Sentință civilă nr. 308 din 20.02.2024

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ......./207/2023, reclamantul B..........

M........, în contradictoriu cu pârâtele N..........

C......., O..........

N....... și F..........

C.......

E......., a solicitat instanței să fie obligate pârâtele la efectuarea procedurilor și demersurilor prevăzute de art. 4- art. 9 din Legea nr. 17/2014 cu privire la suprafața de 1,8592 ha teren arabil extravilan situat pe raza com.

D..........., jud.

Olt, în T 13, P 11, amplasat conform TDP nr. 15221/72 din 06.06.1995 și suprafața de 1,1400 ha teren arabil extravilan situat pe raza com.

D..........., jud.

Olt, în T 13, P 13, amplasat conform TDP nr. 15221/80 din 06.06.1995 (inclusiv demersurile pentru înscrierea în cartea funciară a suprafețelor menționate), iar în cazul refuzului acestora să fie autorizat reclamantul pentru efectuarea tuturor demersurilor necesare încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru imobilele care au făcut obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare încheiate cu pârâtele în calitate de promitenți-vânzători; să se dispună îndeplinirea formalităților în vederea obținerii avizelor prevăzute la art. 3 și art. 9 din Legea nr.17/2014, de la autoritățile competente și parcurgerii procedurii privind respectarea dreptului de preemțiune prevăzut de art. 4 din același act normativ, potrivit Deciziei nr. 24/2016 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmând ca ulterior îndeplinirii acestora să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract pentru bunurile care au făcut obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare; într-o teză subsidiară, în situația în care se apreciază că nu este posibilă încheierea contractului de vânzare-cumpărare potrivit convenției părților, obligarea pârâtelor la restituirea prețului actual de vânzare al terenurilor care au făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate în data de 15.08.2006, iar potrivit art. 1530 C.civ., acordarea de daune interese; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept reclamantul a invocat art. 1516, art. 1528, art. 1530, art. 1531, art. 1669 alin.(1) din C.civ., Decizia nr. 24/2016 a ICCJ.

În susținerea cererii, reclamantul a solicitat încuviințare probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtelor, proba testimonială cu martorul B.......... E......., iar în subsidiar proba cu expertiză tehnică de specialitate.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, conform art. 27 și art. 3 alin. (1) din OUG nr. 80/2013, cu suma de 2.545 de lei.

În data de 02.05.2023, pârâtele N..........

C......., O..........

N....... și F..........

C.......

E......., au formulat întâmpinare, iar pe cale de excepție, au invocat inadmisibilitatea acțiunii prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act de vânzare-cumpătare, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 3, art. 4, art. 5 și art. 9 din Legea nr.17/2014, iar imobilul nu este înscris la rolul fiscal al reclamantului și nici în cartea funciară; în măsura în care instanța va aprecia că nu este aplicabil termenul special de prescripție, au invocat prescripția dreptului material la acțiune în termenul general de prescripție, dat fiind faptul că acțiunea reclamantului are un caracter personal, prin raportare la obiectul acțiunii civile.

Pe fondul cauzei, au solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată.

În susținerea întâmpinării, pârâtele au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri (chitanțele prin care au achitat impozitul fiscal aferent terenurilor agricole), interogatoriul reclamantului și proba testimonială.

La data de 12.06.2023 reclamantul B.......... M........ a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate.

Prin încheierea de ședință din data de 13.06.2023, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr. 1127/207/2023, instanța a dispus următoarele:

,,Disjunge capetele de cerere având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic și rezoluțiune contract formulate de reclamantul B..........

M........, având C.N.P. ............., domiciliat în Comuna D..........., Satul D..........., Str.

A.I.

C........., nr.62, Județul Olt, în contradictoriu cu pârâtele N..........

C......., având C.N.P. ............., O..........

N......., având C.N.P. ............., și F..........

C.......

E......., având C.N.P. .............., toate cu domiciliul procesual ales în Craiova, Str.

V..........., nr....., bl.19, sc.1, ap.1, Județul Dolj.

Dispune formarea unui nou dosar, având ca obiecte hotărâre care să țină loc de act autentic și rezoluțiune contract, și repartizarea acestuia la completul de judecată ....., cu termen de soluționare la data de ....., ora 12:30, sala 1, pentru când părțile au termen în cunoștință și când se va pune în discuție suspendarea judecății cauzei până la soluționarea prezentului dosar nr....../207/2023, având ca obiect obligație de a face.

