Sentință civilă nr. 274/2020 din 08.10.2020

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ####

Dosar nr.###/191/2018

SENTINŢA CIVILĂ NR.#######

Şedinţa publică din data de 8.10.2020

Completul constituit din:

Preşedinte: ##### #####

Grefier: ###### ##### #########

Pe rol se află amânarea pronunțării cauzei civile privind pe reclamanta ##### ##### ######, în contradictoriu cu Statul ##### prin Ministerul Finanțelor Publice București, având ca obiect anulare act.

Mersul dezbaterilor, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 9.09.2020 când instanţa, pentru a da părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea cauzei la data de 24.09.2020 când, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat consecutiv pronunțarea cauzei la data de 1.10.2020 și 8.10.2020, încheierile de amânarea pronunţării făcând parte integrantă din prezenta sentinţă.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.03.2018, sub dosar nr.###/191/2018, reclamanta ##### ##### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul ##### prin Municipiul #### prin primar și ####### Națională pentru Compensarea Imobilelor, ca prin sentința ce se va pronunța:

- să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de donație imobil autentificat sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat, cu privire la imobilul teren intravilan în suprafață totală de 9.555 mp înscris inițial în CF nr.250 #### cu nr.top.539/2/1 și nr.top.539/1/1, pentru viciu de consimțământ și lipsă cauză;

- ca urmare a admiterii primului petit să se dispună în temeiul ”restitutio in integrum” revenirea patrimoniului reclamantei a imobilului sus menționat în măsura în care acest lucru este posibil.

Cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.

În motivarea cererii, în fapt, s-a arătat că prin contractul de donație autentificat sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat, încheiat între numitul ###### ##### - tatăl său predecedat - în calitate de donator pe de o parte, și Statul ##### în calitate de donator pe de altă parte, acesta din urmă a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren intravilan în suprafață totală de 9.555 mp înscris inițial în CF nr.250 ####, cu nr.top.539/2/1 și nr.top.539/1/1.

Articolul 801 din Vechiul Cod civil sub imperiul căruia a avut loc încheierea contractului de donație, stipulează faptul că ”donația este un act de liberalitate prin care donatorul dă irevocabil un lucru donatorului care-l primește”, iar potrivit art.948 pct.1,2,4 din vechiul Cod civil ”condițiile esențiale pentru valabilitatea unei convenții sunt: 1)capacitatea de a contracta; 2) consimțământul valabil al părții ce se obligă; 4) o cauză licită”.

În ceea ce privește lipsa consimțământului liber exprimat al părții ce se obligă, condiție esențială pentru valabilitatea contractului de donație, precizează că dispozițiile art.953 Vechiul Cod civil, stabilesc situațiile în care consimțământul nu este valabil, respectiv atunci când este smuls prin violență sau surprins prin dol.

Coroborând aceste dispoziții cu prevederile art.955 și 956 Vechiul cod civil, potrivit căruia ”este violentă totdeauna când, spre a face o persoană a contracta, i s-a insuflat temerea raționabilă după dânsa, că va fi expusă persona sau averea sa unui rău considerabil și prezent”, se poate constata fără echivoc faptul că antecesorul subsemnatei a fost obligat să semneze actul de donație în discuție, prin care contrar voinței sale declara că oferă spre donație statului român, respectiv orașului ####, imobilul antemenţionate.

#### de remarcat faptul că anterior semnării acestui act, numitul ###### ##### a fost încarcerat ca și deținut politic de către statul comunist, în perioada ######### în Penitenciarele Aiud, Canalul ####### - ##### ###### și Jilava, or, este evident faptul că declarația acestuia prin care ”își manifesta voința de a renunța la bunul său în favoarea statului” din anul 1981 este dată sub presiunea exercitată de către fostele autorități comuniste, fiind lovită de nulitate absolută.

Astfel, reiese ca fiind evident că reclamantul a fost forțat să încheie oferta de donație, sub imperiul violenței exercitate de către funcționarii fostului regim, neexistând consimțământul valabil exprimat al acestuia, și neavând astfel intenția de a gratifica statul român prin acea ofertă de donație.

Or, lipsa consimțământului valabil exprimat, cumulativ cu inexistența intenției de a gratifica, înseamnă lipsa scopului imediat al actului juridic și implicit lipsa cauzei ofertei de donație.

Un alt motiv de nulitate a contractului de donație este reprezentat de cauza ilicită.

Prevederile art.966 Vechiul cod civil, stipulează faptul că, obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea nici un efect.

