Judecătoria ALBA IULIA · .

Hotărâre nr. 139/2023 din 19.12.2023

Instanță: Judecătoria ALBA IULIA
Dosar: .
Obiect: Ultrajul (art.257 NCP)
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDALB:2023:024.######

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA #### #####

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. ####/176/2023*

SENTINŢA PENALĂ NR.###/2023

Şedinţa publică din 19.12.2023

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: ####### #########

GREFIER: ######## ####### ########

Ministerul ###### – Parchetul de pe lângă Judecătoria #### ##### a fost reprezentat de procuror ###### ###### #########

Pe rol se află pronunţarea cauzei penale privind pe inculpatul ##### ####, trimis în judecată prin rechizitoriul nr. ####/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria #### ##### pentru săvârşirea a 4 infracțiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare iniţială a pronunţării din data de 05.12.2023, când instanţa, faţă de prevederile art. 391 alin (1) şi (2) C.p.p., astfel cum au fost modificate prin Legea 130/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 493/12.05.2021, a stabilit termen pentru deliberare, redactarea şi pronunţarea hotărârii pentru data de azi, încheierea făcând parte integrantă din prezenta.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ####/P/2023 emis la data de 22.09.2023, Parchetul de pe lângă Judecătoria #### ##### a trimis în judecată pe inculpatul ##### ####, pentru săvârşirea a 4 infracțiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În actul de sesizare s-a arătat, în esență, că în data de 01.09.2023, în jurul orei 11:30, inculpatul ##### #### în timp ce se afla în incinta Postului de Poliţie Ighiu din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală Galda de Jos, cu intenţie, a adresat injurii, ameninţări cu moartea ("O să vă prind eu şi o să vă omor pe amândoi, o să aflu unde locuiţi şi o să vă caut"), a încercat să lovească și a scuipat persoanele vătămate ###### ####### și ######## #########, agenţi de poliţie aflaţi în exercitarea atribuţilor de serviciu, iar ulterior în jurul orei 12:00, la sediul Secției 1 Poliție Rurală Galda de Jos a adresat ameninţări cu moartea persoanei vătămate ###### ######-######, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, spunându-i acestuia: "Te cunosc, ești copilul lui ######, o să-ți arăt eu ție și la tatăl tău, o să vă dau foc la casă și la fermă", precum și alte amenințări cu acte de violență, iar în jurul orei 13.30, a adresat amenințări cu moartea persoanei vătămate ###### ######, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, spunându-i acestuia „O să îți dau foc la fermă/ o să te aștept cu un cuțit la colț”, „eu nu te iert că am omorât un om, am omorât şi pe tine te omor”, ce ţi-o dau eu dacă te prind, de-ţi rup maxilaru, te prind în centru, fraiere, treaba ta.... îţi rup gâtul....”, „şi fii atent aicea, tu o să mori în Şard” .

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile suspectului ##### ####; declaraţia inculpatului ##### #### (filele 14-15 din dosarul de urmărire penală); declaraţia persoanei vătămate ###### ######-######## (filele 28-29 din dosarul de urmărire penală); declaraţia persoanei vătămate ###### ######-###### (filele 31-33 din dosarul de urmărire penală); declaraţia persoanei vătămate ###### ####### (filele 53-54 din dosarul de urmărire penală); declaraţia persoanei vătămate ######## ######### (filele 57-59 din dosarul de urmărire penală); declaraţia martorului ###### ##### ###### (filele 60-61 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de vizionare imagini şi CD-ul aferent (filele 47-49 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de vizionare imagini şi CD-ul aferent (filele 68-71 din dosarul de urmărire penală); planificarea serviciilor din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală Galda de Jos (filele 62-63 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de sesizare din oficiu (fila 36 din dosarul de urmărire penală); raportul privind folosirea forţei şi a mijloacelor din dotare (filele 72-74 din dosarul de urmărire penală); alte înscrisuri.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei #### ##### la data 22.09.2023 sub dosar nr.####/176/2022.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 27.10.2023 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 05.12.2023 ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 Cod procedură penală, a actului de sesizare, instanţa a adus la cunoștința inculpatului învinuirea care i se aduce, drepturile sale procesuale, după care l-a întrebat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmării penale şi a înscrisurilor noi prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, iar în urma răspunsului pozitiv a procedat la audierea inculpatului în conformitate cu dispoziţiile art. 375 alin. 1 Cod procedură penală, declaraţia acestuia fiind consemnată, semnată şi ataşată pe filă separată la dosarul cauzei.

