Sentință penală nr. 201 din 18.06.2024

Prin rechizitoriul nr. 896/P/2023 din data de 14.11.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. de dosar ...../207/2023 la data de 16.11.2023, a fost trimis în judecată inculpatul B............

M.............., pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire, prev. de art. 208 alin. (1) C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în perioada februarie-aprilie 2023, inculpatul a urmărit-o în mod repetat pe persoana vătămată D.........

S..........

M............, în timp ce aceasta se deplasa prin comuna de domiciliu, în special pe traseul spre locul de muncă și la întoarcerea spre domiciliu, i-a supravegheat persoanei vătămate de mai multe ori locul de muncă, fără a avea un drept sau un interes legitim și i-a propus acesteia de mai multe ori să aibă o relație amoroasă cu el, deși a fost refuzat în mod constant, iar în seara de 28.04.2023, în jurul orei 21.00, a urmărit-o pe drumul pe care aceasta îl făcea cu bicicleta către locuința sa și a început să tragă de ea pentru a o da jos de pe bicicletă, fapte ce au fost de natură să-i creeze persoanei vătămate o stare de temere profundă, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C.pen.

Comiterea faptei reținute în sarcina inculpatului rezultă, potrivit rechizitoriului, din următoarele probe: declarație persoană vătămată, declarații martori A...........

M............

R............, C............

E........, F..............

E...........și L..............

M.........., declarații suspect/inculpat, alte înscrisuri.

În procedura camerei preliminare nu au fost invocate cereri sau excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Prin încheierea nr. 485/21.12.2023, pronunțată în cameră de consiliu, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

Inculpatul a solicitat judecarea cauzei conform procedurii obișnuite, fără a recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, motiv pentru care instanța a procedat la readministrarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, în sensul că au fost audiați inculpatul, persoana vătămată și martorii indicați în rechizitoriu.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin sentința penală nr. 251/07.07.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ......../207/2022, rămasă definitivă prin neapelare, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei față de inculpatul B............

M.............. pentru comiterea a două infracțiuni de hărțuire prev. de art. 208 alin. (1) C.pen. comisă în dauna persoanei vătămate D.........

S..........

M.............

Prin aceeași sentință penală instanța a stabilit în sarcina inculpatului și obligația de a nu lua legătura cu persoana vătămată și de a nu se apropia de aceasta la mai puțin de 200 m.

Inculpatul nu a respectat aceste obligații și a continuat să o urmărească pe persoana vătămată, motiv pentru care ulterior, prin sentința penală nr. 326/26.10.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ....../207/2022, definitivă prin decizia penală nr. 73/05.12.2022 pronunțată de Tribunalul Olt, s-a dispus revocarea amânării aplicării pedepsei și executarea în regim de detenție de către inculpatul B............

M.............. a pedepsei rezultante de 2 luni și 20 de zile închisoare.

Inculpatul a fost eliberat din închisoare la termen, la data de 23.02.2023.

Ulterior eliberării din închisoare, inculpatul a continuat comportamentul de hărțuire la adresa persoanei vătămate D.........

S..........

M............, sens în care, în perioada februarie-aprilie 2023, acesta a urmărit-o, fără drept și în mod repetat, zilnic, pe persoana vătămată în timp ce aceasta se deplasa pe raza com.

Bucinișu, sat Bucinișu, pe traseul spre locul de muncă și la întoarcerea spre domiciliu și i-a supravegheat persoanei vătămate de mai multe ori locuința și locul de muncă, fapte ce i-au cauzat persoanei vătămate o stare de temere profundă.

Se constată, din probele administrate, că inculpatul a urmărit-o aproape zilnic pe persoana vătămată la magazinul la care aceasta este angajată ca vânzătoare, magazin situat în com.

Bucinișu, sat Bucinișu, str.

G.........., nr. 21, jud.

Olt, dar și la locuința acesteia situată în com.

Bucinișu, sat Bucinișu, str.

A.........., nr. 25, jud.

Olt, la această din urmă locație inculpatul nemaiapropiindu-se de când persoana vătămată a instalat un sistem de monitorizare video.

Din declarația persoanei vătămate rezultă faptul că aceasta a fost urmărită în fiecare zi de inculpat, care a jignit-o și a venit după ea, cauzându-i astfel o stare de temere.

De asemenea, din aceeași declarație, instanța reține că inculpatul a stat toată ziua în fața magazinului în care aceasta lucrează, că a venit acasă la persoana vătămată, bătându-i în geam, fără să mai intre în curte în ultima perioadă, întrucât persoana vătămată a montat camere de supraveghere.

Declarația persoanei vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală și în faza de judecată.

Astfel, din declarațiile martorei L..............

M.......... reiese că inculpatul a mers des în fața magazinului unde persoana vătămată lucrează, unde a jignit-o pe aceasta și pe martorul A..........

M...........

Martora F..............