Contract fiind, valabilitatea donației trebuie exprimată în raport cu îndeplinirea celor patru condiții esențiale prevăzute în art.948 vechiul Cod civil, printre care este înscrisă cea privitoare la cauza licită.

Cauza, în cazul contractului de donație, cuprinde așadar, în primul rând voința de a dărui, animus donandi, și apoi motivul care a hotărât pe dispunător să facă liberalitatea, fără însă ca aceste elemente să poate fi separate și examinate apoi izolat, ele formând un tot.

În concluzie, voința de a dărui, manifestată prin actul aparent al donației, nu poate ea singură să justifice o liberalitate prin actul aparent al donației, nu poate ea singură să justifice o liberalitate întemeiată pe un motiv sau o cauză de natură a o vicia, de a determina donatorul la a dispune în acest sens.

Or, este de reținut faptul că actul de donație a fost făcut în anul 1981 în timpul puterii comuniste, nu cu intenția de a gratifica statul român, ci donatorul a fost deținut politic, și în consecință prea puțin empatic cu regimul comunist, fiind forțat de presiunile și amenințările la care era supus, fiind evidentă lipsa intenției de a dona.

Astfel, în mod particular, în cazul contractului de donație, lipsa intenţiei de a gratifica – animus donandi - conduce la lipsa cauzei liberalității, ori, în atare împrejurare, în raport de dispozițiile

art.948 pct.4 și 966 vechiul Cod civil, obligația asumată în lipsa cauzei este lipsită de efecte. #### ceea ce s-a întâmplat practic la momentul perfectării actului de donație a cărui nulitate absolută o solicită a fi constatată.

Într-o asemenea ipoteză, lipsește elementul esențial care intră în componența cauzei actului juridic civil, neputând fi aplicat mecanismul care determină în forul interior personal, intenția de a gratifica statul.

De asemenea,, nu poate fi ignorat atributul de notorietate al acestui gen de situații la momentul de referință, care conduce, pe baza unui raționament inductiv, la concluzia lipsei lui animus donandi.

Solicită prin urmare, prin prezenta cerere constatarea nulității absolute parțiale a actului indicat, cu consecința lipsirii sale de efecte juridice, fiind vorba de ineficacitate a actului juridic civil cu efect retroactiv.

Fiind vorba de o cauză de nulitate absolută, își întemeiază în mod expres cererea și pe prevederile Noului cod civil, respectiv art.1246 și urm.Cod civil precum și pe toată doctrina juridică în materie, în acest sens opiniile C. ######, D. #######, C.

Hamangiu, I. ####### - #########, Al. #########, ######## ####, precum și hotărârile CSJ secția civilă - decizia nr.####/1991; TS secția civilă - decizia nr.###/1982, TS secția civilă - decizia nr.######### etc - poate fi invocate de orice persoană interesată, în conformitate cu prevederile art.3 alin.2 din Legea 18/1991.

##### că în practica judiciară s-a statuat, cu privire la criteriile de delimitare dintre nulitatea absolută și relativă astfel ”este de principiu însă ca natura nulității absolute sau relative a unui act juridic este determinată de caracterul normelor legale încălcate, precum și de interesul general sau particular lezat prin acea încălcare (CSJ - secția civilă - decizia nr.####/2706/2003).

Astfel, practica a decis privitor la lipsa totală a consimțământului ”consimțământul, ca și condiție esențială de fond și generală a actului juridic, constă în hotărârea de a încheia un act juridic manifestată în exterior și, pentru a fi valabil, la rândul sau trebuie să îndeplinească anumite condiții. ##### totală a consimțământului la încheierea actului juridic atrage nulitatea absolută a acestuia ca sancțiune care lipsește actul juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă” (CA Constanța, s.com., dec. nr.245/com/15.09.2005)

De faptul scop imediat al contractului de donație încheiat, adică motivul determinat al încheierii lui ca element subiectiv a fost imoral, întrucât a fost de natură să nesocotească normele de conviețuire socială care pretind că obligațiile asumate să fie respectate și drepturile subiective să fie exercitate cu bună credință, astfel că acest contract este lovit de nulitate absolută pentru cauza imorală.

Noțiunea de fraudă este prescrisă domeniului actelor juridice și cuprinde atât frauda la lege cât și fraudarea intereselor unor terțe persoane.

În primul caz, frauda eludând normele imperative, vatamă direct ordinea publică.

În al doilea rând, deși păgubite interesele unor terți, persoane străine actului juridic încheiat, deci interese particulare, indirect este atinsă și ordinea publică, deoarece asemenea interese sunt ocrotite prin norme aparținând conceputului de ordine publică.

