Sentință penală nr. 32 din 28.06.2024

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:..........

ROMÂNIA

TRIBUNALUL COVASNA DOSAR NR. .....

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 32

Şedinţa publică din data de 28 iunie 2024

Complet de judecată cameră preliminară şi în cursul judecăţii C11

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ................

GREFIER: .............

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror ............

din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpatului M.I., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 188 alin. 1 şi 2 Cod penal.

Dezbaterile asupra cauzei de faţă s-au desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, în şedinţa publică din 27 februarie 2024, când inculpatul prin apărător ales, partea civilă prin apărător ales şi reprezentantul Ministerului Public, procuror ..........., au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta şi la care se face trimitere, iar preşedintele completului de judecată, în vederea deliberării, pronunţării şi redactării hotărârii, a amânat pronunţarea pentru 26.03.2024, 09.04.2024, 23.04.2024, 13.05.2024, 28.05.2024, 11.06.2024. 19.06.2024, 25.06.2024, respectiv pentru data de astăzi, 28.06.2024.

TRIBUNALUL,

I.

A. prin rechizitoriul nr. ....... din data de 23 mai 2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 26 mai 2023 sub dosar nr. ..... s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului M.I. pentru săvârşirea infracţiunii de omor, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 alin. (1), rap. la art. 188 alin. (1) Cod penal.

Prin actul de sesizare, s-a reţinut, în esenţă, că în data de 21.06.2021, în jurul orei 20:30, inculpatul M.I., în timp ce se afla pe raza cartierului .... din mun. ......., jud. ......, pe fondul unei stări conflictuale preexistente, a aplicat persoanei vătămate G.M. o lovitură cu un obiect înţepător (cuţit) în zona hemitorace stâng.

În urma agresiunii, G.M. a suferit leziuni traumatice ( plagă înjunghiată hemitorace stâng penetrantă prin spaţiul intercostal VI ) ce au necesitat 30 - 35 zile îngrijiri medicale şi au pus viaţa victimei în primejdie.

În susţinerea stării de fapt prezentate, procurorul de caz a invocat următoarele mijloace de probă: Proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto aferentă (f. 8 şi 10-18); proces verbal de examinare şi planşa foto aferentă acestuia (f. 19 şi 21-25); proces verbal de vizionare a înregistrării video efectuate cu echipamentul body cam inscripţionat 121/Pol.SF/2022 şi planşa foto aferentă acestuia (f. 30-33); proces verbal de vizionare a înregistrării video ataşate la dosarul cauzei de către partea civilă G.M. (f. 34-36); listing-ul privind apelurile formulate către SNUAU 112 în contextul incidentului ce face obiectul prezentei cauze (f. 43-44) precum şi procesul verbal din data de 28.07.2022 având ca obiect redarea conţinutului conversaţiilor telefonice purtate cu operatorul 112 (f. 38-42); declaraţii persoană vătămată G.M. (f. 49-50 şi 51-53); înscrisuri medicale emise de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc privind pe G.M. (f. 61-66); raport de primă expertiză medico-legală nr.

A1-95 din data de 23.06.2022 emis de către SML Harghita (f. 67-70); sub aspectul laturii civile, fişa de cheltuieli transmisă de către Serviciul de Ambulanţă Covasna (f. 73) şi decontul de cheltuieli transmis de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc (f. 77); declaraţie suspect M.I. (f. 78-79); declaraţie de inculpat a numitului M.I. (f. 80-82); declaraţii suspect F.I. (f. 83-84 şi 85-87); declaraţie martor G.M. (f. 89-92); declaraţie martor M.A. (f. 93-96); declaraţii martor K.G. (f. 97-99); declaraţii martor G.V. (f. 100-103); declaraţii martor N.

E.(f. 104-106); declaraţie martor B.

T. (f. 107-109); declaraţie martor G.

J. (f. 110-112); declaraţie martor G.

S.

