Judecătoria CARACAL · 3086/207/2023/a1

Sentință penală nr. 249 din 26.07.2024

Instanță: Judecătoria CARACAL
Dosar: 3086/207/2023/a1
Obiect: punerea în circulație de valori falsificate (art.313 NCP)
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Prin rechizitoriul nr. 3323/P/2019 din data de 02.05.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. de dosar ............/207/2023, a fost trimis în judecată inculpatul C...........

R............- în prezent cu reşedinţa în Marea Britanie, 47 Cambria Street South Liverpool, M.............

L6, 6AP, cu antecedente penale, pentru săvârşirea a 4 infracţiuni, respectiv două infracțiuni de punere în circulaţie de valori străine falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 şi două infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.

În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că la data de 04.12.2019, organele de cercetare penală din cadrul I.P.J.

Olt - Serviciul de Combaterea Criminalității Organizate s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că la sediul casei de schimb valutar SC C.............

SRL din oraş Drăgăneşti-Olt, s-a prezentat numitul V...........

L............

M............care a prezentat o bancnotă din cupiura de 500 euro în vederea schimbării cu valoarea acesteia în lei, constatându-se că bancnota euro nu prezenta toate elementele de siguranță ale unei bancnote autentice.

Extinzând cercetările, organele de poliţie au stabilit faptul că în seara zilelor de 01.12.2019 şi 02.12.2019, inculpatul C........

R..........., le-a înmânat persoanelor vătămate V...........

L...........-M...........şi V...........

I...........-M...........câte o bancnotă din cupiura de 500 euro, fără serie, nr. placa de tipar RO11E1, care nu prezentau toate elementele de siguranță ale unor bancnote autentice, în schimbul sumei de câte 2.300 lei de la fiecare dintre cele două persoane vătămate.

S-a arătat că experții din cadrul Băncii Naționale a României au concluzionat că cele două bancnote în cauză sunt false și nu au putere circulatorie, caracterul falsificat al celor 2 bancnote din cupiura de 500 euro cu seria A, nr. placă de tipar R011E1, fiind stabilit în conținutul buletinului de expertiză nr.

VIII/13270 din 05 martie 2020.

În rechizitoriu s-a mai reţinut că bancnotele denumite generic “cu inscripții suplimentare”, reprezintă contrafaceri ale bancnotelor aflate în circulație, nefiind descoperit vreun caz în care reproducerea sau contrafacerea să fie făcută în legătură cu vreo bancnotă care nu se află în circulație.

Este de precizat faptul că doar bancnotele emise de autoritățile statului au putere circulatorie, iar în cazul bancnotelor euro, Banca Centrală Europeană și băncile centrale ale țărilor din zona euro dețin dreptul legal de a emite bancnote euro, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, stabilind la art. 128 alin. 1, statutul legal al bancnotelor euro.

Bancnotele cu inscripție suplimentară scrisă cu litere din alfabetul chirilic aflate în posesia inculpatului au avut capacitatea de a oferi o anumită credibilitate, adică să poată fi apreciate la primul contact în calitate de semne bănești sau titluri de valoare autentice, deci să prezinte o asemănare considerabilă cu bancnotele autentice.

Prin asemănare considerabilă se înțelege prezența în bancnotele false a caracteristicilor principale similare cu ale unor bancnote autentice, caracteristici ce pot fi stabilite doar la examinarea vizuală inițială şi care fac posibilă perceperea de către persoana vătămată a bancnotelor false în calitate de bancnote autentice.

Conform articolului 2 din Decizia UE A BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 4 decembrie 2020 de modificare a Deciziei BCE/2013/10 privind cupiurile, specificațiile, reproducerea, preschimbarea și retragerea bancnotelor euro (BCE/2020/60), «Reproducere» înseamnă orice imagine tangibilă sau intangibilă care folosește integral sau parțial o bancnotă euro, astfel cum este specificată la articolul 1, sau părți din elementele grafice individuale ale acesteia, cum ar fi, printre altele, culoarea, dimensiunile și folosirea literelor sau a simbolurilor, imagine care poate fi asemănătoare sau poate da impresia generală a unei bancnote euro autentice, indiferent de: (a) dimensiunea imaginii; sau (b) materialul (materialele) sau tehnica (tehnicile) utilizate pentru producerea acesteia; sau (c) dacă elemente grafice ale bancnotelor euro, cum ar fi literele sau simbolurile, au fost sau nu modificate sau adăugate.