Ca atare, în ambele cazuri, sancțiunea fraudei este nulitatea absolută a actului juridic încheiat.

Orice act juridic fraudulos, indiferent dacă obiectul fraudei este un interes public sau privat, are o cauză ilicită, sancționată cu nulitatea - prev. de art.966 Vechiul cod civil - obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici

#### de cele arătate, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În drept, a invocat dispozițiile art.1179, art.1246 și art.1254 Cod civil, iar în temeiul art.411 pct.2 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei înscrisurile anexate cererii, interogatoriu pârâților și proba cu martori.

La data de 26.03.2018 reclamanta a depus la dosar #### precizatoare şi a anexat actul de donație, încheierea de autentificare notarială și cererea adresată Biroului de Carte funciară în vederea întabulării.

Cererea a fost legal timbrată (f.68)

Prin întâmpinarea depusă Statul ##### prin Municipiul #### a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, ca inadmisibilă (f.77-78).

Se arată că la cererea de chemare în judecată nu există anexat niciun contract de donație.

De asemenea, se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului ####, deoarece conform prevederilor art.12, alin.5 din Legea nr.213/1998 actualizată, Statul ##### este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

Consideră că prezenta acțiune este inadmisibilă deoarece, așa cum rezultă și din documentele depuse la dosar, terenul în cauză a fost expropriat și trecut în proprietatea Statului în anul 1973.

Scopul exproprierii a constat în construirea căminului de nefamiliști a Fabricii de accesorii pentru mașini -unelte ####.

În decretul de expropriere se precizează acest fapt precum și darea în administrare a terenului.

În conformitate cu prevederile art.6 alin.2 din Legea nr.213/1998, bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.

Ca urmare, imobilul face obiectul prevederilor Legii nr.10/2001, prezenta acțiune fiind inadmisibilă.

De altfel, antecesoarea reclamantei a și formulat notificare în baza acestei legi, dosarul fiind înaintat Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.

Se precizează că terenul în litigiu nu a fost folosit niciodată de Municipiul ####, chiar de la exproprierea lui fiind în administrarea IAMU ####.

Pe imobilul în litigiu a fost construit căminul de nefamiliști pentru care a fost expropriat.

Și în prezent există pe teren aceeași construcție.

În drept, au invocat prevederile art.205 Cod procedură civilă.

În probațiune, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

####### Națională pentru Compensarea Imobilelor prin întâmpinarea depusă (f.79-81), a invocat excepția lipsei calității pasive cu privire la cererea introductivă de instanță. ##### că, potrivit art.17 alin.1 din Legea 165/2013, se arată că în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie ####### Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare ####### Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului - ######## și are, în principal, următoarele atribuții:

-validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile investite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.165/2013, întreaga procedură de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr.10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia.

Potrivit prevederilor art.17 alin.1 lit.a și b, precum și art.21-26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către CNCI a deciziei entității investite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

În cauza de față, reclamanta solicită anularea contractului de donație autentificat sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat, contract încheiat între numitul ###### #####, în calitate de donator pe de o parte și Statul #####, în calitate de donatar, prin care acesta din urmă a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 9.555 mp, înscris în CF nr.250 ####, nr.top.539/1 și nr.top.539/1/1.

Or, în aceste condiții, potrivit art.25 alin.1 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice, ”statul este persoană juridică în raporturile la care participă nemijlocit în nume propriu ca subiect de drepturi și obligații”.

Totodată, ”El participă în astfel de raporturi, zice art.25 alin.2, prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop”.

##### în vedere că în litigiile în care este chemat în instanță Statul ##### este reprezentat de către Ministerul Finanțelor Publice și nu de CNCI, pârâta arată că nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Mai mult decât atât, reclamanta a solicitat judecarea cererii introductive de instanță în contradictoriu cu CNCI pentru opozabilitate, fără să indice vreo pretenție față de această instituţie.

Pentru toate considerente, solicită, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a CNCI cu privire la cererea de chemare în judecată, în subsidiar, solicită respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În drept, au invocat Legea 10/2001, republicată, Legea nr.165/2013 cu modificările ulterioare, art.205 și urm. Noul Cod de procedură civilă.

Prin răspunsul la întâmpinare (f.8792), reclamanta a solicitat respingerea în totalitate a apărărilor formulate de către Statul ##### prin Municipiul ####, reprezentat prin Primarul Mun. ####.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Municipiul ####, solicită respingerea acestei excepții câtă vreme această calitate este conferită de către întreaga legislație în materie începând cu Legea nr.18/1991. #### adevărat faptul că potrivit dispozițiilor Legii ######## Statul ##### este reprezentat de către Ministerul Finanțelor Publice, dar nu în toate litigiile, ci doar în cele în care este pus în discuție dreptul de administrare.