Constatând îndeplinite condiţiile impuse de textul legal, văzând şi concluziile favorabile ale Ministerului ######, instanţa a admis cererea inculpatului de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii.

La acelaşi termen de judecată inculpatul prin apărător a depus la dosarul cauzei înscrisuri în circumstanţiere, iar instanţa în deliberare a încuviinţat înscrisurile depuse de inculpat prin apărător.

#### de aceasta, nu s-a mai procedat la efectuarea cercetării judecătorești de drept comun în cauză.

La solicitarea instanţei, la dosarul cauzei s-a depus fişa de cazier judiciar a inculpatului (f. 4 dosar versionat cu indicativul *).

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

I. SITUAŢIA DE FAPT

În data de 01.09.2023, în jurul orei 11:30, în timp ce persoanele vătămate ###### ####### și ######## ######### își desfășurau activitatea în schimbul I conform planificării Secţiei 1 Poliţie Rurală Galda de Jos, #### ####, la Postul de Poliţie Ighiu, s-a prezentat inculpatul ##### ####, care se afla în stare de ebrietate și care a intrat în încăperea destinată birourilor, relatând faptul că, în seara zilei de 31.08.2023 şi-a pierdut cartea de identitate şi o sumă de bani, respectiv 600 de milioane bani vechi, care se aflau în portofelul său.

În continuare, organele de poliție i-au solicitat lămuriri suplimentare cu privire la suma de bani, justificate de faptul că o sumă atât de mare nu poate fi ținută în portofel.

În acest context, inculpatul ##### #### a devenit agresiv şi s-a deplasat către biroul unde se afla agentul șef de poliție ###### #######, a încercat să pună mâna pe acesta, cu intenţia de a-1 lovi cu capul în zona feţei, însă nu a reuşit.

Ulterior, agentul șef de poliție ###### ####### a procedat, împreună cu agentul principal de poliţie ######## #########, la imobilizarea şi încătuşarea inculpatului.

Mai mult, inculpatul a fost condus din interiorul postului către autospeciala de poliţie, însă în momentul introducerii în autospecială, a început din nou să se manifeste agresiv, prin faptul că a încercat să-l lovească cu picioarele pe agentul principal de poliție ######## ######### însă nu a reuşit acest lucru, a ameninţat ambii poliţişti cu moartea spunând "O să vă prind eu şi o să vă omor pe amândoi, o să aflu unde locuiţi şi o să vă caut", scuipând organele de poliție, conduită ce le-a provocat acestora o stare de temere.

Aceste aspecte reies atât din declaraţiile persoanelor vătămate ###### ####### şi ######## #########, dar şi din declaraţia martorului ###### ##### ###### şi din procesul-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de cele două persoane vătămate cu telefonul mobil.

##### în vedere cele petrecute, în jurul orei 12:00, agenţii de poliţie s-au deplasat cu inculpatul ##### #### la sediul Secției 1 Poliție Rurală Galda de Jos, #### ####, unde l-au condus în interiorul unității, acesta continuând să se manifeste agresiv, amenințându-i cu moartea.

Ulterior, când l-a văzut în sediul secției de poliție pe agentul de poliție ###### ######-######, care era de serviciu schimbul I, inculpatul a început să îi adreseze amenințări cu moartea cum ar fi, spre exemplu: "Te cunosc, ești copilul lui ######, o să-ți arăt eu ție și la tatăl tău, o să vă dau foc la casă și la fermă", precum și alte amenințări cu acte de violență.