În afara cazului în care BCE sau o BCN acordă o exceptare în sensul alineatului 5, reproducerile care nu respectă criteriile prevăzute la alineatul 3 sunt considerate ilegale, iar producerea, deținerea, transportul, diseminarea, vânzarea, promovarea, importul în Uniune și utilizarea acestora sau încercarea de a le utiliza în cadrul tranzacțiilor sunt interzise.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu (f. 22); declaraţie persoană vătămată V...........

L............

M............(f. 24); declaraţie persoană vătămată V..........

I........

M............(f. 27, 30); declaraţie martor P............

N.............(f. 33); declaraţie martor V..........

V..........

E..............(f. 37); buletin de expertiză nr.

VIII/13270 din 05 martie 2020 întocmit de B.N.R (f. 52); plicul care conţine cele două bancnote false (f. 51); procese-verbale percheziţie domiciliară (f. 62, 67); capturi foto ale conversaţiilor purtate cu inculpatul C...........

R............(f. 77-108); adresa nr. 917025 din 18.11.2022 emisă de Biroul Ataşatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii (f. 110); dovada primirii citaţiei de către inculpat (f. 112) fişa de cazier judiciar (f. 125).

Prin încheierea Judecătoriei Caracal nr. 111/07.06.2023 pronunțată în dosarul nr. 3086/207/2023/a1, rămasă definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

În cursul judecăţii, la termenul de judecată din data de 22.04.2024 apărătorul inculpatului a precizat că inculpatul a dat o declaratie in ceea ce priveşte recunoaşterea faptelor reţinute în sarcina sa, prin care solicită judecarea cauzei in procedura simplificată, depunand la dosar, în copie, declaratia autentificată sub nr. 708-24-6437 la data de 26.03.2024 de Consulatul General al României din Manchester.

Totodată, a depus un set de inscrisuri din care rezultă veniturile realizate precum şi adresa inculpatului din Marea Britanie.

Cu acea ocazie, apărătorul inculpatului a mai precizat că acesta are cunoştinţă de proces.

Instanţa a constatat că declaratia consulară depusă la dosar din partea inculpatului nu este în original, motiv pentru care acordat un termen de judecată în vederea depunerii originalului la dosarul cauzei.

La termenul de judecată din data de 20.05.2024, înainte de citirea actului de sesizare, apărătorul ales al inculpatului a depus la dosarul cauzei originalul declaratia autentificată sub nr. 708-24-6437 la data de 26.03.2024 de Consulatul General al României din Manchester, date de inculpat privind recunoaşterea faptelore reţinute în sarcina sa si solicitarea de judecare a cauzei in procedura simplificată.

Totodată, a precizat că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanţa, ulterior citirii actului de sesizare a instanţei, a luat act de cererile de constituire de parte civilă formulate de către persoanele vătămate V..........

M.........

L.............şi V..........

I........

M............în cursul urmăririi penale, în care acestea au precizat că se constituie părţi civile împotriva inculpatului, cu câte 2.300 lei fiecare.

În ședința publică, instanța avand in vedere pozitia procesuală a inculpatului şi dispoziţiile art. 375 alin. 1 Cpp, a admis cererea formulată de inculpat prin avocat si a dispus judecarea cauzei în procedura abreviată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, în seara zilei de 01.12.2019, în jurul orelor 22.00, persoana vătămată V...........

L............

M............s-a întâlnit cu inculpatul C...........

R............zis D........... sau G............, pe raza satului Plăviceni, com.

Scărişoara, jud.

Olt, iar acesta, în contul unei datorii mai vechi pe care o avea la persoana vătămată, i-a înmânat o bancnotă din cupiura de 500 euro, stabilind de comun acord cu persoana vătămată valoarea bancnotei la suma de 2.300 lei.

Întrucât datoria pe care inculpatul o avea faţă de persoana vătămată era mai mică față de valoarea convenită a bancnotei de 500 euro, persoana vătămată i-a înmânat inculpatului suma de 1.100 lei, reprezentând diferența până la contravaloarea sumei de 2.300 lei.

Deasemenea, a mai declarat, în faza de urmărire penală şi faptul că a auzit că inculpatul ar deţine suma de 8000 de euro în bancnote din cupiură de 500 euro false.

Persoana vătămată V........... L............ M............a susţinut, în cursul urmăririi penale, faptul că nu avea cunoştinţă despre falsitatea bancnotei de 500 euro anterior prezentării sale la casa de schimb valutar.

Mai departe, la data de 04.12.2019, în jurul orelor 10.30, persoana vătămată V...........

