Hotărâre nr. 1620/2023 din 12.12.2023

Dosar nr. ......../176/2023

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1620/2023

Şedinţa publică de la ..............

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: .........................

GREFIER: .................

Pe rol pronunţarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta T.A.I. în contradictoriu cu pârâtul T.A.I., având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

Se constată că dezbaterile în fond şi luările de cuvânt au avut loc în şedinţa publică din data de 11.12.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.10.2023 sub dosar nr. ......./176/2023 reclamanta T.A.I. în contradictoriu cu pârâtul T.A.I. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să se dispună evacuarea de îndată şi fără somaţie a pârâtului din apartamentul situat în ................. şi reintegrarea reclamantei în acest apartament până la soluţionarea cererii de atribuire a folosinţei locuinţei familiei dosarul de divorţ, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că părţile sunt căsătorite din anul 2003, iar din această relaţie de căsătorie au rezultat doi copii.

În urmă cu doi ani, din cauza neînţelegerilor dintre părţi, care se datorau în exclusivitate comportamentului pârâtului, s-au separat în fapt, chiar dacă au continuat să locuiască în acelaşi apartament.

Atmosfera a devenit din ce în ce mai tensionată între ei, pârâtul fiind o persoană foarte închisă, ursuză.

Reclamanta a arătat că deşi sunt separaţi în fapt, din cauza faptului că apartamentul este relativ mic iar copii sunt mari şi de sexe diferite, având nevoie de camere separate, ea a continuat să locuiască în aceeaşi cameră cu pârâtul.

A mai precizat reclamanta că este bolnavă, fiind diagnosticată cu afecţiuni cardiace şi cu diabet şi toată această atmosferă tensionată fiindu-i deosebit de dăunătoare.

În cursul săptămânii trecute, în una din seri, reclamanta a precizat că a auzit scandal în casă, în baie şi s-a trezit în strigăte foarte stridente, iar la momentul la care a ieşit din cameră, a constat că pârâtul şi fiul lor minor se certau, iar acest scandal urma să degenereze, astfel încât a intervenit, pentru a-l opri pe pârât, care devenise agresiv la adresa minorului.

În aceste condiţii, pârâtul a strigat minorului să părăsească apartamentul şi să nu se mai întoarcă.

Deşi atât ea cât şi fiica lor majoră au insistat ca minorul să rămână acasă, deoarece era noapte, era întuneric, a doua zi avea şcoală şi nu avea unde să plece în toiul nopţii, pârâtul a continuat să îl alunge din casă.

Ulterior, reclamanta arată că i s-a făcut rău din pricina situaţiei şi a afecţiunilor de care suferă, iar scandalul s-a calmat şi pârâtul a plecat, fără a mai insista cu plecarea minorului.

Cu greu reclamanta a reuşit să îl convingă pe copil să nu plece şi să nu îi fie teamă că nu va fi agresat, dar pentru restul nopţii a trebuit să stea cu el în cameră.

Din momentul respectiv pârâtul nu a mai vorbit nici cu copiii, nici cu ea, orice discuţie fiind inexistentă.

În aceste condiţii, în cursul săptămânii trecute, reclamanta a plecat cu copiii într-un apartament al unor rude, unde li s-a permis să locuiască câteva zile până la reglementarea situaţiei.

După ce au părăsit locuinţa, pârâtul nu a încercat să o contacteze, dar după câteva zile i-a contactat pe copii pentru a-i întreba unde s-au mutat, fiind foarte interesat dacă a introdus acţiunea de divorţ.

Reclamanta a precizat că nu doar minorul A.I. este foarte stresat de incidentul de săptămâna şi continuă să se teamă de reacţiile pârâtului, care au fost ieşite din comun, ci şi ea.

Între timp a introdus acţiunea de divorţ şi a solicitat să i se atribuie folosinţa locuinţei familiei până la partaj, ea fiind cea în nevoie.

A mai precizat reclamanta că nu îşi permite din punct de vedere financiar să plătească o chirie deoarece veniturile sale sunt relativ mici, iar cheltuielile cu copiii, o studentă şi un elev în clasa a VIII a sunt consistente, făcând să îşi permit contractarea unui apartament în chirie.

