni pârâta a plecat din domiciliul familiei de câteva ori, mergând în domiciliul mamei acesteia din Drăgăneşti-Olt.

De fiecare dată lua fetiţa cu ea, lăsând băiatul în domiciliul său, întrucât pe fetiţă o putea lua întrucât este mai mică şi este influenţabilă dar băiatul refuza şi chiar mai mult, îi cerea să o lase pe sora lui împreună cu acesta întrucât există un puternic sentiment de ataşament între cei doi copii.

La data de 16.06.2024, pârâta a părăsit domiciliul conjugal întrucât reclamantul a surprins faptul că are o relaţie extraconjugală, observând o serie de mesaje cu respectiva persoană în telefonul pârâtei, fiindu-i astfel confirmate o serie de bănuieli mai vechi cu privire la comportamentul acesteia.

A mers după pârâta la domiciliul mamei acesteia spunându-i totuşi că trec cu vederea comportamentul său, dorind să nu despart copii. Reclamantul a precizat că în perioada în care a fost plecată a mers aproape zilnic să-și vadă fetiţa.

A mai precizat faptul că, cu ocazia acestei plecări, pârâta i-a sustras şi cardurile copiilor, actele de stare civilă.

După câteva zile a convins-o să revină în locuinţa familiei dar comportamentul acesteia s-a accentuat negativ iar la data de 26 iulie a surprins o altă convorbire pe reţelele sociale cu acelaşi bărbat, discutând cu acesta în jurul orei 23.

Reclamantul i-a spus că o să iau legătura cu respectivul, motiv pentru care, a doua zi, în lipsa sa, pârâta a părăsit locuinţa familiei, luând forţat şi minora, plecând la domiciliul mamei acesteia, spunându-i soțului că nu mai revine în locuinţa comună şi că nu doreşte să mai continue căsătoria, negând orice legătură extraconjugală.

A susținut că fiica sa i-a spus că este dezamăgită de comportamentul mamei sale şi că nu doreşte să stea cu aceasta cu atât mai mult cu cât nu are grijă de ea, stă tot timpul cu telefonul în mână, fiind dependentă de reţelele sociale, o neglijează în activităţile şcolare, neavând nici condiţiile necesare în domiciliul bunicii materne.

Pârâta locuieşte cu fiica lor în apartamentul mamei sale, împreună cu aceasta, fratele său, soţia acestuia şi copilul lor, apartamentul având 2 camere.

A menționat reclamantul că, și după această ultimă plecare merge frecvent să-și vadă fiica, să-i ducă mâncare şi alte lucruri necesare, întrucât mama acesteia nu realizează venituri, iar fetiţa îmi spune că doreşte să îşi păstreze obiceiurile şi condiţiile de viaţă, doreşte să fie împreună cu fratele său şi nu vrea să stea împreună cu mama sa.

Arată că ambii copii sunt înscrişi la Şcoala Gimnazială Stoicăneşti potrivit adeverinţelor anexate.

A precizat, în încheiere, că interesul superior al copiilor este de a rămâne în mediul în care au crescut şi s-au dezvolta împreună, fiind dorinţa lor întrucât în domiciliul său sunt bine îngrijiţi, au pare de afecţiune atât din partea sa dar şi din partea mamei sale care i-a crescut, au tot ceea ce le este necesar sub aspect material, reclamantul fiind cel care le-aa asigurat suportul financiar încă de la naştere.

În motivarea în drept a cererii a invocat disp. art. 997 CPC , art. 397 C.civ., art. 402 alin 1 si art. 529 alin. 2 C.civ..

În dovedirea cererii, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei, respectiv a probei cu martorii G............ F.............și R.......... M..............

În conformitate cu dispoziţiile art.194 Cod pr. civ., la cerere au fost anexate următoarele înscrisuri : împuternicirea avocațială ( f.5), dovada achitării taxei judiciare de timbru ( f.6), acte de stare civilă, adeverințe emise de Școala Gimnazială Stoicănești (fila 10), act de partaj voluntar (fila 12).

La data de 05.09.2024, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamantului, arătând că relația dintre părți s-a degradat în ultimii ani, din cauza agresiunilor verbale la care era supusă de către soț, de maniera în care se gestionau veniturile materiale ale familiei și comportamentul total necorespunzător al reclamantului, motive care au determinat-o să se retragă de mai multe ori în domiciliul părinților săi, împreună cu minora M.........

A..............

A arătat că, deși îsi îndeplinea toate sarcinile în gospodărie, reclamantul și mama sa erau mereu nemulțumiți.