L............

M............s-a prezentat la casa de schimb valutar S.C.

C.............

SRL, din oraşul Drăgănești-Olt, jud.

Olt, pentru a schimba în lei o bancnotă din cupiura de 500 euro, fără serie şi nr. placă de tipar RO11E1, însă în urma verificării bancnotei de către angajatul casei de schimb valutar, s-a constatat că aceasta nu prezenta toate elementele de siguranță ale unei bancnote autentice.

Faptul că bancnotă din cupiura de 500 euro, fără serie şi nr. placă de tipar RO11E1 nu prezenta toate elementele de siguranță ale unei bancnote autentice rezultă din declaraţia persoanei vătămate V...........

L............

M............coroborate cu declaraţia martorei P............

N.............precum şi din buletinul de expertiză nr.

VIII/1/3270 din 5.03.2020, depus la dosarul de urmărire penală fila 52.

Aşadar, martora P...........

N................., angajata casei de schimb valutar SC C.............

SRL Drăgăneşti-Olt, în declaraţia dată în faza de urmărire penală – fila 33 dup, a confirmat faptul că în data de 04.12.20219, numitul V...........

L............

M............s-a prezentat la punctul de lucru al societăţii, din str.

N............

T..............., bl.

D4, parter, jud.

Olt, pentru a schimba în lei bancnota de 500 euro.

Procedând la analizarea bancnotei prezentate, martora a constatat că era falsă deoarece nu prezenta toate elementele de securitate ale unei bancnote autentice, solicitând intervenţia organelor de poliţie.

Persoana vătămată V........ I........... M..........., a dat în cursul urmăririi penale două declaraţii, respectiv în data de 06.12.2019 şi ulterior în data de 14.03.2023.

Din prima declaraţie a persoanei vătămate a rezultat faptul că în data de 30.11.2019 s-a întâlnit cu inculpatul C...........

R............zis D........... sau G............ pe raza satului Plăviceni, com.

Scărişoara, jud.

Olt, iar la rugămintea acestuia, l-a împrumutat cu suma de 300 lei, inculpatul motivând această solicitarea întrucât nu avea lei, ci doar euro, prezentându-i în acest sens persoanei vătămate portofelul în care a observat existența a mai multor bancnote din cupiura de 500 euro.

Ulterior, în seara zilei de 02.12.2019, în jurul orei 23.30, inculpatul a venit la domiciliul persoanei vătămate V..........

I........

M............precizându-i că nu a găsit deschis la nicio casă de schimb valutar pentru a schimba euro şi a-i restitui suma împrumutată, motiv pentru care i-a propus să-i dea o bancnotă din cupiura de 500 euro în schimbul datoriei, urmând ca persoana vătămată să-i plătească inculpatului suma de 2.000 lei, reprezentând diferența contravalorii bancnotei, propunere acceptată de persoana vătămată.

Astfel, inculpatul i-a înmânat o bancnotă din cupiura de 500 euro, fără serie, nr. placă de tipar RO11E, care nu prezenta toate elementele de siguranță ale unei bancnote autentice, persoana vătămată realizând că bancnota era falsă abia în data de 04.12.2019.

A mai relatat persoana vătămată V...........

I...........-M...........faptul că la acea dată, în jurul orei 14.00, a fost contactată telefonic de către numitul V........

V................., fratele inculpatului, care i-a spus că fratele său îi va restitui suma de bani şi că se va rezolva problema.

Tot în data de 04.12.2019, în jurul orei 15.00, persoana vătămată V.............

I...........-M............, a trimis mesaje pe contul de Facebook ”A................

C........” ce aparţine inculpatului C...........

R............și i-a spus că dacă nu îi va restitui suma de bani, va anunța organele de poliție, inculpatul răspunzându-i printr-un mesaj că este plecat în Marea Britanie, respectiv Londra şi că îi va restitui banii când va reveni în țară, explicând faptul că la rândul său ar fi fost înșelat în aeroport cu zece mii de euro în bancnote false.

În data de 05.12.2019, persoana vătămată V.............

I...........-M............, a trimis un nou mesaj inculpatului C...........

R............și i-a solicitat din nou să-i restituie suma banii până la ora 12.00, în caz contrar urmând să anunțe organele de poliție, însă inculpatul nu i-a mai răspuns.

În jurul orei 19.45 a primit de la inculpatul C...........

R............două mesaje prin care îi spunea că este în mun.