Pune în vedere pârâtelor, prin reprezentant convențional, să depună în dosarul disjuns, listă cu numele, prenumele și adresa martorului solicitat, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune proba testimonială.

Încuviințează, în prezentul dosar, pentru reclamant și pârâte, proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu.

Pune în vedere reclamantului să se prezinte la următorul termen de judecată personal la interogatoriu, sub sancțiunea prevăzută de art.358 din Codul de procedură civilă.

Se vor cita pârâtele N..........

C......., O..........

N....... și F..........

C.......

E......., la domiciliul procesual ales, cu mențiunea să se prezinte la următorul termen de judecată personal la interogatoriu, sub sancțiunea prevăzută de art.358 din Codul de procedură civilă.

Pune în vedere părților, prin apărători, să aibă pregătite interogatoriile la următorul termen de judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba.

Amână judecarea cauzei având ca obiect obligație de a face formulată de reclamantul B..........

M........, în contradictoriu cu pârâtele N..........

C......., O..........

N....... și F..........

C.......

E......., și acordă termen la data de ....., ora 12:30, sala 1, Completul ....., pentru când reclamantul are termen în cunoștință, iar pârâtele se citează cu mențiunea arătată.

Cu cale de atac odată cu fondul.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.06.2023.”

Dosarul nou format, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic și rezoluțiune a fost înregistrat sub nr. ......, fiind repartizat manual completului ......, cu termen de judecată la data de ......

La termenul de judecată din ..... instanța a constatat decăzute pârâtele din dreptul de a administra proba cu interogatoriul reclamantului, față de faptul că, la acest termen, nu au pregătit interogatoriul pentru reclamant, dispunând emiterea unei adrese către Camera Notarilor Publici Craiova pentru a comunica dacă a fost dezbătută succesiunea numitei N.........

M..........., decedată în data de 30.05.2006, cu indicarea moștenitorilor în situația în care succesiunea a fost dezbătută, și să comunice o copie a Certificatului de moștenitor nr. 835/07.09.1995, după numita B.......

E..........., decedată în data de 29.03.1994, în situația în care dețin o astfel de copie, și către Biroul Notarului Public Tobescu Ecaterina pentru a comunica o copie a certificatului de moștenitor nr. 835/07.09.1995 după numita B.......

E..........., decedată în data de 29.03.1994.

Prin adresa nr.4955/20.11.2023, Camera Notarilor Publici Craiova, a înaintat înscrisurile solicitate (filele 99-100).

La termenul de judecată din 23.01.2024, instanța a dispus efectuarea de verificări prin DEPABD cu privire la domiciliul numiților N.........

C........... și N.........

I..........., dispunând introducerea forțată în cauză a numitului N.........

C..........., în calitate de intervenient forțat, cu citarea acestuia cu comunicare a unei copii a încheierii și copii ale cererii de chemare în judecată, întâmpinării și înscrisurilor anexate acestora, cu mențiunea că, până la termenul următor, va putea să arate excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească.

La data de 09.02.2024 intervenientul forțat N.........

C........... a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu a avut cunoștință că nepoatele sale respectiv pârâtele din prezenta cauză au vândut reclamantului B..........

M........ suprafețele de teren din com.

D..........., jud.

Olt, conform chitanței atașate, și pe cale de consecință, solicită să se ia act de faptul că este moștenitor de drept, solicitând să i se aducă la cunoștință cursul procesului.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 15.08.2006, între B..........

M........, în calitate de cumpărător și pârâtele F..........

C.......

E......., O.........

N........... și N..........

C......., în calitate de vânzătoare, a fost încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat „chitanță” (fila 5), prin care acestea din urmă ar fi înstrăinat reclamantului suprafața de 1,8592 ha teren arabil extravilan situat în T 13 P11 din satul D..........., jud.

Olt și suprafața de 1,1400 ha teren arabil extravilan, situat în T 13 P 13 din satul D..........., jud.

Olt, prețul pentru ambele suprafețe fiind stabilit la suma de 3.300 lei și achitat de reclamant la data încheierii promisiunii de vânzare, respectiv la data de 15.08.2006.