Totodată, la sediul Secției, în jurul orelor 13:30, s-a prezentat agentul șef principal ###### ######-########, care intra de serviciu în schimbul II, ocazie cu care inculpatul ##### #### a început să îl amenințe și pe acesta cu moartea, respectiv „O să îți dau foc la fermă/ o să te aștept cu un cuțit la colț”, „eu nu te iert că am omorât un om, am omorât şi pe tine te omor”, „ce ţi-o dau eu dacă te prind, de-ţi rup maxilaru, te prind în centru, fraiere, treaba ta.... îţi rup gâtul....”, „şi fii atent aicea, tu o să mori în Şard”.

Aspectele anterior menţionate reies din declarațiile persoanelor vătămate ###### #######, ######## ######### şi din procesul-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de echipamentul de tip bodycam utilizat de agentul ###### ######-######, toate administrate în faza urmăririi penale.

Din declarațiile persoanelor vătămate ###### ######-######## și ###### ######-###### reiese că inculpatul ##### #### le-a adresat amenințări cu moartea, creându-le o stare de temere.

În plus, persoana vătămată ###### ######-###### a arătat că inculpat l-a amenințat că „îl va aștepta pe tatăl său, ###### ######-########, îl va prinde și îi va tăia gâtul, că el a mai fost închis pentru omor și nu îi este frică”.

Fiind audiată în cauză, persoana vătămată ###### ####### a precizat faptul că suspectul ##### #### este cunoscut în comunitate ca o persoană recalcitrantă, având nenumărate scandaluri și dosare penale înregistrate.

În plus, toate cele patru persoane vătămate au precizat că îl cred ## stare pe inculpatul ##### #### de a-și duce la îndeplinire amenințările proferate, acesta fiind cunoscut în localitate ca o persoană recalcitrantă, agresivă, consumatoare de băuturi alcoolice, spunând mai multor cetățeni ai comunității Șard că îl va omorî pe ###### ######-######## și îi va da foc la bunuri, întrucât el (inculpatul) oricum nu are familie, nu are casă deoarece i-a luat foc și nu are ce pierde.

În plus, trebuie precizat faptul că numitul ##### ####, cu ocazia audierii atât în calitate de suspect, cât şi în calitate de inculpat în faza urmăririi penale a arătat expres că se află într-o stare conflictuală cu familia ###### datorită unor incidente anterioare referitoare la agresiuni exercitate de aceștia în cursul anului trecut.

În faza de judecată, inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunilor şi a uzat de procedura recunoaşterii învinuirii.

II. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR

Faptele inculpatului ##### ####, care în data de 01.09.2023, în jurul orei 11:30, în timp ce se afla în incinta Postului de Poliţie Ighiu din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală Galda de Jos, cu intenţie, a adresat injurii, ameninţări cu moartea ("O să vă prind eu şi o să vă omor pe amândoi, o să aflu unde locuiţi şi o să vă caut"), a încercat să lovească și a scuipat persoanele vătămate ###### ####### și ######## #########, agenţi de poliţie aflaţi în exercitarea atribuţilor de serviciu, iar ulterior în jurul orei 12:00, la sediul Secției 1 Poliție Rurală Galda de Jos a adresat ameninţări cu moartea persoanei vătămate ###### ######-######, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, spunându-i acestuia: "Te cunosc, ești copilul lui ######, o să-ți arăt eu ție și la tatăl tău, o să vă dau foc la casă și la fermă", precum și alte amenințări cu acte de violență, iar în jurul orei 13.30, a adresat amenințat cu moartea persoanei vătămate ###### ######, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, spunându-i acestuia „O să îți dau foc la fermă/ o să te aștept cu un cuțit la colț”, „eu nu te iert că am omorât un om, am omorât şi pe tine te omor”, ce ţi-o dau eu dacă te prind, de-ţi rup maxilaru, te prind în centru, fraiere, treaba ta.... îţi rup gâtul....”, „şi fii atent aicea, tu o să mori în Şard” întrunesc elementele constitutive a 4 infracțiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În speţă sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunilor complexe de ultraj prin absorbţia ameninţării cu privire la fiecare victimă, inculpatul lezând astfel libertatea psihică a lucrătorilor de poliţie aflaţi în exercitarea atribuţilor de serviciu, părţile necontestând încadrarea juridică a faptelor.