Arad și vine acasă deoarece îl caută poliția, fără însă ca inculpatul să ajungă în localitatea de domiciliu, continuând astfel inducerea în eroare a persoanei vătămate tocmai pentru a o determina să nu sesizeze organele de poliţie.

Persoana vătămată V...........

I...........-M...........a mai menționat faptul că în cursul zilei de 05.12.2019 a auzit prin localitate că inculpatul C...........

R............ar mai fi pus în circulație și alte bancnote din cupiura de 500 euro și altor persoane din comunele învecinate.

La data de 06.12.2019 persoana vătămată V........ I........... M...........a a predat organelor de poliţie o bancnotă din cupiura de 500 euro, fără serie, placă de tipar RO11E1, care nu prezenta toate elementele de siguranţă.

Fiind reaudiată în data de 14.03.2023, persoana vătămată V...........

I...........-M...........a precizat faptul că în data de 15.02.2023 a luat legătura, împreună cu fratele său Velicu Sorin, cu inculpatul C...........

R............şi prin intermediul aplicaţiei Facebook i-a solicitat inculpatului, să-i restituie suma de bani cu care ar fi fost înşelat, însă inculpatul a început să-i transmită injurii şi ameninţări.

Conform procesului verbal din data de 16.02.2023, persoana vătămată a depus la dosarul cauzei capturi de ecran privind discuțiile purtate cu inculpatul – filele 98-108, de unde rezultă că inculpatul i-a dat persoanei vătămate bancnote false, faptă în legătură cu dosarul penal nr. 3323/P/2020, raportat şi la fotografia trimisă de inculpat prin intermediul aplicaţiei „facebook”, respectiv citaţia primită din partea organelor de poliţie emisă în data de 11.03.2022.

Prin adresa nr. 1297335/17.02.2020, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Olt a dispus emiterea unei adrese către IGPR – Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate – Oficiul Naţional Central, prin care s-a solicitat efectuarea unei examinări în scopul stabilirii autenticităţii celor două bancnote înainteate din cupiura de 500 euro, fără serie, an emisiune 2002, nr. placă de tipar RO11E1 depistate la data de 04.12.2019 la SC C.............

SRL şi la persoana vătămată V........

I...........

M..........., care fac obiectul dosarului penal nr. 3323/P/2019.

Prin răspunsul nr. 1028103/ONC/DD/21.04.2021, înaintat de către IGPR – Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi aflat la fila 49 din dosarul de urmărire penală rezultă că experții din cadrul Băncii Naționale a României au concluzionat că cele două bancnote în cauză nu sunt autentice și nu au putere circulatorie, caracterul falsificat al celor 2 bancnote din cupiura de 500 euro cu seria A, nr. placă de tipar R011E1, fiind stabilit în conținutul buletinului de expertiză nr.

VIII/1/3270 din 05 martie 2020 – fila 52 dup.

S-a procedat la efectuarea a două percheziții domiciliare în două imobile despre care existau informații că ar locui inculpatul C........

R..........., fără însă a fi identificate sau ridicate bunuri sau înscrisuri care să aibă legătură cu cauza.

În vederea audierii inculpatului C........ R..........., s-a procedat la efectuarea de verificări multiple, stabilindu-se faptul că imediat după comiterea faptelor acesta a părăsit teritoriul ţării, deplasându-se în Marea Britanie.

Din actele dosarului penal, precum şi din capturile foto ale convorbirilor scriptice purtate de persoanele vătămate cu inculpatul, prin intermediul aplicaţiei Facebook, a reieşit faptul că inculpatul are cunoştinţă despre plângerile formulate de persoanele vătămate şi că a fost căutat la domiciliu de către organele de poliţie, precum şi de caracterul fals al celor două bancnote, acuzând persoana vătămată V.............

I...........-M............ de faptul că a sesizat organele de poliţie cu privire la falsitatea bancnotei primite.

Chiar dacă în mesajele prin care inculpatul comunică cu persoana vătămată susţine lipsa intenţiei cu privire la faptele comise, invocând faptul că la rândul său ar fi fost înșelat de alte persoane prin înmânarea unor bancnote false cu ocazia înstrăinării unui autoturism, acest aspect nu a încercat să-l dovedească în niciun fel, nici faţă de persoanele vătămate şi nici faţă de organele de urmărire penală cu ocazia citării sale în vederea audierii, această justificare fiind făcută doar cu scopul de a determina persoana vătămată să renunțe la sesizarea autorităților judiciare.

De asemenea, în urma investigațiilor efectuate şi din adresa nr. 917025 din 18.11.2022 emisă de Biroul Ataşatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii, s-a stabilit faptul că inculpatul C...........

