Sentință civilă nr. 853 din 15.05.2024

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal, sub nr. dosar ......./207/2023, reclamanta Distribuție Energie Oltenia SA, în contradictoriu cu pârâtul F.........

A..........

S.........., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la repararea prejudiciului cauzat societății exclusiv prin fapta acestuia, respectiv la plata debitului în cuantum de 9.604,01 lei, sumă reprezentând recuperare energie electrică agenți economici/casnici, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat de către reclamantă, în esență, că reprezentanții acesteia au efectuat un control la imobilul pârâtului (locul de consum), în scopul prevenirii faptelor de furt de energie electrică și deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate ori modificate fără drept.

Mai mult, a solicitat să se observe că, în fața organelor de cercetare penală, pârâtul a recunoscut faptul că a confecționat instalația electrică și implicit că a beneficiat de energia consumată și neînregistrată și a înțeles să achite parțial debitul.

Reclamanta a mai susținut că, întrucât pârâtul nu s-a conformat obligației de plată a energiei electrice consumate în condițiile anterior arătate, aceasta a formulat plângere penală împotriva acestuia.

Cu privire la paza contorului, s-a arătat că, potrivit art. 1376 alin. (1) C.civ., oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.

S-a mai susținut de reclamantă, în ceea ce privește dovada vinovăției pârâtului, că se instituie în sarcina pârâtului o prezumție de vinovăție cu privire la nerespectarea obligației corelative derivate din contract și din lege, atât în ceea ce privește paza contorului amplasat la locul de consum, cât și în ceea ce privește comunicarea deficiențelor constatate la contor.

Reclamanta a apreciat că, în cauză, au fost dovedite elementele ce trebuie întrunite pentru a putea opera răspunderea civilă delictuală a pârâtului, și anume: existența unui prejudiciu ce constă în contravaloarea energiei electrice consumate, existența unei fapte ilicite ce constă în consumul de energie electrică fără ca aceasta să fie contorizată de un grup de măsurare a energiei electrice, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul.

S-a mai arătat că soluția pronunțată în dosarul penal nu are autoritate de lucru judecat, constatarea consumului fraudulos de energie, din prisma existenței/inexistenței unei cercetări de natură penală, respectiv, din prisma motivelor de clasare cuprinse în ordonanță, sunt aspecte fără relevanță în ceea ce privește latura civilă a prejudiciului, atât timp cât definiția consumului fraudulos de energie electrică are un conținut larg, cuprinzând orice intervenție neautorizată la echipamentele de măsurare a energiei electrice.

Reclamanta a precizat că soluția dispusă în dosarul penal nu are autoritate de lucru judecat, acesta fiind un atribut exclusiv al hotărârii judecătorești civile, de vreme ce dispozițiile art. 28 alin. (1) C.pr.pen. stabilesc că instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite, iar art. 1365 C.civ. referitor la efectele hotărârii penale în materie civilă conține prevederi similare.

În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și proba cu expertiză.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 194 și urm. C.pr.civ., art. 1349, art. 1516 și art. 1521 C.civ., Legea energiei electrice nr. 123/2012, Ordinul ANRE nr. 64/2014 și Ordinul ANRE nr. 121/2015.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.

Instanța încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului și proba cu expertiză și a dispus de asemenea atașarea dosarului nr. 2361/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 21.10.2021, reprezentanții reclamantei au efectuat un control la imobilul pârâtului F.........

A..........

S.........., situat în com.

Radomireşti, sat Crăciunei, str.

L.........., nr. 77, jud.

Olt, unde au constatat intervenții neautorizate asupra contorului electric de măsurare a consumului de energie electrică.

Potrivit notei de constatare DO 122671/21.10.2021 și anexelor acesteia întocmite de către reclamantă cu ocazia verificării instalației de alimentare energie electrică și de măsurare de la locul de consum indicat anterior, a fost identificată, o instalație electrică clandestină cu ajutorul căreia se sustrăgea energie electrică, la imobilul respectiv nefiind montat un contor de măsurare a energiei electrice, astfel încât aceasta nu se înregistra și nu se factura de către furnizori.

Prin ordonanța procurorului din data de 04.05.2022 emisă în dosarul nr. 2361/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de pârâtul din prezenta cauză, în calitate de suspect, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) și (3) C.pen. și executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare a energiei electrice, prevăzută de art. 92 alin. (2) din Legea nr. 123/2012, ambele cu apl. art. 38 alin. (1) C.pen., reținându-se în sarcina acestuia un prejudiciu în cuantum de 9.604,01 lei.

Soluția de renunțare la urmărirea penală a fost confirmată prin încheierea penală nr. 277/24.05.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ........../207/2022.

Această din urmă hotărâre, definitivă, a stabilit cu autoritate de lucru judecat în ceea ce privește săvârșirea, de către suspect, a faptei reținute prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, conform art. 28 alin. (1) C.pr.pen.