Pe de altă parte, pârâtul are părinţii în localitate, îşi petrece o bună perioadă în casa acestora, astfel că are unde să locuiască, chiar dacă va fi evacuat.

Continuarea convieţuirii în acelaşi apartament cu pârâtul, pentru ea în aceeaşi cameră cu acesta, după ce a introdus acţiunea de divorţ, după scandalul din a trecută.

Reclamanta a considerat că măsura solicitată nu este doar una urgentă ci îndeplineşte şi condiţiile de a fi o măsură provizorie, atât evacuarea cât şi reintegrarea fiind solicitată până la momentul definitiv a acţiunii de divorţ.

Posibilitatea de a i se produce un prejudiciu în situaţia actuală dacă nu se vor dispune măsurile solicitate de ei, este una evidentă deoarece posibilităţile materiale ale sale sunt limitate, pârâtul necontribuind la întreţinerea copiilor, astfel că ei nu au posibilităţi materiale de a îşi asigura o locuinţă.

Tot un prejudiciu prezumat este şi afectarea pregătirii şcolare a minorului într-o perioadă în care se pregăteşte pentru un examen destul de greu, de ale cărui rezultate depinde viitorul său.

În drept au fost invocate prevederile art. 997 şi urm. Cod pr.civ., art. 453 Cod pr.civ.

În probaţiune au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 02.11.2023 pârâtul a solicitat respingerea cererii privind emiterea ordonanţei preşedinţiale ca nefondată şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul a arătat că susţinerile reclamantei sunt în cea mai mare parte neadevărate, aspect care poate fi dedus din chiar prezenta cerere de chemare în judecată.

În ce priveşte presupusa atitudine a sa, pârâtul a arătat că atmosfera tensionată şi încărcată de ură este întreţinută chiar de către reclamantă, având o atitudine pasiv-agresivă, iar cu privire la presupusul incident invocat de reclamantă, acesta a avut loc în alte circumstanţe decât cele învederate de reclamantă.

În concret, în seara la care a făcut referire reclamanta, în jurul orei 24:00, el a auzit o bubuitură în baie.

Dorind să vadă ce se întâmplă, s-a dus la baie unde l-a văzut pe băiatul său că face baie, astfel că i-a atras acestuia atenţia că este cam târziu pentru baie, cu atât mai mult cu cât a doua zi trebuia să meargă la şcoală.

În aceeaşi împrejurare, a venit şi reclamanta care a început să facă tot felul de observaţii, care au alimentat şi copilul, începând şi acesta din urmă să strige la mine.

Aceştia urlau amândoi la el, deşi le solicita să nu mai strige, dar aceştia, mai ales reclamanta, zbierau tot mai tare.

Pârâtul a precizat că este o persoană liniştită, deloc recalcitrantă, contrar susţinerilor reclamantei.

Cu atât mai puţin nu a fost agresiv cu propriul său copil şi nici nu a avut vreo intenţie de acest fel, motiv pentru care a apreciat că susţinerile reclamantei sunt pur pro causa, pentru a obţine mila instanţei.

Reclamanta încearcă să profite de acest incident, care nici nu poşte fi catalogat ca şi incident, având în vedere că singurul lucru pe care el l-a făcut a fost să îi atragă atenţia copilului că este o oră târzie, raportat şi la faptul că a doua zi trebuia să meargă la şcoală.

Mai mult decât atât, cu acea ocazie reclamanta este cea care a amplificat discuţia, spunând tot felul de lucruri urâte la adresa sa şi, aşa cum am menţionat şi mai sus, încercând să obţină mila instanţei folosindu-se de o situaţie pe care chiar aceasta a creat-o.

Pe cale de consecinţă, având în vedere că reclamanta se foloseşte de un pretext inventat, de o situaţie pe care chiar acesta a generat-o, a apreciat pârâtul că nu este îndeplinită condiţia urgenţei.

Mai mult decât atât, chiar reclamanta recunoaşte în cadrul acţiunii că nu au mai existat până acum incidente de acest gen, ceea ce este adevărat, cu menţiunea că nici incidentul cu fiul său nu ar fi existat dacă aceasta nu ar fi început să facă tot felul de observaţii pe ton ridicat.