De asemenea, a precizat că, pe toată perioada căsătoriei, a fost ajutată material de mama sa , pentru a le putea cumpăra minorilor cele necesare.

În ceea ce privește programul de lucru al reclamantului, pârâta precizează că acesta lucrează de la ora 07.00 până la ora 23.00, ea fiind singura care se ocupa de creșterea minorilor.

Desi minorul A.......... G.............in prezent se afla la parat, acesta ii este puternic ataşat sufleteşte pârâta apreciind că se poate ocupa personal si de creşterea si educarea acestuia, fiind ajutata de mama mea.

Apreciază ca este in interesul copiilor sa locuiască si sa crească impreuna cu mama lor. Consideră ca poate sa Ie asigure copiilor o educaţie corespunzătoare, bunăstarea materiala si spirituala.

La data de 05.09.2024, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal dosarul nr. 6048/207/2024, având ca obiect ,,ordonanță președințială”, prin care, reclamanta G............

D.......... a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul G............

G..........., stabilirea provizorie a locuinței minorilor G............

A..........

G...........născut la data de 29 aprilie 2........ şi G............

M.........

A...........născută la data de 24 martie 2........ sa se facă la domiciliul său, în orașul Drăgănești-Olt, str.

N..........

T............., bl. ...., sc.

A, ap. 3, jud.

Olt, exercitarea autorităţii părinteşti pentru cei doi minori sa se facă în comun și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, a arătat că, la data de 05 septembrie 2024 a introduc acțiune având ca obiect desfacerea căsătoriei încheiate între părți, stabilire locuință minori, exercitare autoritate părintească.

A arătat că, la data de 04.11.2015 s-a căsătorit cu pârâtul, după ce, anterior, avuseseră o relație de uniune consensuală și s-au despărțit în fapt în luna iunie 2014, din motive imputabile exclusiv pârâtului.

Pe fondul acestor agresiuni, a fost nevoită să se retragă la părinții săi de mai multe ori pe perioada căsătoriei, împreună cu minora M......... A..............

A mai arătat că pârâtul dorește să o îndepărteze prin manipulări psihologice de fiul lor, care a rămas să locuiască la acesta, minorul manifestând lipsă de respect, manifestări nepotrivite și folosind un vocabular total neadecvat pentru vârsta sa.

În schimb, minora M.........

A............. nu concepe să locuiască fără mama sa și se simte foarte bine în locuința bunicii materne.

Solicită admiterea acțiunii, având în vedere că anul școlar urmează a începe, fiind nevoită să pregătească copiii pentru școală.

Prin Încheierea nr. 74 din data de 09.09.2024, instanța a admis excepția conexității, invocată de reclamanta G............ D.........., dispunând conexarea cauzei la dosarul nr. 5934/207/2024, aflat pe rolul aceluiași complet.

Instanţa a dispus efectuarea de către Primăria orașului Drăgănești Olt şi Primăria com. Stoicănești, jud. Olt a anchetelor psihosociale la domiciliile părţilor.

Cu adresa nr. 24897/11.09.2024 Primăria orașului Drăgănești-Olt, jud.

Olt, a înaintat ancheta socială efectuată la domiciliul pârâtei-reclamante, iar prin adresa nr. 20/255/03.09.2024, Primăria com.

Stoicănești, a înaintat ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantului-pârât.

La termenul de judecată din data de 09.09.2024, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri la cererea ambelor părţi, a încuviinţat proba cu interogatoriul pârâtei şi proba cu martorii indicați în acțiune și în întâmpinare, prorogând punerea în discuție a probei cu ascultarea minorilor.

La termenul de judecată din data de 12.09.2024, instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtei, la audierea celor patru martori încuviințați, respectiv R..................

M.................și G.................

F................, pentru reclamantul-pârât și F................

G...............și F................

A.............., pentru pârâta-reclamantă, martorii fiind audiați sub prestare de jurământ, depozițiile acestora fiind consemnate şi atașate la dosarul cauzei.

De asemenea, încuviințând solicitarea de ascultare a minorilor, a procedat la ascultarea acestora în prezența unui psiholog desemnat de DGASPC.

La termenul de judecată din data de 12.09.2024, după administrarea probelor, părțile, prin apărători aleși, au arătat că au ajuns la o înțelegere, respectiv ca locuințele minorilor să fie păstrate așa cum sunt în prezent, până la soluționarea divorțului.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Din relaţia de uniune consenuală și, ulterior, de căsătorie a reclamantului G............

G........... cu pârâta G............

D.........., au rezultat minorii G............

A.........

G.........., născut la data de 29 aprilie 2......... și G............

M.........