III. INDIVIDUALIZAREA JUDICIARĂ A PEDEPSELOR

III.1.

La stabilirea pedepselor sunt avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, urmând a reţine şi aplicabilitatea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., faţă de recunoaşterea învinuirii de către inculpat în procedura simplificată.

Cu privire la gravitatea faptelor săvârşite, având în vedere împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, instanţa constată că infracţiunile săvârşite prezintă o gravitate ridicată.

Astfel, într-o singură zi, pe parcursul a 2-3 ore, inculpatul a ameninţat în mod direct şi neechivoc patru victime organe de poliţie cu săvârşirea a câte unei infracţiuni de omor cu privire la fiecare dintre persoanele vătămate.

Suplimentar, instanţa constată, în acord cu susţinerile reprezentantului Ministerului ###### făcute cu ocazia dezbaterilor, că inculpatul a săvârşit ultimele două infracţiuni de ultraj (cronologic) după ce a fost avertizat în mod expres, de către organele judiciare, că săvârşise primele două fapte, dând dovadă de o lipsă vădită de reticenţă în a leza grav libertatea psihică a lucrătorilor de poliţie.

Gravitatea sporită a celor patru infracţiuni este reliefată, indirect, şi de circumstanţele personale ale inculpatului.

Astfel cum rezultă din cazierul judiciar al inculpatului (f. 4), acesta a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii de 9 ani cu executare în regim de detenţie chiar pentru săvârşirea unei infracţiuni de omor, ce formează obiectul ameninţărilor sale, din structura celor patru infracţiuni de ultraj comise.

Raportat la această realitate, precum mai ales la aspectul că însuşi inculpatul a avertizat expres unele dintre victime că a mai ucis în trecut şi nu se teme să o facă din nou, este evident atât faptul că victimele au resimţit o puternică stare de temere, precum şi faptul că infracţiunile comise au un puternic impact social.

Or, din această perspectivă, faptul că inculpatul ar fi acţionat spontan, sub o vădită influenţă a alcoolului, pe fondul tensiunilor preexistente cu toate cele 4 victime (aspecte invocate de apărătorul său ales cu ocazia dezbaterilor) nu numai că nu diminuează gravitatea faptelor sale, ci o sporesc, din moment ce, oricând, pe fondul tensiunilor preexistente, a reticenţei dovedită faptic şi juridic de a ucide şi a lipsei oricărei forme de control, dublată de consumul excesiv de alcool, inculpatul poate pune în aplicare obiectul ameninţărilor sale.

În egală măsură, cu privire la circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa reţine că acesta a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie pentru infracţiuni contra patrimoniului, precum şi că acesta nu este pe deplin integrat în societate, neavând un loc de muncă legal, o familie sau o viaţă socială normală.

Faptul că inculpatul ar putea fi reabilitat pentru săvârşirea infracţiunilor înscrise în cazierul judiciar nu atrage reţinerea unei forme de pluralitate de infracţiuni, dar, cu puterea evidenţei, sporeşte periculozitatea sa în societate, chiar dacă faptele anterioare au fost săvârşite cu mulţi ani înainte de comiterea celor 4 infracţiuni de ultraj.

Punând în balanţă gravitatea ridicată a faptelor săvârşite şi circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa urmează să stabilească o pedeapsă cu închisoarea orientată spre maximul special.

Sub aspectul limitelor de pedeapsă, acestea vor fi, ulterior aplicării majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă ale faptei de ameninţare urmare a încadrării juridice la art. 257 alin. (4) C. pen., reduse cu o treime urmare a reţinerii efectului substanţial al urmării de către inculpat a procedurii recunoaşterii învinuirii – art. 396 alin. (10) C. proc. pen., rezultând astfel următoarele limite: de la 3 luni la 1 an închisoare pentru fiecare dintre cele 4 infracţiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Astfel, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc.

