Hotărâre nr. 67/A din 23.12.2025

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:...............

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ...../305/2025

Completul de apel specializat în soluţionarea cauzelor

în materiile civil, litigii cu profesioniştii şi minori şi familie

DECIZIA CIVILĂ NR. 67/A

Şedinţa publică de la 23 decembrie 2025

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : .......

JUDECĂTOR : ..........

GREFIER : .............

Pe rol, pronunţarea asupra apelului declarat de apelanta ...... LTD împotriva sentinţei civile nr. 1512/2025, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Instanţa constată că la termenul de judecată din 9 decembrie 2025, în lipsa părţilor, a reţinut cauza spre soluţionare şi, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 23 decembrie 2025.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă, constată:

Prin sentinţa civilă nr. 1512/2025, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe s-a admis excepţia lipsei de interes a cererii de valoare redusă, invocată din oficiu de către instanţă.

S-a respins cererea cu valoare redusă formulată de reclamantul ......

LTD, prin reprezentant legal, cu sediul social în ..............., cu sediul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură în ..............., în contradictoriu cu pârâta G.E., având CNP ............., cu domiciliul în ....................., ca lipsită de interes.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, între CEC SA Bucureşti-Sucursala Sfântu Gheorghe, în calitate de creditor, şi pârâta G.E., în calitate de client, s-a încheiat Contractul de credit cont 2061.0802 nr. 11223/06.06.2005, pe o perioadă de 24 luni (f. 9).

La data de 30.09.2017 creanţa a fost cedată I......

LTD cesiunea fiind înscrisă în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (f. 19-22).

În drept, potrivit art. 248 alin. (1) Cod procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

În consecinţă, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei interesului, invocată de către instanţă.

Instanţa a retinut că dispoziţiile art. 32 C.proc.civ. enumeră cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile, cerinţe care trebuie întrunite cumulativ atât la momentul introducerii unei cereri, cat şi ulterior, pe parcursul derulării litigiului.

În considerarea acestor dispoziţii legale, instanţa a constatat că „interesul” este o condiţie esenţială a acţiunii civile in justiţie, această cerinţă trebuind a fi îndeplinită atât la introducerea cererii de chemare în judecată, cât şi pe tot parcursul desfăşurării procesului civil, alături de capacitatea procesuală, calitatea procesuală şi obiect.

Astfel, pe lângă formularea unei pretenţii, partea care iniţiază o procedură judiciară trebuie să justifice un interes.

În acest sens, instanţa a constatat că interesul în exercitarea unei acţiuni civile este dat de folosul efectiv pe care reclamantul l-ar obţine în ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.

Potrivit art. 33 din C.proc.civ., pentru a justifica sesizarea instanţei de judecată, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiţii, respectiv: să fie determinat, adică folosul pe care l-ar putea obţine reclamantul să fie unul concret, iar nu abstract, să fie legitim, urmărindu-se afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unei situaţii juridice ocrotite de lege, să fie personal, să fie născut şi actual.

Prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 643,43 lei, în temeiul contractului de credit cont 2061.0802 nr. 11223/06.06.2005.

În conformitate cu dispoziţiile. art. 632 alin. (2) C.proc.civ., constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Potrivit art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998, în vigoare la momentul încheierii contractului, Contractele de credit bancar, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titluri executorii.

Caracterul executoriu al contractului de credit a fost menținut ulterior și prin dispozițiile art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009.

În cauză se observă că actul juridic pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile reprezintă un contract de credit, având caracter executoriu.

Instanța a constatat că inclusiv contractul de credit depus la dosar stipulează că actul încheiat constituie titlu executoriu, astfel cum rezultă din art. 23 din contract (f. 12).

Caracterul de titlu executoriu al contractului de credit conferă dreptul instituţiei bancare ca, în situaţia nerambursării de către consumator a împrumutului contractat, să procedeze la executarea silită a acestuia din urmă, prin toate formele de executare prevăzute de dispoziţiile legale în materie.

Aşadar, având în vedere că reclamantul deţine deja un titlu executoriu, având posibilitatea de a proceda direct la executarea silită, instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute pentru promovarea acţiunii de faţă, creditorul nejustificând un interes.

Pe de altă parte, reclamantul nu a făcut dovada că ar fi solicitat încuviinţarea executării silite în baza contractului de credit şi cererea i-ar fi fost respinsă.

În consecinţă, în ipoteza existentei unui titlu executoriu – contractul de credit, pronunţarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată la plata ratelor neachitate către reclamant nu se justifică sub aspectul interesului, condiţie generală de exercitare a oricărui mijloc procesual ce trebuie îndeplinită.

Faţă de cele arătate, instanţa de judecată a admis excepţia lipsei de interes a promovării acţiunii şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea civilă formulată de reclamant, la lipsită de interes.

Având în vedere că instanţa a respins cererea, culpa procesuală aparţinând reclamantului, s-a respins şi solicitarea acestuia de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta ...... LTD.

