Hotărâre nr. 1755 din 20.12.2022

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin încheierea din data de 05.10.2022, pronunţată de Judecătoria Adjud, în dosarul nr. 1898/173/2022 s-a dispus disjungerea capătului cererii având ca obiect fond funciar, fiind înregistrat, la data de 11.10.2022, dosarul nr. 2634/173/2022, în cadrul căruia, reclamanta D M , în contradictoriu cu pârâţii O V , O V , O M, UAT Paunesti, jud.

Vrancea, cu sediul în com.

Păuneşti, jud.

Vrancea, prin reprezentant legal, Comisia Locala de Aplicarea a Legii Fondului Funciar Păuneşti, jud.

Vrancea, cu sediul în com.

Păuneşti, jud.

Vrancea şi Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar Vrancea, prin Instituţia Prefectului Vrancea, cu sediul în mun.

Focşani, str.

Dimitrie Cantemir, nr. 1, jud.

Vrancea, a solicitat rectificarea titlului de proprietate nr. 120680/februarie 1999, emis pe numele O C , O V si A L în calitate de moştenitori ai def.

O Ghe în sensul eliminării din titlu a numiților O C şi A L , cu plata cheltuielilor judiciare.

În motivare au arătat că autorul părţilor, O Ghe , a decedat lăsând ca moştenitori pe copii lui: O V , O I si O M .

La data de 24.11.2020 a decedat tatăl reclamantei, O V , moştenitori rămânând O V , in calitate de soţie supravieţuitoare, reclamanta D M , in calitate de fiica, O V si O M , in calitate de nepoţi de fiu predecedat si anume O Ghe.

La decesul numitului O I , moştenitori au rămas O C si A L , in calitate de fii.

Defuncţii O C şi A L nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform prevederilor Legii nr. 18/1991 şi, în plus, au renunţat la moştenirea defunctului O Ghe , așa cum reiese din certificatul de moştenitor nr. 323/1991.

Astfel cele două persoane nu erau îndreptăţite să li se reconstituie dreptul de proprietate, având în vedere că doar autorul reclamantei, Oancea Vasile a formulat o astfel de cerere, ceilalţi moştenitori renunţând la moştenire.

În drept a invocat art. 13 din Legea nr. 18/1991 (fila 3-6).

În probaţiune a depus înscrisuri.

Pârâta Comisia judeţeană de fond funciar a formulat întâmpinare, prin care a arătat că doar instanța poate stabili temeinicia cererii, în virtutea rolul activ.

Consideră că nu i se poate imputa nici o culpă, așa încât a solicitat respingerea cererii de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată.

În drept a invocat art. 205 C. proc. civ., nr. 890/2005 şi legile fondului funciar (fila 39, 40).

Pârâţii O V , O M şi O V au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată motivat de faptul că nu au fost indicaţi moştenitorii def. O I şi nu a fost chemată în judecată numita A L .

A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei O L , iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea cererii ca nefondate (fila 27-29).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind comunicată documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat.

La termenul din data de 09.11.2022 a fost clarificată situaţia numitei O L , reclamata precizând că aceasta este de fapt A L , care este plecată în străinătate şi care a mandatat-o pe reclamantă să o reprezinte, conform procurii autentificată de SPN Lupu sub nr. 1225/29.12.2021.

În aceste condiţii, instanța a respins ca nefondate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, acordând termen pentru citarea corectă a persoanei respective (fila 62).

Analizând şi coroborând susţinerile părţilor şi înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

In cauza s-a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 120680/februarie 1999, emis pe numele Oancea C , O V si A L , motivat de faptul că prima şi ultima persoană nu erau îndreptăţite să le fie reconstituit dreptul de proprietate.

Reclamanta are calitate procesuală activă având în vedere că este fiica defunctului O V , decedat la data de 24.11.2020 şi nepoata defunctului O Ghe , decedat la data de 19.07.1979.

Prin certificatul de moştenitor nr. 323/26.06.1991, emis de Notariatul de Stat Panciu, s-a stabilit masa succesorală rămasă în urma defunctului O Ghe , decedat la data de 19.07.1979 şi că unicul său moştenitor era O V as ile, în calitate de fiu, având în vedere că au renunţat la moştenire O S , în calitate de soţie supravieţuitoare, O C, în calitate de nepot şi A L , în calitate de nepoată (fila 11).

Din cuprinsul documentaţiei aferentă titlului de proprietate contestat, înaintată de comisia locală Păuneşti, reiese că la data de 16.03.1991 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor care au aparţinut defunctului O Ghe numitul O V , în calitate de fiu, care a indicat în cerere faptul că mai există doi moştenitori, respectiv O C şi A L , cererea fiind semnată doar de O V (fila 52).

Prin procesele verbale de punere în posesie întocmite ulterior au fost puşi în posesie asupra mai multor parcele de teren O V , O C şi A L, deşi acestea înscrisuri nu sunt semnate de titulari (fila 54, 55).

În luna februarie 1999 a fost emis titlul de proprietate nr. 120680, pe numele O C , O V şi A L , în calitate de moştenitori ai def. O Ghe (fila 56).