R............este cunoscut organelor de poliţie britanice, fiind arestat în trecut de poliţia din M............., fără a fi trimis în judecată, acesta locuind la o adresă din localitatea M..............

În acest sens, s-a înaintat la data de 15.02.2023 o citaţie în care inculpatul era invitat în vederea audierii la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal cu privire la faptele din prezenta cauză pentru data de 20.04.2023, citaţie care a fost primită sub semnătură personal de către inculpat, fără ca acesta să se prezinte.

Totodată, a fost citat şi de către organele de cercetare penală prin transmiterea citației la numărul de telefon comunicat prin adresa mai sus menționată ca aparținându-i inculpatului, iar deși a luat la cunoștință de citație, nu a manifestat niciun interes în a se prezenta sau de a lua legătura cu organele de urmărire penală.

În drept, faptele inculpatului C........

R..........., care în datele de 01.12.2019 şi 02.12.2019 a pus în circulaţie două bancnote false din cupiura de 500 euro, fără serie, nr. placa de tipar RO11E1, care nu prezentau toate elementele de siguranță ale unor bancnote autentice, prin înmânarea acestora persoanelor vătămate V...........

L...........-M...........şi V.............

I...........-M............, inducându-le în eroare prin prezentarea ca adevărată a caracterului autentic al celor două bancnote, obținând pentru sine un folos patrimonial injust în paguba celor două persoane vătămate, în valoare totală de 4.600 lei (câte 2.300 lei de la fiecare persoană vătămată), întrunește elementele constitutive a 4 infracţiuni, respectiv două infracțiuni de punere în circulaţie de valori străine falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 şi două infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.

Situația premisă a celor două două infracțiuni de punere în circulaţie de valori străine falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 C.p., o reprezintă existența unor falsuri ale monedelor cu valoare circulatorie, împrejurare, pe deplin dovedită, potrivit analizei precedente.

Elementul material al infracțiunilor de punere în circulație de valori falsificate constă în faptele inculpatului C........

R..........., de a deține și de a introduce în circuitul financiar, a 2 bancnote falsificate, în scopul achiziționării de la persoanele vătămate V...........

L............

M............Şi V..........

I........

M............bani folosind bancnotele contrafăcute.

Urmarea imediată constă în sporirea stării de pericol pentru încrederea publică în autenticitatea monedelor aflate în circulație, creată ab inițio, prin infracțiunea de falsificare de monede.

Totodată, sunt îndeplinite și elementele laturii subiective, inculpatul săvârșind faptele cu forma de vinovăție a intenției directe, prevăzând și urmărind rezultatul acțiunilor sale.

Se reţin în sarcina inculpatului două infracţiuni de punere în circulaţie de valori străine falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 C.p., întrucât cele 2 acte materiale, au fost săvârșite la data de 01.12.2019 şi 02.12.2019, în baza unor rezoluții infracționale diferite, prin acțiuni distincte, cu ocazii diferite, motiv pentru care instanța reține forma concursului, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin.1 C.pen.

Cu privire la cele două infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din C.p., persoane vătămate V...........

L...........-M...........şi V...........

I...........-M...........instanţa reţine că elementul material a constat în inducerea în eroare a acestora prin prezentarea ca adevărată a unei situații nereale, respectiv autenticitatea bancnotelor transmise de inculpat în schimbul banilor de persoanele vătămate.

În privința mijloacelor frauduloase, acestea sunt reprezentate chiar de produsele infracțiunii de falsificare monede, oferite persoanelor vătămate drept autentice.

Urmarea imediată a constat în producerea unor pagube în patrimoniile persoanelor vătămate, reprezentate de valoarea bancnotelor oferite de inculpat ca autentice.

Legătura de cauzalitate rezultă din probele administrate, respective din declaraţiile date de persoanele vătămate din cursul urmăririi penale, din declaraţia inculpatului, prin care a recunoscut fapta şi din declaraţiile martorilor, păgubirea persoanelor vătămate fiind determinată exclusiv de manoperele inculpatului care a reușit să o inducă în eroare pe persoana vătămată V...........

L............

M............cu privire la autenticitatea bancnotei de 500 euro, cauzându-i o pagubă materială și care a reuşit să inducă în eroare persoana vătămată V..........

I........

M............cu privire la autenticitatea bancnotei de 500 euro, cauzându-i o pagubă materială.

Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpatul a săvârșit faptele cu forma de vinovăție a intenției directe prevăzute de art.16 alin.3 lit. a) C.pen., a plănuit și a realizat inducerea în eroare a persoanelor vătămate, în scopul obținerii unor avantaje, respectiv a unor sume de bani.

Având în vedere că acțiunile inculpatului au fost săvârșite la datele de 01.12.2019 şi 02.12.2019 în aplicarea unor rezoluții infracționale distincte, cu ocazii diferite, instanța reține faptele săvârşite în concurs, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin.1 C.pen.

Cele patru infracțiuni ( 2 infracţiuni de punere în circulaţie de valori falsificate şi 2 infracţiuni de înşelăciune) au fost reținute în concurs real, prev. de art. 38 alin. 1 C.penal.

Mai reţine instanţa că infracțiunea de punerea în circulaţie de valori falsificate nu implică în mod necesar crearea unei pagube, ea putându-se realiza şi în mod gratuit.

Crearea unei pagube excedează conţinutului constitutiv al infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate, iar ceea ce excedează este specific infracţiunii de înşelăciune, impunând şi reţinerea acesteia.

Deţinerea valorilor falsificate în vederea punerii lor în circulaţie nu constituie o infracţiune distinctă pentru acela care şi pune în circulaţie aceste valori; deţinerea este absorbită, în mod natural, în infracţiunea de punere în circulaţie de valori falsificate (ca să le poată pune în circulaţie, inculpatul trebuie mai întâi să le deţină ).

Așadar, instanța constată, pe baza probelor administrate în cauză: declaraţie persoană vătămată V...........

L............

M............(f. 24); declaraţie persoană vătămată V..........

I........

M............(f. 27, 30); declaraţie martor P............

N.............(f. 33); declaraţie martor V..........

V..........

E..............(f. 37); buletin de expertiză nr.

R............(f. 77-108), coroborate cu declaraţia de recunoaştere a faptelor astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare a instanţei, dată de inculpat prin intermediul Consulatului General al României Manchester din data de 26.03.2024, s-a facut dovada dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele reținute în sarcina inculpatului există, că aceastea constituie infracțiuni și că au fost săvârșită de către inculpat, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (2) și (10) C.pr.pen., urmează să dispună condamnarea inculpatului C...........

R............pentru săvârșirea a 4 infracţiuni, respectiv două infracțiuni de punere în circulaţie de valori străine falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 şi două infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen.

Prin urmare, instanţa are în vedere împrejurările şi modul de comitere a faptelor reținute în sarcina inculpatului, prin care acesta, prin săvârşirea celor două infracţiuni de punere în circulaţie de valori falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 C.p. cu aplicarea art. 38 C.p., a nesocotit valori sociale importante ocrotite de legea penală, respectiv încrederea publică acrodată monedelor cu valoare circulatorie.

Astfel, faptele deduse judecății prezintă un grad ridicat de pericol social, rezultând, în esență, din însăși modalitatea de comitere a acestora, inculpatul deținând asupra sa un număr de 2 (două) bancnote din cupiura de 500 euro, falsificate, pe care le-a pus în circulație prin achiziționarea de bancnote în lei, de la două persoane diferite.

Cu privire la cele două infracţiuni de înşelăciune prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p. instanţa are în vedere împrejurările şi modul de comitere a faptelor reținute în sarcina inculpatului, prin care acesta, prin săvârşirea celor două infracţiuni de înşelăciune, a nesocotit valori sociale importante ocrotite de legea penală, respectiv relaţiile sociale referitoare la protecţia patrimoniului împotriva actelor de fraudare, rezultând, din însăşi mijloacele frauduloase de comitere a acestora, inculpatul inducând în eroare persoanele vătămate prin remiterea către acestea a bancnotelor false în scopul de a obţine foloase patrimoniale injuste, respective sume de bani, fapt care a condus la pricinuirea unor pagume materiale persoanelor vătămate.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpatului, instanța constată că acesta este în vârstă de 40 ani, este cunoscut cu antecedente penale, potrivit fişei de cazier judiciar fiind condamnat o singură dată de autorităţile române în anul 2006 la pedeapsa amenzii penale.

Reţine instanţa şi faptul că inculpatul este cunoscut cu multiple condamnări în perioada 2008 – 2017 de către autorităţile spaniole şi germane, atât pentru infracţiuni de fraudă, cât şi pentru infracţiuni comise cu violență.