Suprafața de 1,8592 ha teren arabil extravilan situată în T 13 P 11 în extravilanul com.

D..........., sat Reșca, jud.

Olt, era înscrisă în TDP nr. 15221/72 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Olt la data de 06.06.1995 (fila 6) ca fiind în proprietatea numitului N.........

G............

Suprafața de 1,1400 ha teren arabil extravilan situată în T 13 P 13 în extravilanul com.

D..........., sat Reșca, jud.

Olt, era înscrisă în TDP nr. 15221/80 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Olt la data de 06.06.1995 (fila 7) ca fiind în proprietatea numiților N.........

G........... și B.........

E............

Prin certificatul de moștenitor nr. 153/06.09.2003 emis de BNP Paulina Cernat, Radian Mitru, Cernat Costin Șerban (fila 9) a fost dezbătută succesiunea de pe urma autorului N.........

G..........., moștenitori de pe urma acestuia rămânând N.........

M..........., în calitate de soție supraviețuitoare (postdecedată la 03.05.2006 – fila 12) și N.........

N..........., în calitate de descendenți de gr.

I, iar pârâtele F..........

C.......

E....... și N..........

C....... au renunțat la succesiune.

În masa succesorală rămasă de pe urma autorului au intrat și cota de 1/2 din suprafețele de teren înscrise în TDP nr. 15221/72 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Olt la data de 06.06.1995 și în TDP nr. 15221/80 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Olt la data de 06.06.1995.

În drept, raportat la prevederile art. 6 alin. (2) C.civ. și la data încheierii înscrisului anterior menționat (15.08.2006), instanța reține că sunt aplicabile în cauză prevederile V.C.civ. sub imperiul căruia a fost încheiat acest act.

Conform art. 969 V.C.civ., ,,Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege”, iar conform art. 1294 V.C.civ., ,,Vinderea este o convenție prin care două părți se obligă între sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru și aceasta a plăti celei dintâi prețul lui”.

Din interpretarea prevederilor art. 969 V.C.civ. se reține că actul pe care părțile se obligă să îl încheie prin promisiunea de vânzare trebuie să conțină toate acele prevederi ale contractului promis a fi încheiat și de asemenea trebuie să fie întocmit în concordanță cu prevederile legale.

Prin decizia CCR nr. 755/2014 pronunțată de Curtea Constituțională (par. 20) s-a reținut că ,,(...) instanța de judecată învestită în temeiul art. 1.169 din Codul civil trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate la data pronunțării hotărârii care ține loc de contract de vânzare, reprezentate, în speță, de normele legale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune, în vigoare la data pronunțării hotărârii judecătorești.

Așadar, îndeplinirea condițiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.”

Cum transferul de proprietate ar urma să opereze la data pronunțării hotărârii judecătorești, iar nu la data încheierii promisiunii de vânzare, urmează a fi analizate în continuare, în acord cu considerentele deciziei CCR anterior amintite, condițiile din prezent de legalitate pentru încheierea contractului de vânzare în privința terenului în cauză.

O condiție primordială pentru a se pronunța o hotărâre care să țină loc de contract este aceea ca promitentul vânzător să fie proprietarul imobilului pe care se obligă să îl înstrăineze.

Mai reține instanța că în motivarea deciziei nr. 24/2016 pronunțată de ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, s-a reținut ,,Cu referire la abilitarea instanței de a suplini condițiile de validitate speciale prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, se impune precizarea că legea specială nu autorizează instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare- cumpărare în lipsa întrunirii cumulative a condițiilor de validitate speciale pe care acest act normativ le impune.

Conform art. 1.669 din Codul civil, singura condiție de validitate care poate fi suplinită de instanță, în condițiile legii, este consimțământul promitentului care refuză în mod nejustificat să încheie contractul promis, aceasta fiind însă o condiție generală de validitate.

În ceea ce privește posibilitatea îndeplinirii condițiilor de validitate speciale prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, în cursul procesului, cu concursul instanței de judecată, momentul de referință pentru verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor de validitate ale vânzării este acela al pronunțării hotărârii judecătorești.

Din perspectiva dreptului procesual, acest moment pune capăt unei faze a judecății.