A..........., născută la data de 24 martie 2....., aspect ce rezultă din certificatele de naştere depuse la dosarul cauzei.

Reţine instanţa că, pe rolul Judecătoriei Caracal au fost înregistrate dosarele nr. ......../207/2024, respectiv .........../207/2024, având ca obiect desfacerea căsătoriei dintre părți, exercitarea autorității părintești, stabilirea locuinței minorilor și a obligației de întreținere.

Instanţa are în vedere că ordonanţa preşedinţială este o procedură specială prin intermediul căreia reclamantul, care afirmă o aparenţă de drept, solicită instanţei să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, pentru prevenire unei pagube iminente ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Potrivit probelor administrate în cauză, părțile nu mai locuiesc împreună, reclamanta părăsind domiciliul comun în luna iunie, locuind, de la data plecării, la fratele său, F................

G.............., unde locuiește și mama sa, martora F................

A.............., în orașul Drăgănești Olt, unde a luat-o și pe fiica sa, fiul minor rămânând, la alegerea sa, în locuința tatălui.

În drept, potrivit art. 999 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se pot ordona măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, iar în conformitate cu alin. (5) al aceluiași articol, pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

Ca atare, pentru admisibilitatea unei asemenea cereri este necesară îndeplinirea unor condiții: aparența de drept, urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului cauzei.

Aceste condiții specifice trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel încât ele urmează a fi analizate de instanță.

În cauză, reclamanții G............

G........... și G............

D.......... au solicitat instanței să se pronunțe cu privire la locuinţa minorilor G............

A..........

G...........și G............

M.........

A..........., în sensul stabilirii locuinței acestora, provizoriu, până la soluționarea definitivă a acțiunii de divorț, la domiciliul tatălui, respectiv la domiciliul mamei, în dosarul conexat.

Cu privire la aparența de drept, instanța constată că aceasta este îndeplinită, în conformitate cu actele din dosar părțile fiind căsătorite, aflându-se, însă, în procedura divorțului și având împreună pe minorii G............

A..........

G...........și G............

M.........

A............

Ori de câte ori prin lege este reglementată luarea de măsuri pe calea ordonanței președințiale, art. 920 din Codul de procedură civilă reprezentând un exemplu în acest sens, instanța nu mai este ținută a verifica îndeplinirea condiției urgenței întrucât aceasta este prezumată de legiuitor.

Astfel, potrivit art.920 din Codul de procedură civilă, instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.

De asemenea, instanța constată că este îndeplinită și condiția referitoare la vremelnicia măsurilor, întrucât măsurile ce se solicită a fi luate nu au caracter definitiv, dat fiind că acestea urmează a fi dispuse până la soluționarea dosarelor nr. ....../207/2024, respectiv ......./207/2024, aflate pe rolul Judecătoriei Caracal, având ca obiect divorțul dintre părți.

Totodată, măsurile ce se solicită a fi luate nu sunt de natură a prejudeca fondul având în vedere că prin hotărârea ce urmează a fi pronunțată în cauza ce are ca obiect desfacerea căsătoriei părților, instanța urmează a soluționa și capetele de cerere privindu-i pe minori.

Potrivit art. 496 alin. (1) din Codul civil, dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.

Ori, în cazul în care, între părți, există în curs o procedură de divorț, este greu de presupus că acestea ar mai putea să cadă de acord asupra măsurilor privitoare la minori.

Așa fiind, legiuitorul a creat posibilitatea ca instanța să decidă la care anume dintre părinți vor avea minorii stabilită locuința până la finalizarea procesului de divorț prin instituirea unor masuri vremelnice conform art. 920 din Codul de procedură civilă.

Sub aspectul temeiniciei, potrivit Deciziei de îndrumare nr. 10/1969 a fostului Tribunal Suprem – care își păstrează și astăzi forța obligatorie –, în determinarea interesului copiilor minori se ține seama de o serie de factori, printre care: posibilitățile materiale ale părinților, posibilitățile de dezvoltare fizică, intelectuală și morală pe care copiii le pot găsi la unul dintre părinți, vârsta copilului, comportarea părinților față de copil înainte de divorț, legăturile de afecțiune stabilite.

S-a decis, de asemenea, că, la aprecierea intereselor copiilor, instanța trebuie să țină seama de întregul complex de împrejurări privind vârsta și sexul copilului, atașamentul acestuia față de unul sau altul dintre părinți, de moralitatea părinților și, în general, de existența celor mai prielnice condiții pentru creșterea și educarea minorului.

De asemenea, potrivit art.2 alin.(6) din Legea nr.272/2004, în determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor; d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.