De altfel, este cea care a emis Dispoziția nr.992/20.07.2005 prin care li se recunoaște dreptul de proprietate asupra imobilului expropriat și se dispune acordarea de despăgubiri.

Solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii, aceasta neavând nici un fel de fundament pe care să se sprijine.

Astfel, dreptul reclamantei la restituire a fost inițial confirmat de către autorități, fiind așadar stabilită cu certitudine obligația de despăgubire în caz de nerestituire în natură, aceasta având astfel un interes patrimonial, suficient de bine stabilit, cert, irevocabil și exigibil, care intră în sfera de aplicare a noțiunii de bun, în sensul art.1 din Protocol nr.1 la Convenție.

Prin urmare, nerestituirea imobilului până în prezent, în lipsa acordării oricărei despăgubiri, constituie o ingerință în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale.

Menționează reclamanta că a depus în temeiul Legii nr.10/2001 o Notificare privind restituirea imobilului situat în ####, teren în suprafață totală de 13.072 mp, înscris în CF nr.520, cu nr.top.539/1 și 539/2, imobil preluat în mod abuziv de către Statul ##### în anul 1981 de la autorul ###### #####, cererea primind rezolvare favorabilă din partea aceleași entități ce se opune astăzi, fiind prin urmare emisă Dispoziția nr.992/20.07.2005 a Primarului #### ##### ##, intimata II a emis

Decizia de Invalidare nr.10901/22.06.2016 prin care la art.1 se invalidează după 11 ani de zile Dispoziția nr.992/20.07.2005 emisă de Primarul #### ####, cu motivarea că nu a fost dovedit caracterul abuziv al preluării și totodată în baza unei declarații autentificate sub nr.2790/33.06.1981, proprietarul își manifesta voința de a renunța la bunul său în favoarea statului.

Consideră că în sarcina Statului ##### există obligația pozitivă de a respecta dreptul de proprietate, simpla adoptare a unor măsuri reparatorii în concordanță cu normele internaționale nefiind suficientă dacă nu este urmată de măsuri concrete de aplicare într-un termen rezonabil, astfel încât posibilitatea acordării măsurii reparatorii să nu fie o simplă iluzie - cauza ######## contra României; ######## ####### contra României; cauza ####### și Hammermazer contra României.

În ceea ce privește întâmpinarea formulată de intimata II, ####### Națională pentru Compensarea imobilelor, arată că, așa cum a arătat chiar în petitul introductiv, a înțeles să solicite citarea acesteia stric pentru opozabilitate, în consecință înțelegând să lase excepția invocată la aprecierea instanței.

La termenul de judecată din data de 5.09.2018, reclamanta prin apărător a depus la dosarul cauzei, citația pe care reclamanta a primit-o în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București, sentința civilă nr.####/25.09.2017 a Tribunalului București, Hotărârea nr.257 din 18.10.1990 a Comisiei pentru aplicarea prevederilor Decretului #### nr.118/1990, actul de donație, încheierea de autentificare notarială și cererea adresată BCPI în vederea întabulării (f.100-110),

La solicitarea instanței, la data de 12.11.2018, Statul ##### prin Municipiul #### a depus la dosarul cauzei în copie, notificarea nr.164/2001 depusă de ###### #####, opisul dosarului și comunicările existente.

Au precizat că dosarul ce cuprinde actele ce au stat la baza emiterii Dispoziției nr.992/2005 a fost trimis instituției Prefectului Județului #### spre a fi trimis către #### și ANRP (f.117-127)

La data de 7.03.2019, ####### Națională pentru Compensarea Imobilelor, a răspuns solicitărilor instanței, în sensul că a comunicat la dosarul cauzei copia dosarului administrativ nr.1343/CC (f.144-295)

Prin încheierea de ședință din data de 16.05.2019 (f.6 vol II), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a CNCI.

Prin aceeaşi încheiere, instanţa a calificat excepția calității procesuale pasive a Statului ##### prin Municipiul ####, ca fiind de fapt excepția lipsei calității de reprezentant a Municipiului #### pentru Statul ##### și analizând excepția lipsei calității de reprezentant a Municipiului #### pentru Statul #####, instanța a admis excepția, apreciind-o ca întemeiată.

Prin Notele de ședință depuse de către reclamantă prin apărător la data de 31.05.2019, a arătat că în principiu este de acord cu admiterea excepției lipsei calității de reprezentant al Statului ##### de către pârâta Municipiul #### (f.10 vol.II dosar) şi a solicitat citarea în cauză a Statului ##### prin Ministerul Finanţelor Publice.