Instanţa are în vedere că aşa cum s-a stabilit prin prin încheierea penală nr. 277/24.05.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ........../207/2022, instalația electrică clandestină cu ajutorul căreia se sustrăgea energie electrică, la imobilul respectiv nefiind montat un contor de măsurare a energiei electrice, astfel încât aceasta nu se înregistra și nu se factura de către furnizori, a fost realizată în perioada 17.08.2021-21.10.2021, iar controlul reprezentanților reclamantei a avut loc la 21.10.2021, neexistând alte probe din care să rezulte faptul că pârâtul ar fi realizat acea intervenție neautorizată cu 3 ani anterior controlului efectuat de reprezentanții reclamantei, iar reclamanta nu a făcut dovada contrară, potrivit art. 249 C.pr.civ.

Conform raportului de expertiză întocmit de d-nul expert tehnic judiciar M....... I......., dosar la data de 16.04.2024 (filele 71-80), rezultă că prejudiciul aferent perioadei 17.08.2021-21.10.2021 cauzat reclamantei este de 709,21 lei.

În drept, instanța reține că art. 1357 alin. (1) C.civ., potrivit căruia cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, stabilește condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, respectiv: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția.

Instanța urmează să verifice dacă cele patru cerințe stabilite de C.civ. sunt întrunite în speță pentru a justifica răspunderea civilă delictuală a pârâtului.

În prezenta cauză, instanța apreciază că sunt întrunite cumulativ toate condițiile răspunderii civile delictuale.

Cu privire la fapta ilicită, instanța constată că existența acesteia rezultă din nota de constatare DO 122671/21.10.2021 și anexelor acesteia (filele 16-33), precum și din ordonanța de renunțare la urmărirea penală nr. 2361/P/2021, astfel cum a fost confirmată prin încheierea penală nr. 277/24.05.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ........../207/2022.

Instanța reține, așadar, că fapta ilicită, sub aspectul răspunderii civile delictuale, există, constând în consumul fraudulos de energie electrică, prin realizarea unei intervenții neautorizate asupra aparatului de măsurare a consumului de energie electrică de la locul de consum anterior menționat, fără respectarea normelor legale, în scopul ocolirii echipamentului de măsurare și folosirii energiei electrice în mod fraudulos, fără a fi facturată.

Cu privire la prejudiciu, instanța reține incidența prevederilor art. 1385 C.civ., potrivit cărora prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel, despăgubirea trebuind să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

Prejudiciul suferit de reclamantă constă în cantitatea de energie electrică consumată fără a se achita contravaloarea acesteia, însă doar pentru perioada rezultată din probele administrate în cauză, respectiv intervalul 17.08.2021-21.10.2021 (data controlului efectuat de reprezentanții reclamantei).

Referitor la procedura de stabilire a cantității de energie electrică, instanța reține că, potrivit art. 46 alin. (5) din Ordinul ANRE nr. 235/2019, în situațiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabilește în sistem paușal în conformitate cu procedura specifică aprobată de ANRE.

Procedura anterior menționată, emisă de ANRE la data de 28.10.2020, prevede, la art. 17, faptul că ,,Stabilirea prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică se face conform prevederilor art. 65 alin. (8) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare”, iar potrivit acestor din urmă prevederi legale, ,,Sistemul paușal poate fi utilizat la stabilirea prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică, exclusiv ca mod de calcul în spețele deduse soluționării instanțelor judecătorești; durata pentru care se aplică este cea stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.”

Așadar, raportat la circumstanțele de fapt ale cauzei, aplicarea sistemului paușal este permisă de normele legale în vigoare, dacă recuperarea prejudiciului formează obiectul unei acțiuni în justiție, însă întinderea perioadei pentru care acest mod de calcul este folosit trebuie să rezulte din probe.

De asemenea, din probele administrate, astfel cum au fost anterior analizate, prejudiciul a fost evaluat de expert la suma de 709,21 lei.

Se observă, astfel, că și această condiție a răspunderii civile delictuale este îndeplinită, prejudiciul fiind unul actual și cert, determinat, rezultând din probele administrate.

Raportul de cauzalitate între fapta ilicită a pârâtului și prejudiciul cauzat este și el dovedit, având în vedere natura patrimonială a bunului sustras precum și conduita pârâtului care nu a formulat nicio apărare în acest sens.

De asemenea, acesta rezultă și din înscrisurile susmenționate în care se precizează că pârâtul a consumat energie electrică fără a achita contravaloarea acesteia.

Sub aspectul vinovăției, instanța reține că și acest aspect este dovedit urmare a faptului că, în cauză, nu s-a dovedit existența vreunei cauze dintre cele care înlătură vinovăția, respectiv fapta culpabilă a pârâtului.

Așadar, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, în persoana pârâtului se naște obligația de a repara prejudiciul efectiv.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 1357 C.civ., instanța urmează să admită în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Distribuție Energie Oltenia SA și să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 709,21 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate și neînregistrate şi contravaloare prestări servicii, urmând a respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Față de căderea în pretenții a pârâtului, în temeiul art. 453 alin. (1) C.pr.civ., va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2.300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 300 lei onorariu avocat și 2.000 lei onorariu expert.

Postat 04.07.2024