E...........a precizat că l-a văzut personal, de mai multe ori, pe inculpat cum mergea pe stradă în fața sau în spatele persoanei vătămate, strigând la aceasta și jignind-o, reproșându-i martorei că îi ia apărarea persoanei vătămate și că nu îi dă voie să meargă la ea.

Martora a mai precizat și faptul că persoanei vătămate îi este frică de inculpat și că în ultima perioadă persoana vătămată și-a luat diferite obiecte cu ea pentru a se apăra.

Martora a mai relatat că în reperate rânduri l-a auzit pe inculpat adresându-i-se persoanei vătămate cu apelative de felul ,,Puiule!”, ,,Puișor!”, ,,Mami-mami!”, ,,Iubita!” și de cele mai multe ori persoana vătămată nu i-a răspuns, împrejurări în care inculpatul a început să-i adreseze cuvinte jignitoare.

Martora a declarat că tot acest comportament al inculpatului este de natură să-i provoace persoanei vătămate o stare de temere, cu atât mai mult cu cât acesta a afirmat de mai multe ori că organele de poliție nu au ce să-i facă.

Martora a declarat ca personal l-a auzit pe inculpat în dimineața zilei de 29.04.2023 când inculpatul a declarat că poliția nu are ce să-i facă și că pe drumul public face ce vrea el.

Din declarațiile martorilor C............

E........, administratorul magazinului la care persoana vătămată este angajată ca vânzătoare, și A...........

M............

R............ rezultă aceeași situație de fapt descrisă anterior, respectiv vizitele zilnice ale inculpatului la magazin și la locuința persoanei vătămate, jignirile și apelativele la adresa acesteia, precum și reproșurile conform cărora persoana vătămată ar fi împiedicată de martore să fie împreună cu acesta.

Fiind audiat, inculpatul B............ M.............. nu a recunoscut fapta săvârșită, însă declarația sa nu poate fi luată în considerare de către instanță, întrucât este contrazisă de toate probele administrate în cauză.

În drept, fapta inculpatului B............

M.............., care în perioada februarie-aprilie 2023, fără drept și fără un interes legitim, cu intenție, a urmărit-o în mod repetat pe persoana vătămată D.........

S..........

M............, în timp ce aceasta se deplasa pe raza com.

Bucinișu, sat Bucinișu, jud.

Olt, în special pe traseul spre locul de muncă și la întoarcerea spre domiciliu și i-a supravegheat în mod repetat locul de muncă si locuința, fapte ce i-au cauzat persoanei vătămate o stare de temere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de hărțuire, prevăzută de art. 209 alin. (1) C.pen.

În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al infracțiunii e reprezentat de acțiunea inculpatului de a urmări persoana vătămată, de a-i supraveghea locuința și locul de muncă în mod repetat, fără drept și fără interes legitim, în perioada februarie-aprilie 2023.

Infracțiunea de hărțuire este o infracțiune de obicei, un singur act nefiind suficient pentru reținerea sa, însă în cauză, inculpatul a comis aproape zilnic, un număr suficient de acte care dau relevanță penală faptei sale, aspecte ce reies din probele administrate în cauză.

Instanța apreciază că sunt întrunite și cerințele esențiale ale acestei infracțiuni, respectiv urmărirea să fie efectuată fără drept sau fără un interes legitim, public sau privat, întrucât actele de executare comise de inculpatul B............

M.............. au avut caracter repetat, fiind săvârșite la diferite intervale de timp în perioada februarie-aprilie 2023, fără să fie efectuate în baza unui drept sau interes legitim și au fost îndreptate împotriva aceluiași subiect pasiv.

Urmarea imediată este reprezentată de încălcarea libertății psihice a persoanei vătămate, care a cauzat o stare de temere persoanei vătămate.

Legătura de cauzalitate între actele de hărțuire și starea de temere efectiv creată a fost dovedită în cauză, acțiunile inculpatului conducând atât la lezarea libertății psihice a persoanei vătămate, cât și la crearea unei stări de temere generale.

În ceea ce privește latura subiectivă, faptele au fost comise cu vinovăție sub forma intenției directe, întrucât din modul de realizare a infracțiunii rezultă că inculpatul a avut o rezoluție infracțională unică, a prevăzut rezultatul faptei sale și l-a urmărit, realizând că acțiunea sa este de natură a produce o stare de temere persoanei vătămate.

Așadar, instanța constată, pe baza probelor administrate în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina inculpatului există, că aceasta constituie infracțiune și că a fost săvârșită de către inculpat, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (2) C.pr.pen., urmează să dispună condamnarea inculpatului B............

M.............. pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire, prev. de art. 208 alin. (1) C.pen.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen.

Față de modalitatea de comitere a faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea este necesară pentru reeducarea inculpatului în sensul respectării legii penale, conștientizarea consecințelor faptelor sale și preîntâmpinarea altor încălcări ale normelor legale.

La stabilirea pedepsei principale, instanța va avea în vedere pedeapsa închisorii, în limitele de 3 luni și 6 luni prev. de art. 208 alin. (1) C.pen.