Totodată, instanţa reţine faptul că inculpatul nu a colaborat cu organele judiciare, părăsind a manifestat o atitudine necooperantă în cursul urmăririi penale, părăsind teritoriul României imediat după comiterea faptelor, iar deşi avea cunoştinţă că împotriva sa este deschisă o procedură judiciară, nu a manifestat nicio intenție de colaborare cu organele de urmărire penală şi de lămurire a provenienței celor două bancnote false.

În raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, instanţa urmează să stabilească pedepse cu închisoarea pentru toate cele 4 infracţiuni reţinute în sarcina sa.

Însă, instanţa constată că este incidentă o cauză legală de reducere a limitelor de pedeapsă cu 1/3, conform art. 396 alin. (10) C.pr.pen., ca urmare a recunoașterii faptelor de către inculpat, așa cum a fost descrisă în rechizitoriu, prin declaraţia autentică consulară depusă la dosarul cauzei.

Având în vedere faptul că instanța a reținut aceeași situația de fapt cu cea reținută prin rechizitoriu și recunoscută de inculpat, va face aplicarea acestor dispoziții și va reduce limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege cu o treime, urmând a fi stabilite pedeapse între noile limite, reduse, respectiv:

- pentru infracţiunea de punere în circulaţie de valori străine falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 C.p. reţinută la data de 01.12.2019 – persoană vătămată V.............

L...........-M............, va stabili pedeapsa de 2 ani închisoare;

În baza art. 67 alin. 2 C.p. rap. la art. 66 alin. 1 C.p, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) C.p. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani, a cărei executare începe după executarea pedepsei principale, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În temeiul art. 65 alin. (1) şi (3) Cod penal raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal, interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

- pentru infracţiunea de punere în circulaţie de valori străine falsificate, prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 316 C.p. reţinută la data de 02.12.2019 – persoană vătămată V........

I...........

M..........., va stabili pedeapsa de 2 ani închisoare;

- pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. 1 şi 2 C.p., reţinută la data de 01.12.2019 - persoană vătămată V............. L...........-M............, va stabili pedeapsa de 1 an închisoare;

- pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. 1 şi 2 C.p., reţinută la data de 02.12.2019 - persoană vătămată V........ I........... M..........., va stabili pedeapsa de 1 an închisoare.

Având în vedere că cele patru infracțiuni sunt comise în condițiile concursului de infracțiuni, devin incidente prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., conform cărora atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Prin urmare, în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., instanța va contopi cele patru pedepse dintre care două pedepse de câte 2 ani închisoare și două pedepse de câte 1 an închisoare și va aplica pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se va adăuga sporul obligatoriu de 1 an şi 4 luni închisoare (1/3 din 4 ani – cumulul restului de pedepese stabilite), în final inculpatul C...........

R............urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei principale rezultante aplicate, raportat la pedeapsa stabilită inculpatul va executa pedeapsa în regim de detenţie.

În baza art. 67 alin. (2) Cod penal rap. la art. 45 alin. 3 lit. a C.p., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal, constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) şi (3) Cod penal raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal şi art. 45 alin. 5 C.p., interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În lumina celor ce preced, instanța va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii în ceea ce-l privește pe inculpat la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

Sub aspectul acțiunii civile, instanța constată că în cursul urmăririi penale, persoanele vătămate V...........

L...........-M...........şi V...........

I...........-M...........s-au constituit părţi civile cu câte 2300 lei fiecare, reprezentând valoarea prejudiciul material.

Aşadar, cu privire la persoana vătămată V.............

L...........-M............, instanţa constată că aceasta a arătat că a suferit un prejudiciu în cuantum de 2300 lei, prin inducerea în eroare de către inculpat cu privire la autenticiatea bancnotei din cupiura de 500 de euro falsă, pe care a primit-o în contul unei datorii mai vechi pe care inculpatul o avea la persoanan vătămată.

Persoana vătămată a mai arătat că i-a plătit inculpatului suma de 1100 lei, repezentând diferenţa până la contravaloarea bancnotei de 500 euro, respectiv suma convenită de 2300 lei.

Faţă de aceste aspect, instanţa apreciază că prejudiciul suferit de către persoana vătămată V...........

L............

M............este de 1100 lei şi nu de 2300 lei, în speţă, neavând relevanţă eventuale datorii între cei doi, ci doar prejudiciul efectiv încercat prin achiziţionarea bancnotei false, motiv pentru care va admite în parte acţiunea civilă formulată de către persoana vătămată şi va obliga inculpatul la plata sumei de 1100 lei cu titlu de daune materiale.