Pen.,instanţa va condamna inculpatul ##### ####, fiul lui ####### şi ######, născut la data de ##########, în #### #### #####, #### ####, dom. localitatea Şard, nr. 203 J, ###### #####, în prezent arestat la domiciliu în sat Runc, oraş Zlatna, nr. 53, #### ####, CNP #############, la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal (în dauna persoanei vătămate ###### #######).

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc.

Pen., instanţa va condamna inculpatul ##### ####, la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal (în dauna persoanei vătămate ######## #########).

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din restul pedepselor, deci 9 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 1 an şi 6 luni închisoare.

III.2.

Referitor la executarea pedepsei rezultante aplicate, instanţa reţine, valorificând argumentaţia adusă în cele ce preced, în coroborarea gravităţii ridicate a faptelor cu gravitatea şi frecvenţa infracţiunilor înscrise în antecedenţa penală a situaţiei juridice a inculpatului, având în vedere riscul real ca inculpatul să comită noi infracţiuni de ultraj sau chiar să ducă la îndeplinire rezoluţia infracţională internă de a ucide, singura formă de individualizare a executării pedepsei aptă să satisfacă atât funcţia punitivă, dar şi preventivă şi de reeducare a pedepsei este executarea acesteia în regim de detenţie.

IV. PEDEPSE COMPLEMENTARE ŞI ACCESORII

Instanţa nu va aplica inculpatului pedeapsa complementară (şi, implicit, cea accesorie) prev. la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., astfel cum a solicitat acuzarea, întrucât, raportat la valenţele concrete în care inculpatul îşi desfăşoară viaţa socială, publică şi lucrativă, o astfel de pedeapsă complementară nu este oportună vizavi de circumstanţele personale ale infractorului.

Astfel, se reţine că inculpatul nu are un loc de muncă cu forme legale şi nu a deţinut niciodată o funcţie publică, locuieşte într-o localitate mică şi prestează ocazional activităţi ce vizează îngrijirea animalelor în zone montane.

Pe de altă parte, deşi, în mod normal, instanţa s-ar fi orientat spre aplicarea pedepsei complementare (şi accesorii) prev. la art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen., fiind, în abstract, oportun ca inculpatul să nu mai comunice şi să nu se mai apropie la o distanţă consideartă suficientă de victimele ameninţate, în concret, nici această pedeapsă nu este oportună în speţă.

Aceasta întrucât, după executarea pedepsei principale, există şanse însemnate ca inculpatul să îşi desfăşoare în continuare viaţa în zona în care locuia la data comiterii infracţiunilor şi să fie necesară interacţiunea dintre acesta şi victime, în considerarea calităţii de organe de poliţie ale acestora din urmă.

V. Operaţiuni de deducere

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., instanţa va scădea din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reţinerii sale de 24 ore (din data de 01.09.2023 ora 20:35 până în data de 02.09.2023 ora 20:35), a arestării sale preventive, din data de 02.09.2023 până la data de 14.12.2023 şi a arestului la domiciliu, din data de 14.12.2023 la zi.

VI. ###### preventive

În temeiul art. 399 C. proc. pen., instanţa va menţine măsura arestului la domiciliu luată faţă de inculpat prin Decizia penală nr. ###/14.12.2023 a Tribunalului ####, pronunţată în dosarul penal nr. ####/176/2023*/a2.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p va impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul situat în sat Runc- oraş Zlatna, nr. 53, #### ####, fără permisiunea instanţei.

În baza art. 221 alin. (2) C.p.p, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţei ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice cu persoanele vătămate ##### ####, ######## #########, ###### #######, ###### ###### ######## şi ###### ###### ###### şi nici cu martorul ###### ##### ######, direct sau indirect.