În ceea ce priveşte dispoziţiile legale relevante în cauză se constată că, după intrarea în vigoare şi punerea în aplicare a Lg.18/1991 potrivit căreia reconstituirea dreptului de proprietate se făcea la cerere în limita suprafeţei de 10 ha de familie în echivalent arabil iar pentru pădure doar pentru 1 ha şi de esenţa legilor ulterioare a fost depunerea cererilor la primăria localităţilor în a cărei rază teritorială se afla terenul pentru care urma să se reconstituie dreptul de proprietate pentru diferenţe dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat până la 31 dec.1998 sub sancţiunea decăderii potrivit Lg.169/1997 ( art.9 al.3 Lg.18/1991), respectiv în 60 zile de la intrarea în vigoare a Lg.247/2005 ( prelungit) pentru persoanele care nu au depus cereri potrivit Lg.169/1997.

De asemenea, cum potrivit dispoziţiilor legale titlurile de proprietate se emit potrivit documentaţiilor emise de comisiile locale respectiv judeţene şi hotărârile celor din urmă sunt supuse controlului judecătoresc potrivit art. 53 al.2 Lg.18/1991 împotriva hotărârii comisiei judeţene putându -se face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Se au în vedere şi dispozițiile art. 58 din Legea nr. 18/1991, conform cărora, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană care a emis titlul de proprietate îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa, precum si ale art.

III din Legea nr. 169/1997, care statuează ca se poate cere anularea titlului de către persoanele care prezintă un interes legitim, dacă titlul a fost emis altor persoane care nu erau îndreptăţite la constituire sau reconstituire.

Conform art.

III din Legea nr. 169/1997 „(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri”.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1 din legea 18/1991 "Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face in condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept", iar alin. 2 al acestui articol arata că "De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamânt în cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, în conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamânt în cooperativa si alte persoane anume stabilite".

Art. 13 din legea 18/1991 prevede: "(1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotarârii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii. (2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor.

Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.”.

Instanța mai reține că art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 consacră un caz special de repunere în termenul de acceptare a succesiunii pentru terenurile care au aparţinut autorului, si anume numai in privinta succesorilor care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 C.civ., nefiind interesaţi să îşi exercite dreptul de acceptare, deoarece terenul care putea intra în masa succesorală nu se afla în circuitul civil; textul este inaplicabil în cazul persoanelor care au renunţat la succesiune, fiind străine de moştenire.

În acelaşi sens este şi decizia nr.

XI din 05.02.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecând recursul în interesul legii.

Pe de alta parte, prin dispozițiile art. 13 din Legea nr. 18/1991, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor tuturor moştenitorilor cu vocaţie succesorală acceptanți ai succesiunii autorului, cu condiţia ca aceştia să fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Art. 15 alin. 1-4 din HG nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii TP nr. 120680/februarie 1999, statuează ca ”stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viaţă se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor.

Când sunt mai mulţi moştenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moştenitorilor”.

Art. 11 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin HGR 890/2005, specifică faptul că atunci când sunt mai mulţi moştenitori, cererea se poate face şi în comun, cu condiţia ca aceasta să fie semnată de către fiecare moştenitor.

Din textele legale mai sus citate reiese că pentru a beneficia de prevederile legii fondului funciar trebuie să existe două condiţii esenţiale 1) să fie dovedită calitatea de moştenitor; 2) cererea adresata comisiei locale de fond funciar să fie semnată de toţi moştenitorii.

Calitatea de moştenitor trebuie sa rezulte din acte de stare civilă, certificat de moştenitor sau din hotărâri judecătoreşti, iar cererea adresată comisiei de fond funciar trebuie să fie una expresă, neechivocă, asumată de solicitant prin scriere şi/sau subscriere.

În speţa dedusă judecăţii se constată că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au aparţinut defunctului O Ghe doar fiul defunctului, numitul O V , celelalte persoane menţionate în cerere ca moştenitori (O C şi A L ) nesemnând cererea.

În practica judiciară s-a apreciat că raportat la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de art. 9 din legea nr 18/1991, cererea de reconstituire poate fi depusă și prin mandatar, însă este necesar ca aceasta să fie semnată și de către ceilalți succesibili, conform art. 8 alin. 3 din legea nr 18/1991 coroborat cu art. 11 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 pentru ca aceștia din urmă să fie îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate.

Or, în cauză, cererea de reconstituire nu este semnată și de către O C şi de A L .

În plus aceste ultime persoane au renunţat la moştenirea defunctului, chiar dacă acest lucru s-a făcut după depunerea cererii de reconstituire, având în vedere că titlul a fost emis după 8 ani de la data formulării cererii.

În acest sens, ICCJ, prin decizia RIL nr. 11/2017 a statuat că „În aplicarea dispozițiilor art. 8 și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, stabilesc: beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu și cei care au renunțat la moștenire.”

Astfel, se constată că O C şi A L nu erau îndreptăţiţi să li se reconstituie dreptul de proprietate şi, pe cale de consecință nu puteau fi incluşi în titlul de proprietate.

În aceste condiţii instanţa va admite cererea de chemare în judecata a reclamantei, va constata nulitatea absoluta parţială a Titlului de Proprietate nr. 120680/februarie 1999 emis de Comisia Judeţeană Vrancea şi va dispune radierea din titlul de proprietate a numiților O C şi A L , ca persoane neîndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

In baza art. 453 C.pr.civ., urmare a admiterii acţiunii, în raport de culpa procesuală, va obliga pârâţii comisiile de fond funciar, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariul avocaţial.

În acest sens, instanța observă că pârâţii persoane fizice nu au avut nici o implicare în emiterea titlului de proprietate, această operaţiune fiind efectuată de comisiile de fond funciar, care au analizat superficial documentaţia întocmită în urma cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de O V .