Cu privire la persoana vătămată V.............

I...........-M............, instanţa constată că aceasta a declarant faptul că a suferit un prejudiciu în cuantum de 2300 lei, prin inducerea în eroare de către inculpat cu privire la autenticiatea bancnotei din cupiura de 500 de euro falsă, în schimbul căreia, i-a remis suma de 2000 lei, conform înţelegerii dintre aceştia.

Faţă de aceste aspect, instanţa apreciază că prejudiciul suferit de către persoana vătămată V..........

I........

M............este de 2000 lei şi nu de 2300 lei, în speţă, neavând relevanţă eventuale datorii între cei doi, ci doar prejudiciul efectiv încercat prin achiziţionarea bancnotei false, motiv pentru care va admite în parte acţiunea civilă formulată de către persoana vătămată şi va obliga inculpatul la plata sumei de 2000 lei cu titlu de daune materiale.

Susţinerile apărătorului ales al inculpatului, cu ocazia dezbaterilor în sensul că părţile civile s-ar fi împăcat cu inculpatul, solicitând respingerea pretenţiilor civile, nu sunt de natură a li se da cuvenita valoare, motivate de faptul că împăcarea este o cauză care înlătură răspunderea penală pentru săvârşirea anumitor infracţiuni prevăzute de lege, pentru care acţiunea penală se pun în mişcare din oficiu, constând în acordul intervenit între persoana vătămată şi cel care a săvârşit infracţiunea, în scopul stingerii conflictului născut ca urmare a săvârşirii infracţiunii, reprezentând un impediment la punerea în mişcare sau la exercitarea acţiunii penale.

Desi, Codul penal a prevăzut aplicarea instituţiei împăcării şi la infracţiunea de înşelăciune, instanţa constată că conform art. 159 alin. 3 C.p. împăcarea trebuie să reflecte acordul de voinţă liber exprimat al părţilor şi trebuie să fie personală, explicită, totală, necondiţionată, definitivă şi trebuie realizată pe tot parcursul urmăririi penale, în faza camerei preliminare sau în faza judecăţii până la citirea actului de sesizare al instanţei.

Mai mult, pentru a produce efecte juridice împăcarea se face oral sau în scris, în faţa organelor judiciare, care trebuie să verifice valabilitatea consimţământului.

În speţă, un astfel de acord nu a fost exprimat de către inculpat şi persoanele vătămate, până la citirea actului de sesizare.

Deasemenea, conform art. 159 alin. 2 C.p. instanţa trebuie să constate stinsă acţiunea civilă ca efect al împăcării.

Or, în cauză nefiind incidentă instituţia împăcării nu poate da valoare juridică precizărilor apărătorului inculpatului cu privire la latura civilă a cauzei.

Astfel, constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale respectiv săvârşirea unor fapte ilicite, producerea unui prejudiciu material, existenţa unui raport de cauzalitate între faptele ilicite şi prejudiciu şi vinovăţia, chiar sub forma celei mai uşoare culpe, în speţă, inculpatul, prin faptele săvârşite a produs persoanelor vătămate un prejudiciu aflat în legătură de cauzalitate cu aceasta.

Pentru considerentele expuse mai sus, în baza art. 19 alin. 1 C.p.p., art. 25 alin. 1 C.p.p., art. 397 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 1357 C.

Civ., va admite, în parte, acţiunea civilă exercitată în procesul penal de părţile civile V...........

L............

M............şi V........

I...........

M..........., împotriva inculpatului C...........

R............şi obligă inculpatul să plătească următoarele:

- părţii civile V........... L............ M............suma de 1100 lei, cu titlu de daune materiale;

- părţii civile V.......... I........ M............suma de 2000 lei, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 404 alin.4 lit. d) C.proc.pen rap. la art. 112 alin 1 lit. b C.pen. va dispune luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale cu privire la cele 2 bancnote în cupiura de 500 euro, identificate, depuse la dosarul de urmărire penală.

În plic, fila 51.

În baza art. 272 alin. (1), art. 274 alin. (1) C.pr.pen. și art. 398 C.pr.pen., obligă pe inculpatul C...........

R............la plata sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale și 300 lei cheltuieli judiciare aferente camerei preliminare și judecății).

În baza art. 272 alin. (2) și art. 275 alin. (6) C.p.p., onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului C........

R..........., av.

M............

V............

I.............din cadrul Baroului Olt, în cuantum de 942 lei (delegaţia nr. 2013/2023) va rămâne în sarcina statului și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Postat 01.10.2024