Prin întâmpinarea depusă, Statul ##### prin Ministerul Finanțelor Publice, a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece, potrivit art.961 Cod civil vechi, convenția făcută din eroare, violență nu este nulă de drept, ci dă loc numai acţiunii de nulitate.

Rezultă deci că în cazul în speță invocându-se un viciu al consimțământului respectiv violența, nulitatea este relativă.

Nulitatea relativă poate fi invocată numai de către o persoană pe care o ocrotește dispoziția legală ce reglementează nulitatea.

Astfel, nulitatea relativă pentru viciul de consimțământ nu poate fi invocată de către partea contractantă al cărei consimțământ a fost viciat la contractare, deoarece numai în vederea ocrotirii acesteia legea a consacrat facultatea anulării actului.

Pe de altă parte, potrivit art.3 din Decretul 167/1958, nulitatea relativă, este supusă prescripției de 3 ani de la data încheierii actului. După trecerea termenului de prescripție, acțiunea în nulitate contra actului se stinge.

În speță, în raport de dispozițiile legale suscitate și de probele administrate în cauză se constată că s-a invocat ca viciu al consimțământului violența care, potrivit art.961 cod civil vechi este un caz de nulitate relativă și nu absolută.

Fiind vorba de o nulitate relativă, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani de la încheierea actului a cărui anulare se solicită.

Cum actul de donație s-a încheiat în anul 1981, iar acțiunea în anulare a fost introdusă în anul 2018, dreptul la acțiune este prescris.

Mai mult, imobilul în cauză a trecut în proprietatea statului în baza unei declarații autentificate sub nr.2790/22.06.1981, în care este consemnat faptul că declarantul renunță la dreptul de proprietate și consimte să se întabuleze în favoarea Statului #####, cauza fiind că terenul este necesar construirii unor depozite aferente Combinatului pentru prelucrarea lemnului ####, fiind justificată și cauza licită pentru care a semnat această declarație.

Totodată, fac precizarea că, nu subzistă nici susținerile formulate cu privire la faptul că declarantul a fost deținut politic și condamnat la 4 ani de închisoare corecțională fiind eliberat în anul 1953, deoarece din acel an și până în anul 1981 când a fost întocmită declarația de renunțare la dreptul de proprietate asupra terenului în cauză au trecut o perioadă de aproximativ 27 de ani, timp în care a intervenit reabilitatea de drept a acestuia.

Referitor la capătul de cerere privind revenirea în patrimoniul reclamantei a imobilului, solicită respingerea acestui capăt de cerere constatând în cauză incidența prevederilor Legii nr.10/2001 potrivit art.2 alin.1 lit.c - prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege inclusiv imobilele donate statului, și care prin art.45 alin.5 prevede că prin derogare de la dreptul comun indiferent de cauza de nulitate dreptul la acțiune se prescrie în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Termenul de 1 an a fost prelungit succesiv prin OUG nr.109/2001 și prin OUG nr.145/2001 și sub acest aspect, solicită să se constate că imobilul ce a făcut obiectul actului de donație cade sub incidența Legii nr.10/2001 astfel că dispozițiile art.45 nu aplicabile, reținând aplicarea cu prioritate a dispozițiilor speciale în concurs cu dreptul comunitar.

Conflictul dintre normele comunitare și dispozițiile speciale ale Legii nr.10/2001 a fost apreciat de ICCJ prin decizia nr.####/31.03.2011 în sensul că de îndată ce legea internă prevede proceduri stricte de urmat, nu se poate crea o jurisprudență în afara legii, întrucât s-ar încălca exigențele de previzibilitate pe care le impune Convenția Europeană.

Pronunțarea unei sentințe prin nesocotirea dispozițiilor art.45 din Legea nr.10/2001 s-ar situa în afara cadrului normativ.

#### de cele arătate, solicită respingerea cererii în primul rând pe excepția prescripției dreptului la acțiune iar în al doilea rând pe excepția lipsei de interes a reclamantei.

Au solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art.411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă (f.15-16 vol.II dosar)

La data de 25.09.2019, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar, iar pentru reclamantă și proba cu interogatoriu pârâtelor și proba testimonială fiind audiați martorii ####### ### și FodașStelu (f.24 și 25 vol.II dosar)

Prin răspunsul la întâmpinare (f.28-29 vol.II dosar), Statul ##### prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat respingerea cererii în primul rând pe excepția prescripției dreptului la acțiune iar în al doilea rând pe excepția lipsei de interes a reclamantei.