În baza art. 221 alin. (4) C. proc. pen. va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În temeiul dispoziţiilor art. 221 alin. 5 C. proc. pen., pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul de domiciliu, în vederea prezentării în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora.

VII. Acţiunea civilă

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, persoanele vătămate ###### #######, ######## #########, ###### ###### ###### şi ###### ###### s-au constituit fiecare în mod legal, în faza de judecată, la termenul de judecată din 05.12.2023, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, parte civilă, fiecare cu suma de 15000 lei, reprezentând daune morale.

În ceea ce priveşte suma de 15000 lei solicitată cu titlu de daune morale de fiecare dintre părţile civile, instanța urmează a verifica în ce măsură sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357 și urm.

C. civ. pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a inculpatului.

Astfel:

Referitor la existența unor fapte ilicite, acestea constau tocmai în infracțiunile reţinute anterior în sarcina inculpatului îndreptate fiecare împotriva fiecărei părţi civile.

În ceea ce privește prejudiciul moral suferit de părţile civile, instanța reține fără dubiu că un asemenea prejudiciu există, date fiind urmările ameninţărilor grave ale căror victimă au fost, victimele având de suferit psihic şi trebuind să se confrunte cu teama că inculpatul îşi va pune în aplicare ameninţările cu moartea aduse.

Raportul de cauzalitate dintre faptele ilicite comise și prejudiciul moral suferit de părţile civile rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost redate mai sus.

#### nu există criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de partea civilă, instanța apreciază că sumele solicitate de părţile civile sunt prea mari, mai ales în condițiile în care faptele au fost comise în contextul unor tensiuni punctuale, pe fondul neînțelegerilor dintre inculpat şi părţile civile.

Practica judiciară nu a stabilit criterii precise de determinare a daunelor morale, însă instanța trebuie întotdeauna să stabilească un echilibru între acestea și sumele de bani acordate, astfel încât nici să nu reprezinte o despăgubire derizorie, dar nici să constituie o îmbogățire fără justă cauză a părții civile.

Astfel, cuantumul stabilit trebuie să fie echitabil, de natură a oferi o compensație rezonabilă, prin raportare la consecințele negative concrete suferite de partea civilă pe plan psihic și fizic, gravitatea vătămării, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, precum și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.

Înalta ##### de Casație și Justiție a statuat faptul că, deoarece este vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care se subsumează vieții private, în sfera art. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, dar și de valori apărate de art. 22 din Constituție și art. 58 C.civ., existența prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei.

Prejudiciul moral a fost definit ca fiind orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică și/sau morală, pe care le resimte victima.

Prejudiciile care alterează sănătatea și imaginea fizică aduc atingere unora dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane – dreptul la sănătate, integritate fizică și psihică (art. 58 C. civ.) drept componente ale dreptului la viață apărat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și trebuie să fie reparate.

Caracterul suferințelor trebuie privit în legătură cu particularitățile individuale ale persoanei prejudiciate, suferințele morale (psihice) fiind frica, durerea, rușinea, tristețea, neliniștea, umilirea și alte emoții negative.

În ceea ce privește modul de calcul al cuantumului posibilelor despăgubiri acordate, nici sistemul legislativ românesc, dar nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest principiu, al reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decât un caracter estimativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc.

Așadar, ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu și să aducă acea satisfacție de ordin moral celui prejudiciat.

Instanța are în vedere intensitatea ridicată cu care părţile civile au resimțit consecințele infracțiunilor, starea de stres și neliniște la care au fost supuse prin comiterea faptelor.

Cu toate acestea, instanța nu poate reține o întindere considerabilă în timp a vătămărilor suferite sau existența vreunor urmări cu caracter permanent, părţile civile refăcându-se după trecerea unui interval de timp de de la momentul comiterii faptelor.