În motivarea apelului se arată că sentinţa este nelegală şi netemeinică, pentru următoarele considerente:

In ceea ce priveşte interesul reclamantei de a formula cererea, arată că prin interes se întelege practic folosul material sau moral pe care-l urmăreşte cel ce porneşte acţiunea sau săvârşeşte un act procedural.

Interesul trebuie sa fie legitim (in legătura cu pretenţia formulata), personal si direct (folosul practic trebuie sa-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală), născut si actual (partea s-ar expune la un prejudiciu daca nu ar recurge in acel moment la acţiune).

De regula, daca dreptul pretins este actul si interesul este născut si actual, totuşi este posibil acest lucru si când dreptul nu este actual.

Excepţia lipsei de interes vizează fie inexistenţa interesului, fie cazul in care interesul nu îndeplineşte cerinţele de mai sus.

Aceasta excepţie este una de fond, absoluta şi peremptorie, putând fi invocata si de procuror sau instanţa din oficiu.

Daca interesul nu este născut şi actual, cererea se respinge ca prematură, existând posibilitatea reiterării ei in momentul in care interesul va fi născut si actual.

Prin introducerea cererii de chemare in judecata, a solicitat obligarea pârâtei G.E. la plata debitului restant neachitat in cuantum de 643,43 RON, contractat in baza contractului de credit nr. 11223/06.06.2005.

In cazul concret dedus judecăţii, contractul de credit a fost încheiat intre instituţia bancara in calitate de împrumutător si pârâta în calitate de împrumutat.

Ca urmare a încălcării obligaţiilor de plata de către debitor, banca a declarat creditul scadent anticipat, în temeiul căruia avea dreptul de a cere de îndată restituirea întregului împrumut acordat.

Având in vedere contractul de asigurare, dar si faptul ca parata nu a înţeles sa mai achite ratele lunare, a intervenit subrogaţia legala, prin care s-a realizat înlocuirea creditorului iniţial (BRD), cu cel care a făcut plata creanţei sale in numele debitorului (ASIBAN SA), potrivit art. 1596 N.C.C.

Pe de-o parte, subrogaţia legala implica transmiterea creanţei împreuna cu accesoriile si garanţiile sale, dar nu şi a caracterului de titlu executoriu a contractului de credit.

Potrivit dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reala sau personala, incheiate de instituţiile de credit constituie titluri executorii.

Aşadar, valoarea de titlu executoriu a unui înscris, altul decât o hotărâre judecătoreasca, trebuie expres statuata de legiuitor.

Însă, ca instrument juridic care conferă asigurătorului calitatea de creditor al obligaţiei pecuniare, contractul de asigurare nu valorează titlu executoriu, nu are natura juridica a unui contract de garanţie (reala sau personala), ca urmare, nu se poate extrapola caracterul de titlu executoriu prevăzut de art. 120 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, in privinţa contractului de cesiune de creanţa.

Potrivit art. 632 N.C.P.C.: „(1) Executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum si orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare." Pe de alta parte, Codul de procedura civila prevede la art. 664 alin. (4) ca „La cererea de executare silita se vor ataşa titlurile executorii in original sau in copie legalizata."

Aceasta prevedere confirma ca o simpla copie nu este suficienta pentru declanşarea executării silite, chiar daca înscrisul este titlu executoriu.

De asemenea, Codul civil prevede la art. 2.165 ca „Contractele de împrumut de consum si de folosinţa constituie titluri executorii, in condiţiile legii, in timp ce OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit la art. 120 stabileşte ca „contractele de credit bancar sunt titluri executorii, dar nu reglementează forma in care acestea trebuie prezentate pentru executare".

Titlul executoriu nu este valorificabil in lipsa originalului sau a unei copii legalizate (art. 664 alin. 4 CPC).

Interesul este real şi actual, întrucât singura cale de valorificare a creanţei este obţinerea unei hotărâri judecătoreşti.

Practica judiciară (Hot. 157/2018, Tribunalul Bacău) confirmă că în astfel de cazuri, cererea este admisibilă.

Refuzul instanţei de fond echivalează cu o lipsire de dreptul la un proces echitabil, întrucât împiedica valorificarea unei creanţe certe şi exigibile.

Din examinarea sentinţei atacate prin prisma motivelor de apel şi ţinând seama de prevederile art. 476 – 478 Cod procedură civilă, tribunalul reţine următoarele:

În ceea ce priveşte interesul reclamantei de a formula o cerere de valoare redusă potrivit art. 1026 – 1033 Cod procedură civilă, tribunalul reţine, de principiu, că potrivit art. 32 alin. 1 lit. d, 33 Cod procedură civilă, orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes, care trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

În speţă, se reţine că prin contractul de credit nr. 11223/2005, creditoarea C.E.C. S.A. a acordat pârâtei-debitoare G.E. un împrumut în sumă de 20.000.000 lei vechi.

Anterior, C.E.C. S.A. încheiase cu asigurătorul S.C. Asiban S.A. contractul de asigurare nr. RF 423/2004.

Având în vedere că, la un moment dat, pârâta-creditoare nu a mai achitat ratele lunare, asigurătorul S.C.

Asiban S.A. a achitat către C.E.C.

S.A. suma de 643,43 lei datorată de pârâtă, astfel că S.C.