Desigur, instanța nu poate analiza aceste criterii decât în cadrul sumar cu care părțile au înțeles să învestească instanța și anume în procedura ordonanței președințiale.

În privința comportamentului părinților față de minori anterior despărțirii în fapt, instanța constată că aceștia s-au aflat în grija ambelor părți, așa cum rezultă din probele administrate în cauză.

Cu toate acestea, instanța reține că, după despărțirea în fapt, minora G............

M.........

A........... a mers să locuiască împreuna cu mama sa, în orașul Drăgănești Olt, fiind foarte atașată de aceasta.

Având în vedere schimbarea locuinței, a apărut necesitatea înscrierii minorei la școală în orașul Drăgănești-Olt, aceasta frecventând în anul școlar anterior cursurile Școlii Gimnaziale Stoicănești, unde a fost înscrisă în clasa I.

În același timp, minorul G............ A.......... G...........a rămas să locuiască în locuința tatălui, fiind profund atașat de acesta și de bunica paternă, nedorind să se mute împreună cu mama sa.

Instanța observă că minorul G............

A.........

G.........., în vârstă de 13 ani, are un grad mediu de maturitate emoțională, relatând, cu ocazia audierii de către instanță, faptul că ține mai mult la tatăl său, pentru ca ,,îi ia mai multe”.

A arătat că nu a avut o relație atât de bună cu mama sa precum sora sa mai mică.

De asemenea, instanța reține că minorul este elev în clasa a VII-a la Școala gimnazială din com.

Stoicănești, unde are un grup de prieteni de care este atașat.

Din declarația minorei G............

M.........

A..........., a rezultat că aceasta manifestă atașament față de toți membrii familiei, răspunzând scurt la întrebările instanței, instanța urmând să aprecieze răspunsurile sale prin raportare la vârsta fragedă și gradul său de maturitate, minora având vârsta de 8 ani.

Instanța reține că ambii minori se declară mulțumiți de spațiile în care locuiesc, însă, având în vedere caracterul provizoriu al măsurilor dispuse pe calea ordonanței președințiale, reține că prevalează nevoia de stabilitate a minorilor, de a crește într-un spațiu familiar, alături de membrii familiei față de care au dezvoltat relații de atașament.

Având în vedere nevoia minorilor de stabilitate, condițiile bune de locuit evidențiate de raportul de anchetă socială efectuat în cauză, faptul că ambii părinți sunt disponibili pentru a se ocupa de minori, iar, cât timp lucrează, se pot ocupa bunicile de cei doi minori, respectiv bunica paternnă de minorul G............

A..........

G...........și bunica maternă de minora G............

M.........

A..........., după ce reclamanta își va găsi un loc de muncă, instanţa reţine că este în beneficiul acestora să rămână fiecare cu părintele cu care locuiesc în prezent, concluzie care este în acord și cu concluziile părților, exprimate ca urmare a discuțiilor purtate la instanța de judecată, cu ocazia termenului de judecată din data de 12.09.2024.

Măsurile dispuse prin prezenta ordonanţă preşedinţială sunt provizorii, până la soluționarea definitivă a dosarelor nr. ......./207/2024, respectiv ....../207/2024, aflate pe rolul Judecătoriei Caracal.

Instanța atrage atenția asupra faptului că relațiile tensionate dintre soți nu trebuie să îi afecteze pe minori, iar părinții ar trebui să aibă maturitatea să îi țină departe de aceste dispute.

Părinții nu trebuie să uite că și cel mai onorabil divorț îl poate afecta pe copil, motiv pentru care ar trebui să fie preocupați mai mult de sentimentele copiilor decât de propriile nemulțumiri.

Totodată, atrage atenția și asupra faptului că, pe durata stabilirii temporare a domiciliilor minorilor la tată, pentru minorul G............

A.........

G.........., respectiv la mama, pentru minora G............

M.........

A..........., nu sunt rupte relațiile dintre părintele nerezident și minori, acesta având posibilitatea să se bucure de prezența minorilor, să desfășoare diferite activități împreună și să depună toate diligențele pentru ca relația cu minorii să se desfășoare normal.

Stabilește în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarelor nr. ...../207/2024, respectiv ....../207/2024, ca autoritatea părintească asupra minorilor G............

A.........

G.........., născut la data de 29 aprilie 2011 și G............

M.........

A..........., născută la data de 24 martie 2016, să fie exercitată în comun.de ambii părinți, potrivit manifestării de voință a acestora.

Ia act de renunțarea reclamantului G............ G........... la judecata capătului de cerere privind obligarea pârâtei G............ D.......... la plata întreținerii celor doi minori.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Postat 01.10.2024