Pe cale de consecință, pentru a asigura un echilibru echitabil între dimensiunea punitivă si cea reparatorie a daunelor morale, dar și a evita crearea premiselor pentru o eventuală îmbogățire fără justă cauză a părților civile, neputându-se corecta consecințele unei fapte ilicite printr-un abuz, instanța, în temeiul art. 397 C. proc. pen. rap. la art. 19, art. 24 alin. (1), art. 25 C. proc. pen., art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1387, art. 1388, art. 1391 alin. (1) şi 1392 C. civ urmează a admite în parte acţiunea civilă exercitată de părţile civile ###### #######, ######## #########, ###### ###### ###### şi ###### ###### sub aspectul daunelor morale şi, în consecinţă, urmează:

- A obliga inculpatul la plata către partea civilă ###### ####### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

- A obliga inculpatul la plata către partea civilă ######## ######### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

- A obliga inculpatul la plata către partea civilă ###### ###### ###### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

- A obliga inculpatul la plata către partea civilă ###### ###### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

VIII. Cheltuielile judiciare

##### în vedere soluţia de condamnare care va fi pronunţată în cauză, în temeiul art. 398 rap. la art. 274 alin. (1) C.proc.pen., instanța va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 2500 lei (2000 lei pentru faza urmăririi penale și 500 lei pentru etapa camerei preliminare și faza de judecată).

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpat – av. ###### ####### #########, din cadrul Baroului #### – în cuantum de 1142 lei (942 lei pentru etapa camerei preliminare şi 200 lei pentru faza de judecată) se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei şi rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., condamnă inculpatul ##### ####, fiul lui ####### şi ######, născut la data de ##########, în #### #### #####, #### ####, dom. localitatea Şard, nr. 203 J, ###### #####, în prezent arestat la domiciliu în sat Runc, oraş Zlatna, nr. 53, #### ####, CNP #############, la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal (în dauna persoanei vătămate ###### #######).

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc.

Pen., condamnă inculpatul ##### ####, la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal raportat la art. 206 alin. 1 din Codul penal (în dauna persoanei vătămate ######## #########).

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din restul pedepselor, deci un spor de 9 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 1 an şi 6 luni închisoare, pe care inculpatul o va executa în regim de detenţie.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., scade din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reţinerii sale de 24 ore (din data de 01.09.2023 ora 20:35 până în data de 02.09.2023 ora 20:35), a arestării sale preventive, din data de 02.09.2023 până la data de 14.12.2023 şi a arestului la domiciliu, din data de 14.12.2023 la zi.

În temeiul art. 399 C. proc. pen., menţine măsura arestului la domiciliu luată faţă de inculpat prin Decizia penală nr. ###/14.12.2023 a Tribunalului ####, pronunţată în dosarul penal nr. ####/176/2023*/a2.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul situat în sat Runc- oraş Zlatna, nr. 53, #### ####, fără permisiunea instanţei.

În baza art. 221 alin. (2) C.p.p, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţei ori de câte ori este chemat;

În baza art. 221 alin. (4) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În temeiul art. 397 C. proc. pen. rap. la art. 19, art. 24 alin. (1), art. 25 C. proc. pen., art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1387, art. 1388, art. 1391 alin. (1) şi 1392 C. civ. admite în parte acţiunea civilă exercitată de părţile civile ###### #######, ######## #########, ###### ###### ###### şi ###### ###### şi, în consecinţă:

- Obligă inculpatul la plata către partea civilă ###### ####### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

- Obligă inculpatul la plata către partea civilă ######## ######### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

- Obligă inculpatul la plata către partea civilă ###### ###### ###### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

- Obligă inculpatul la plata către partea civilă ###### ###### a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 398 rap. la art. 274 alin. (1) C.proc.pen., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 2500 lei (2000 lei pentru faza urmăririi penale și 500 lei pentru etapa camerei preliminare și faza de judecată).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, pentru procuror, inculpat şi părţile civile.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului, inculpatului şi părţilor civile prin mijlocirea grefei instanţei potrivit art. 405 alin. (1) C. proc. pen., astăzi, 19.12.2023.

PREŞEDINTE, GREFIER,

####### ######### ######## ####### ########

Red. ####/Tred. ######/2 ex. 19.12.2023