A anexat răspunsului la întâmpinare și răspunsul la interogatoriu solicitat de reclamantă (f.30-32 vol.II dosar).

La solicitarea instanței, Statul ##### prin Ministerul Finanțelor Publice, a depus la dosarul cauzei la data de 20.02.2020 mandatul de reprezentare nr.42240/12.07.2018 emis de Direcția Generală Juridică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice (f.39 vol.II dosar)

Cauza a rămas în pronunțare la data de 20.05.2020 și repusă pe rol întrucât în deliberare, a constatat că este necesar introducerea în cauză și a numitei ####### ######## ###### în calitate de moștenitoare a defunctului ###### #####, în temeiul art.78 alin.4 Cod procedură civilă.

La ultimul termen de judecată, s-a dispus introducerea în cauză a numitei ####### ######## ######, în temeiul art. 78 alin. 2 C.pr.civ., fiind prezent la judecată mandatarul convenţional al acesteia care a arătat ca este de acord cu admiterea acţiunii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa, în temeiul art. 248 C.pr.civ., se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor invocate prin întâmpinare :

Pârâtul Statul ##### a invocat prin întâmpinare excepţia lipsei de interes.

Se reţine că, potrivit art. 32 alin.1, lit. d C.pr.civ., existenţa unui interes este una din condiţiile imperative pentru promovarea unei acţiuni civile.

Conform art. 33 C.pr.civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Interesul ca o condiţie de exercitare a acţiunii civile este de fapt folosul practic urmărit de reclamantul care înţelege să declanşeze demersul judiciar.

În cauza de faţă, nu se poate considera că reclamanta nu are niciun interes în promovarea prezentei acţiuni. #### adevărat că nu se poate obţine într-o procedură de drept comun restituirea imobilelor preluate ilegal de stat în perioada regimului comunist, întrucât un asemenea rezultat nu ar putea fi concretizat decât în cadrul procedurii instituite de legile speciale privind restituirea proprietăţilor, mai exact, de Legea 10/2001. ####, în prezenta cauză, promovarea acţiunii de anulare a declaraţiei autentificate sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat, prezintă interes pentru reclamantă în condiţiile în care acţiunea, având ca obiect pretenţii întemeiate pe dispoziţiile Legii 10/2001, înregisratrată sub nr. #####/3/2016* la Tribunalul Bucureşti a fost respinsă de prima instanţă, reţinându-se, printre altele, în considerentele hotărârii, că reclamanta nu a întreprins nimic pentru anularea acestei declaraţii autentificate (f.110).

Ulterior, instanţa apel a suspendat judecata, în temeiul art. 413 alin.1, pct.

C.pr.civ., până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.

În acest context, nu se poate considera că reclamanta nu justifică nici un interes în promovarea prezentei acţiuni.

Pentru considerentele mai sus expuse, se va respinge excepţia lipsei de interes.

Prin întâmpinare, se invocă şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

#### reclamanta solicită respingerea excepţiei prescripţiei, susţinând că a cerut să se constate nulitatea absolută a declaraţiei autentificate sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat, şi deci acţiunea este imprescriptibilă, se observă în cuprinsul acţiunii că s-au invocat nu doar cazuri de nulitate absolută, ci un caz de nulitate relativă.

Astfel, în cererea de chemare în judecată, s-a invocat, pe lângă celelalte cazuri de nulitate şi faptul că nu a existat un consimţământ liber exprimat, ci un consimţământ viciat, smuls prin violenţă sau surprins prin dol.

Astfel cum rezultă din prevederile art. 961 Cod civil din 1864, viciile de consimţământ nu antrenează o nulitate

absolută a actului juridic, ci reprezintă o cauză de nulitate relativă care este supusă prescripţiei extinctive.

În aceste cazuri de nulitate relativă se aplică termenul general de prescripţie de 3 ani, instituit de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.

În privinţa momentului de la care începe să curgă termenul de prescripţie, art. 9 din Decretul 167/1958, prevede că prescripţia dreptului la acţiune în anularea unui act juridic pentru violenta, începe să curgă de la data când aceasta a încetat.

În caz de viclenie ori eroare sau în celelalte cazuri de anulare, prescripţia începe să curgă de la data când cel îndreptăţit, reprezentantul sau legal sau persoana chemată de lege să-i încuviinţeze actele, a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.

În consecinţă, fiind vorba despre un act juridic întocmit în anul 1981, în mod evident, termenul de prescripţie de 3 ani pentru declararea nulităţii relative era împlinit la momentul promovării prezentei acţiuni.