Prin raportare la circumstanțele reale referitoare la fapta săvârșită, instanța constată că aceasta este aptă să producă o stare de pericol pentru libertatea psihică a persoanei vătămate.

Fapta prezintă un grad sporit de pericol social, inculpatul nefiind la prima abatere în acest sens, îndreptată împotriva aceleiași persoane vătămate.

Prin urmărirea repetată a persoanei vătămate și prin supravegherea locuinței sale și a locului de muncă, inculpatul i-a creat acesteia un profund sentiment de insecuritate.

Prin raportare la circumstanțele personale ale inculpatului, se reține că acesta are vârsta de 38 de ani, este necăsătorit, are studii 11 clase și lucrează ca muncitor necalificat.

Acesta nu a recunoscut fapta săvârșită, deși din administrarea tuturor mijloacelor de probă rezultă contrariul.

Instanța nu poate face abstracție de faptul că acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare, a cărei aplicare a fost amânată prin sentința penală nr. 25/07.07.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ......../207/2022, rămasă definitivă prin neapelare, tot pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C.pen., față de aceeași persoană vătămată, iar ulterior amânarea aplicării pedepsei a fost revocată și s-a dispus executarea pedepsei.

Astfel, instanța observă faptul că inculpatul a perseverat în atitudinea sa antisocială, prin comiterea aceluiași tip de fapte, importanța valorilor ocrotite de norma de incriminare fiind încălcată în mod conștient de către acesta, întrucât imediat după eliberarea sa din penitenciar la data de 23.02.2023, a început să o urmărească pe persoana vătămată în mod repetat.

Prin urmare, instanța constată că scopul educativ al pedepsei nu a fost atins, fiind necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea pentru ca inculpatul să înțeleagă consecințele faptei sale.

Luând în considerare dispozițiile art. 208 alin. (1) C.pen. și ținând cont și de antecedentele penale ale inculpatului cu privire la fapte care aduc atingere libertății persoanei, instanța consideră că o pedeapsă de 5 luni ce se va executa în regim de detenție este necesară, dar și suficientă pentru reeducarea inculpatului.

În opinia instanței, în acest mod se dă eficiență și se acordă semnificație juridică atât criteriului relativ la persoana inculpatului, cât și celui referitor la circumstanțele reale ale producerii infracțiunii.

Având în vedere considerente expuse anterior, în baza art. 396 alin. (2) C.pr.pen., instanța îl va condamna pe inculpatul B............

M.............. la pedeapsa de 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire prev. de art. 208 alin. (1) C.pen., cu apl. art. 60 C.pen.

În continuare, instanța consideră oportună aplicarea unor pedepse complementare și accesorii, ținând cont de faptul că prin săvârșirea unor infracțiuni de natura celor pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul manifestă lipsă de respect față de valori sociale importante.

Potrivit art. 67 alin. (1) C.pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Astfel, instanța va avea în vedere alături de dispozițiile penale și criteriul constituțional al proporționalității, înscris în art. 53 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia restrângerea exercițiului unor drepturi trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și de dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Instanța consideră că aplicarea acestor pedepse este necesară pentru protecția persoanei vătămate, ținând cont de mediul de insecuritate pe care inculpatul l-a creat pentru aceasta, dar și de faptul că executarea pedepsei aplicate inițial nu a fost suficientă pentru a-și corecta conduita.

Față de aceste aspecte, în baza art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. n) și o) C.pen. (respectiv dreptul de a comunica cu persoana vătămată și de a se apropia de aceasta la o distanță mai mică de 100 de metri, precum și dreptul de a de apropia de locuința persoanei vătămate situată în com.

Bucinișu, sat Bucinișu, str.

A.........., nr. 25, jud.

Olt și de locul de muncă al acesteia, situat în com.

Bucinișu, sat Bucinișu, str.

G.........., nr. 21, jud.

Olt la o distanță mai mică de 100 de metri) pe o perioadă de 4 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen., după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

De asemenea, în baza art. 65 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. n) și o) C.pen. (respectiv dreptul de a comunica cu persoana vătămată și de a se apropia de aceasta la o distanță mai mică de 100 de metri, precum și dreptul de a de apropia de locuința persoanei vătămate situată în com.

Bucinișu, sat Bucinișu, str.

A.........., nr. 25, jud.

Olt și de locul de muncă al acesteia, situat în com.

Bucinișu, sat Bucinișu, str.

G.........., nr. 21, jud.

Olt la o distanță mai mică de 100 de metri), pedeapsa accesorie urmând a se executa conform art. 65 alin. (3) C.pen. de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

De asemenea, în baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen., instanța va lua act că persoana vătămată D......... S.......... M............ nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 2.500 lei, dintre care 1.000 de lei reprezintă cheltuieli aferente fazei de urmărire penală și 1.500 de lei reprezintă cheltuieli aferente fazei de cameră preliminară și de judecată.

Postat 04.07.2024