Oricum, cu siguranţă acest conflict, pe lângă că a fost iniţiat şi întreţinut chiar de către reclamantă, nici nu a avut intensitatea pe care aceasta încearcă să o expună.

Pârâtul a arătat că susţinerea reclamantei potrivit căreia el nu ar contribui cu nimic la întreţinerea familiei este complet falsă.

A mai considerat că nu este corect să fie evacuat din locuinţa familiei pe baza unei situaţii false aduse de către reclamantă.

Pârâtul a apreciat că nu este îndeplinită condiţia urgenţei, atât timp cât aşa cum a recunoscut chiar reclamanta, aceasta continuă să convieţuiască cu el, în condiţii normale, paşnice, iar presupusul motiv pentru a putea invoca urgenţa este unul început chiar de către aceasta, prin atitudinea ei.

În drept au fost invocate prevederile art.205, art.453, art.997 şi urm. C.pr.civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Din susţinerile concordante ale părţilor, reiese că acestea deţin în coproprietate devălmaşă imobilul situat în .................... .

Ordonanţa preşedinţială reprezintă o procedură specială prin care legea permite o rezolvare vremelnică şi fără prejudecarea fondului a unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept comun.

Astfel, potrivit art.996 Cod procedură civilă, instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Ordonanţa este provizorie şi executorie. (…).

Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Prin urmare, pentru recurgerea la procedura ordonanţei preşedinţiale, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii speciale: să existe aparenţa de drept, urgenţa măsurii care trebuie luată, caracterul vremelnic al măsurii şi neprejudecarea fondului.

Referitor la aparenţa de drept instanţa reţine că actele dosarului relevă un drept de proprietate comună devălmaşă al părţilor asupra imobilului în discuţie, aşa încât aparenţa unui drept de folosinţă asupra imobilului există deopotrivă în favoarea ambelor părţi.

În acest context există aparenţa îndeplinirii condiţiei privind aparenţa dreptului în favoarea ambelor părţi, însă acest aspect constituie o piedică în luarea măsurilor solicitate, căci dacă reţinem aparenţa unui drept comun, instanţa consideră neîndeplinită condiţia de aparenţă a dreptului fiecăruia dintre părţi şi astfel netemeinicia capătului de cerere în discuţie.

Cu privire la vremelnicia măsurilor şi neprejudecarea fondului, instanţa reţine că măsura evacuării pârâtului din imobil, solicitată prin cererea de chemare în judecată nu reprezintă o măsură vremelnică.

Astfel, instanţa apreciază că o astfel de dispoziţie, odată executată, rezolvă definitiv situaţia litigioasă referitoare la folosinţa bunului comun.

În acest context, instanţa arată că pentru rezolvarea urgentă a situaţiilor litigioase în care se discută folosinţa asupra imobilelor, legea instituie o altă procedură specială, reglementată de prevederile art.1034 şi următoarele C.pr.civ, tocmai prin raportare la împrejurarea că evacuarea nu se poate dispune pe cale de ordonanţă preşedinţială.

Împrejurarea că părţile au un drept de proprietate comună nu schimbă concluzia că evacuarea nu poate fi obţinută prin recursul la procedura aleasă de părţi.

Instanţa reţine că reclamanta nu a solicitat şi atribuirea provizorie a bunului în această procedură.

Mai mult, în cauză, nu este îndeplinită nici condiţia urgenţei, având în vedere că reclamanta are unde să locuiască, respectiv într-un apartament ce îndeplineşte aceleaşi condiţii locative precum locuinţa familiei, unde nu plăteşte chirie, după cum reiese din declaraţia martorei ......... şi chiar susţinerile reclamantei.

Faţă de cele anterior reţinute, instanţa apreciază neîndeplinite condiţiile privind aparenţa de drept, vremelnicia măsurilor cerute, neprejudecarea fondului şi urgenţa, motiv pentru care apreciază neîntemeiată cererea de ordonanţă preşedinţială supusă analizei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta T.A.I., CNP ......................., cu domiciliul în ..............., cu domiciliul procesual ales în ......................., în contradictoriu cu pârâtul T.A.I., cu domiciliul în .......................

Cu drept la apel în termen de 5 zile de la pronunţare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Alba Iulia.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 12.12.2023.