Pentru aceste motive, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru cererea de declarare a nulităţii declaraţiei autentificate sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat pentru lipsa consimţământului liber exprimat şi va respinge această cerere ca prescrisă.

Pe fondul cauzei, reclamanta solicită să se constate nulitatea absolută a declaraţiei date de numitul ###### ##### autentificate sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat al Judeţului #### (f.53-54).

Prin această declaraţie ###### #####, în calitate de proprietar al imobilului înscris în CF 520 #### sat, nr. top.539/2/1 şi 539/1/1, arător de 9555 mp, a declarat că renunţă la dreptul de proprietate şi consimte la întabularea terenului în favoarea Statului #####.

Semnatarul declaraţiei arată în cuprinsul actului că terenul este necesar Combinatului pentru prelucrarea lemnului ####, în scopul constituirii unor depozite.

Declaraţia a fost dată în temeiul art. 60 din Decretul lege nr. 115/1938.

Reclamanta, împreună cu intervenienta forţată ####### ######## ######, sunt moştenitoarele legale, în calitate de fiice ale defunctului ###### #####, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor nr.113/1997 emis de BNP ##### #### (f.183).

Prin acţiune se solicită să se constate nulitatea absolută a acestui act juridic pentru lipsa consimţămâtului, pentru cauză ilicită şi pentru lipsa cauzei, mai exact a intenţiei de a gratifica.

Astfel, cum rezultă din prevederile art. 948 C.civ. din 1864, consimţământul valabil exprimat este un element esenţial al actului juridic. #### viciile de consimţământ generează o nulitate relativă a actului juridic, lipsa totală a consimţământului se concretizează într-o cauză de nulitate absolută a actului juridic.

În cauza de faţă însă, nu se poate reţine o lipsă totală a consimţământului, întrucât este vorba de un act autentic, iar exprimarea consimţământului şi concretizarea acestuia prin semnătură au fost constatate în mod direct de către notarul public în faţa căruia s-a semnat actului, astfel cum rezultă din încheierea de autentificare nr. 2790/1981.

În aceste condiţii, nu se poate susţine existenţa unei lipse totale a consimţământului, întrucât constatările personale ale notarului public nu ar putea fi înlăturate decât printr-o eventuală înscriere în fals.

În concluzie, nu poate fi reţinut acest caz de nulitate absolută invocat de reclamantă.

Nu se poate reţine, în cauza de faţă, nici existenţa unei cauze ilicite la momentul încheierii actului juridic, atâta timp când chiar semnatarul declaraţiei a arătat în cuprinsul actului autentificat că renunţarea la dreptul de proprietate s-a făcut întrucât terenul în discuţie era necesar pentru construirea unor depozite necesare Combinatului de prelucrare a lemnului.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată, se invocă, de asemenea, şi lipsa cauzei donaţiei, adică lipsa intenţei de a gratifica – animus donandi.

##### în vedere conţinutul actului juridic contestat şi probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa apreciază că şi acest caz de nulitate este neîntemeiat.

În primul rând, trebuie precizat că reclamanta invocă nulitatea absolută a donaţiei autentificate sub nr. 2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat, însă, acest înscris nu reprezintă un contract de donaţie propriu-zis, ci o declaraţie unilaterală de renunţare la dreptul de proprietate.

Această declaraţie de renunţare la dreptul de proprietate este dată în temeiul art. 60 din Decretul #### 115/1938, şi nu reprezintă un contract de donaţie, care presupune un acord de voinţe şi care se circumscrie art. 813 şi următoarele din Codul civil din 1864.

####, chiar dacă s-ar califica acest act juridic ca fiind o donaţie indirectă, probele propuse de reclamantă şi administrate în cursul cercetării judecătoreşti nu pot conduce la concluzia certă că nu a existat intenţia de gratifica – animus donandi- la momentul încheierii actului.

Fiind vorba de un act autentificat de notar, în care declarantul arată expres că renunţă la dreptul de proprietate în favoarea Statului #####, precizând expres şi scopul pentru care a cedat terenul, instanţa reţine că intenţia de dona este prezumată, fiind nevoie de probe clare şi certe din care să rezulte contrariul.

Pentru a demonstra în mod cert lipsa intenţiei de a gratifica, sarcina probei îi revenea reclamantei conform art. 249 C.pr.civ.

Se invocă faptul că ###### ##### nu a putut da acea declaraţie cu intenţia de a gratifica Statul #####, ci pentru că fusese deţinut politic şi a fost obligat să facă acest lucru.