Asiban S.A. s-a subrogat în drepturile creditoarei principale potrivit art. 1596 Cod civil.

În baza Deciziei Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 729/2009 din data de 15 septembrie 2009, s-a aprobat transferul de portofoliu de asigurări de la societatea ASIBAN - S.A. către societatea GROUPAMA ASIGURĂRI - S.A. şi fuziunea prin absorbţie dintre societatea GROUPAMA ASIGURĂRI - S.A., în calitate de societate absorbantă şi societatea ASIBAN - S.A., în calitate de societate absorbită.

Ulterior, la data de 30.09.2017, ca urmare a nerespectării obligaţiilor faţă de asigurător, a fost cesionata creanţa către creditoarea-cesionară ...... LTD.

Prin prezenta cerere de valoare redusă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 643,43 lei în temeiul contractului de credit nr. 11223/6.06.2005.

Este adevărat că, potrivit art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998, contractele de credit bancar constituie titluri executorii.

De asemenea, articolele 1026 – 1027 Cod procedură civilă prevăd următoarele:

„Art. 1026 Domeniu de aplicare:

(1) Prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 50.000 lei la data sesizării instanţei.

(2) Prezentul titlu nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice.

(3) De asemenea, prezenta procedură nu se aplică cererilor referitoare la:

a) starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice;

b) drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie;

c) moştenire;

d) insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare;

e) asigurări sociale;

f) dreptul muncii;

g) închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani;

h) arbitraj;

i) atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Art. 1027 Caracterul alternativ

(1) Reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu şi procedura de drept comun.

(2) Dacă a sesizat instanţa cu o cerere redactată potrivit art. 194, aceasta va fi soluţionată potrivit procedurii de drept comun, cu excepţia cazului în care reclamantul, cel mai târziu la primul termen de judecată, solicită în mod expres aplicarea procedurii speciale.

(3) Atunci când cererea nu poate fi soluţionată potrivit dispoziţiilor prevăzute de prezentul titlu, instanţa judecătorească îl informează pe reclamant în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun.”

Din interpretarea logico-sistematică a textelor de lege citate rezultă că, în toate situaţiile în care un creditor intenţionează să-şi valorifice o creanţă bănească în sumă de cel mult 10.000 lei ce rezultă dintr-un contract bancar, acest creditor are la dispoziţie, în mod alternativ, trei căi procedurale: 1. procedura executării silite a contractului bancar (titlu executoriu); 2. procedura specială prevăzută de art. 1026 – 1033 Cod procedură civilă sau 3. procedura de drept comun.

În acest sens, este de remarcat că art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 nu impune creditorului obligaţia de a recurge prioritar la acest mijloc pentru valorificarea creanţei, ci conferă creditorului un beneficiu în plus – acela de a pune direct în executare contractul de credit bancar - , creditorul fiind liber să aleagă dacă recurge la acest mijloc procedural sau nu.

În situaţia de faţă, creditorul-cesionar a ales procedura specială prevăzută de art. 1026 – 1033 Cod procedură civilă, pentru ca o instanţă de judecată să analizeze, în condiţii de contradictorialitate, valabilitatea contractului de credit, a subrogaţiei legale şi a cesiunii de creanţă.

În acest context, tribunalul constată că reclamantul (creditor-cesionar), justifică un real interes în intentarea acestei cereri cu valoare redusă pentru ca, în condiţii de contradictorialitate, să se stabilească existenţa şi cuantumul creanţei sale şi, astfel, să obţină un titlu executoriu mai puternic şi mai stabil, anume o hotărâre judecătorească definitivă.

Faţă de cele expuse, tribunalul reţine că, în mod greşit, prima instanţă a admis excepţia lipsei de interes a reclamantei.

De asemenea, având în vedere toate actele depuse la fond, tribunalul reţine că reclamanta are faţă de pârâtă o creanţă în sumă de 643,43 lei şi că, în cauză, sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 1026 – 1033 Cod procedură civilă.

Aşa fiind, în raport cu cele ce preced, tribunalul, în baza art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă va admite apelul şi va schimba în tot sentinţa atacată, după cum urmează:

Va respinge excepţia lipsei de interes a cererii de valoare redusă.

Va admite cererea formulată de reclamanta ...... LTD în contradictoriu cu pârâta G.E..

Va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 643,43 lei daune interese şi suma de 50 lei cheltuieli de judecată la fond.

Va obliga intimata G.E. să plătească apelantei ...... LTD suma de 25 lei cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de apelanta ......

LTD, cu sediul procesual ales în .......................... în contradictoriu cu intimata G.E., cu domiciliul în ........................, împotriva sentinţei civile nr. 1512/25.07.2025, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, pe care o schimbă, în tot, după cum urmează:

Respinge excepţia lipsei de interes a cererii de valoare redusă.

Admite cererea formulată de reclamanta ...... LTD în contradictoriu cu pârâta G.E..

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 643,43 lei daune interese şi suma de 50 lei cheltuieli de judecată la fond.

Obligă intimata G.E. să plătească apelantei ...... LTD suma de 25 lei cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 decembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Judecător, Grefier,