Cum nu există nicio dispoziție contrară, în acord cu dispozițiile Codului de procedură civilă, instanța de judecată poate administra probe care pot constitui dovezi ale îndeplinirii condițiilor de validitate speciale prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Această posibilitate a instanței nu este consecința faptului că sancțiunea prevăzută de art. 16 din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru nerespectarea dreptului de preempțiune sau lipsa avizelor prevăzute de art. 3 și art. 9 este nulitatea relativă, ci este o consecință a caracterului imperativ al dispozițiilor art. 3, art. 4 și art. 9 din actul normativ menționat.

Astfel, după criteriul conduitei prescrise, art. 3, art. 4 și art. 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, sunt norme de drept imperative, în sensul că părțile nu pot deroga de la ele.

După natura interesului ocrotit sunt norme stabilite în interes privat, deoarece, așa cum s-a arătat în doctrină, părțile nu pot deroga de la ele în momentul încheierii actului juridic, însă, ulterior acestui moment, derogarea este permisă în sensul că partea interesată poate renunța la dreptul de a invoca nulitatea relativă a actului juridic încheiat cu nerespectarea unei norme imperative de ordine privată.

Rezultă, astfel, că instanța de judecată, în considerarea normelor imperative menționate, este obligată să verifice ca la momentul pronunțării hotărârii care ține loc de act de vânzare- cumpărare a unui teren agricol situat în extravilan, să fie obținute avizele prevăzute de art. 3 și art. 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, și să fie respectate prevederile art. 4 din același act normativ.

Conchizând, în principiu, instanța de judecată poate dispune îndeplinirea formalităților în vederea obținerii avizelor prevăzute la art. 3 și art. 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, de la autoritățile competente și parcurgerii procedurii privind respectarea dreptului de preempțiune prevăzut de art. 4 din același act normativ, în cursul judecății.”

Prin decizia anterior menționată, s-a stabilit că ,,Instanța de judecată poate dispune îndeplinirea formalităților în vederea obținerii avizelor prevăzute la art. 3 și art. 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, de la autoritățile competente și parcurgerii procedurii privind respectarea dreptului de preempțiune prevăzut de art. 4 din același act normativ, în cursul judecății.”

Conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, ,,În cazurile prevăzute la alin. (1), în vederea îndeplinirii formalităților prevăzute de prezenta lege, structura din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, denumită în continuare structura centrală, sau direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București, denumite în continuare structuri teritoriale, după caz, emit un proces-verbal privind derularea procedurii, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 4, la solicitarea adresată primăriei de către proprietarul terenului sau promitentul-cumpărător, în baza deciziei instanței”.

Reține instanța că obligația de a efectua demersurile prevăzute de Legea nr. 17/2014 revine așadar proprietarului terenului, care trebuie să fie același cu promitentul vânzător pentru a putea fi admisă o cerere de tipul celei promovate de reclamant.

Astfel, reține instanța că pârâtele F..........

C.......

E....... și N..........

C....... nu aveau calitatea necesară pentru a înstrăina suprafețele de teren ce făceau obiectul celor două titluri de proprietate, din moment ce au renunțat la succesiunea autorului N.........

G........... înscris pe fiecare dintre cele două titluri de proprietate, precum și faptul că pârâta O.........

N........... nu era proprietar exclusiv al acestora, ci figurau ca proprietari și moștenitorii lui B.......

E............

Se constată aşadar că în TDP nr. 15221/80 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Olt la data de 06.06.1995 figura ca beneficiar al reconstituirii dreptului de proprietate și numita B.........

E..........., a cărei succesiune a fost dezbătută conform certificatului de moștenitor nr. 935/07.09.1995 (fila 138), iar aceasta a avut ca moștenitori pe N.........

G........... (postdecedat la 26.03.2003), în calitate de frate, pe N.........

C..........., în calitate de nepot de frate și pe N.........

I........... (postdecedat la 12.07.2005), în calitate de nepot de frate.

Prin raportare la certificatele de moștenitor anterior menționate, încheierea unei promisiuni de vânzare în calitate de promitent vânzător cu privire la suprafețele de teren înscrise în cele două titluri de proprietate anterior menționate ar fi putut fi efectuată doar de moștenitorii legali acceptanți ai succesiunii de pe urma fiecărui autor înscris în fiecare titlu de proprietate.

Prin urmare, față de considerentele anterior expuse, instanța urmează să respingă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Postat 05.04.2024