Din actele de la dosar rezultă că ###### ##### a avut o condamnare în 1950, pe o perioadă de 3 ani (f. 106 vol.I), fiindu-i atunci confiscată toată averea, ## ########## #### ## ########## ## ##### ## #### # #### #### ## ####, la mult timp după executarea pedepsei, iar în cuprinsul declaraţiei se arată expres scopul pentru care a fost cedat acel teren.

Declaraţiile martorelor ##### ##### şi ####### ### (f.25,24 vol.

II) nu conferă informaţii concrete despre această declaraţie autentică din 1981, ci informaţii generale despre situaţia familiei ###### şi despre faptul că ###### ##### a avut mai multe terenuri care au ajuns la stat.

Pentru a putea fi concludente în legătură cu aspectele supuse analizei în prezenta cauză, depoziţiile celor două martore ar fi trebuit să cuprindă date exprese despre actul de voinţă al numitului ###### ##### din 1981 în legătură cu terenul în suprafaţă de 9555 mp înscris în CF 520 #### sat.

Niciuna dintre martore nu face referire la această declaraţie autentică dată de ###### ##### în 1981, ba chiar ambele martore precizează expres că nu au cunoştinţă despre modalitatea concretă în care terenurile au ajuns la stat.

Mai mult chiar, martora ##### ##### nu are date din perioada încheierii actului, ci precizează că doar în anul 2000 s-a împrietenit cu soţia lui ###### ##### şi a însoţit-o pe aceasta la diverse demersuri efectuate pentru obţinerea terenurilor.

Aceeaşi martora învederează că soţia lui ###### ##### păstra actele de proprietate pentru terenurile deţinute în trecut, însă ###### ##### îi spunea că nu are rost să le mai păstreze întrucât nu vor mai primi terenurile înapoi (f.25).

În consecinţă, având în vedere că martorele conferă doar informaţii generale şi niciuna dintre ele nu a putut indica informaţii concrete despre declaraţia autentică din 1981 şi despre condiţiile concrete existente la momentul semnării acestei declaraţii, instanţa apreciază că nu se poate concluziona că a fost demonstrată lipsa cauzei, prin lipsa intenţiei de a gratifica.

Pentru aceste motive, se va respinge, ca neîntemeiată, cererea de constatare a nulităţii absolute a declaraţiei autentificate sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat al Judeţului #### şi cererea accesorie de revenire a imobilului în patrimoniul reclamantei, formulate de reclamanta

##### ##### ######, în contradictoriu cu pârâtul Statul ##### prin Ministerul Finanţelor Publice şi cu participarea intervenientei forţate ####### ######## ######.

##### în vedere că, prin încheierea din data de 16.05.2020 (f.6 vol.II), a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ####### Naţională Pentru Compensarea Imobilelor, instanţa va respinge acţiunea introdusă în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Prin aceeaşi încheiere din data de 16.05.2020, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Municipiului #### pentru Statul #####, astfel că respinge acţiunea introdusă în contradictoriu cu pârâtul Statul ##### prin Municipiul ####, pentru lipsa calităţii de reprezentant pentru Statului ##### a Municipiului ####.

Instanţa va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâtul Statul #####, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru cererea de declarare a nulităţii declaraţiei autentificate sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat pentru lipsa consimţământului liber exprimat şi respinge această cerere ca prescrisă.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de constatare a nulităţii absolute a declaraţiei autentificate sub nr.2790/22.06.1981 de către Notariatul de Stat al judeţului #### şi cererea de revenire a imobilului în patrimoniul reclamantei, formulate de reclamanta ##### ##### ###### (cu domiciliul procesual ales în ####, B-dul V. #####, nr.19., ####, jud. ####), în contradictoriu cu pârâtul Statul ##### prin Ministerul Finanţelor Publice, prin reprezentantul teritorial Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ######-Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice #### ( cu sediul în #### #####, #### ########### #####, #### ####) şi cu participarea intervenientei forţate ####### ######## ###### (cu domiciliul procesual ales în ####, B-dul V. #####, nr.19., ####, jud. ####).

Rescpinge acţiunea introdusă în contradictoriu cu pârâta ####### Naţională pentru Compensarea Imobilelor (cu sediul în Bucureşti, ##### Floreasca, nr.202, sector 1 ), ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Respinge acţiunea introdusă în contradictoriu cu pârâtul Statul ##### prin Municipiul #### (cu sediul în ####, Piaţa 1848, nr.16, #### ####) pentru lipsa calităţii de reprezentant pentru Statului ##### a Municipiului ####.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria ####, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 08.10.2020.

Preşedinte, Grefier,

##### ##### ###### ##### #########

Red.##

Tred.###/DO

09.11..2020/9ex.,