S. (f. 113-115); proces verbal de verificări din data de 23.08.2022 (f. 133).

B.Întrucât în cauză nu s-au formulat cereri sau excepţii referitoare la aspecte care pot face obiectul procedurii camerei preliminare astfel cum este definit prin art. 342 Cod procedură penală şi s-a constatat că nici nu se impune invocarea acestora din oficiu, în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, prin încheierea nr. 4/CP/2024, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară la data de 30 ianuarie 2024, în dosarul penal nr. ...../a1 a fost constatată legalitatea rechizitoriului, a actelor de urmărire penală şi a administrării probelor şi s-a dispus începerea judecăţii.

La termen de judecată din data de 27 februarie 2024, inculpatul M.I. a declarat că doreşte să urmeze procedura recunoaşterii vinovăţiei prevăzută de art. 375 Cod procedură penală şi, ascultat fiind potrivit art. 375 alin. 1 Cod procedură penală, a arătat că recunoaşte integral toate faptele descrise în actul de sesizare şi solicită ca judecata să se realizeze pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel încât instanţa a admis cererea formulată de inculpat.

În cauză s-a procedat la audierea inculpatului M.I., declaraţia acestuia fiind ataşată la fila 121 dosar.

Analizând ansamblul probatoriului administrat în dosarul penal de faţă, tribunalul reţine următoarele:

II.

În fapt, la data de 21.06.2023, în jurul orei 20:30, organele de poliţie din cadrul I.P.J.

Covasna – Poliţia Municipiului Sfântu Gheorghe au fost alertate telefonic de către K.G., care a raportat un scandal pe strada .... din cartierul ...., municipiul ......

Un echipaj de poliţie s-a deplasat la faţa locului şi a constatat că aspectele sesizate erau reale.

La intersecţia străzilor ... şi ....., poliţiştii l-au identificat pe G.M., care era căzut la pământ cu faţa în jos, prezentând o plagă la nivelul capului şi o plagă înjunghiată în partea stângă a toracelui.

Acesta a fost preluat de un echipaj de ambulanţă şi transportat la Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe pentru îngrijiri medicale.

Cercetările efectuate au stabilit că familia părţii civile G.M. locuieşte în Germania şi revine ocazional la domiciliul lor din ....................

La revenirea din 18.06.2022, G.M. a constatat dispariţia unei butelii de gaz, care se afla în posesia lui K.G..

Refuzul familiei K. de a restitui butelia a generat o stare conflictuală, în care martora M.A. (concubina lui G.M.) a aruncat cu pietre şi bucăţi de ţiglă în direcţia casei lui K.G..

Casele celor două familii sunt situate pe aceeaşi stradă.

Martorul K.G., observând actele de distrugere de la aproximativ 500 m distanţă de locuinţa sa, s-a îndreptat către aceasta.

În acelaşi timp, G.M. s-a apropiat de el, iar la intersecţia străzilor .... şi ..........., F.I. a aruncat o piatră (bolovan) în direcţia lui G.M., lovindu-l în partea stângă a capului.

Urmare a agresiunii, G.M. a suferit leziuni care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale şi care nu i-au pus viaţa în pericol.

După lovitura primită, G.M. a căzut în genunchi sprijinindu-se pe mâini.

În acest context, inculpatul M.I., aflat în spatele lui G.M., s-a îndreptat către acesta şi i-a aplicat o lovitură de cuţit în hemitoracele stâng.

Lovitura a cauzat o plagă penetrantă prin spaţiul intercostal VI, medial de vârful scapulei stângi, hemopneumotorax stâng, anemie posthemoragică severă şi insuficienţă respiratorie acută.

Leziunile au necesitat 33-35 zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în pericol, conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 477/02.09.2022, întocmit de SML Harghita.

Imaginile video surprinse de echipamentul body-cam purtat de echipajul de poliţie şi de înregistrarea video ataşată la dosarul cauzei de către G.M. confirmă faptul că G.M. era întins pe pământ, prezentând urme de sângerare la nivelul hemitoracelui stâng şi capului.

Procesul verbal din data de 22.08.2022 şi planşa foto anexată acestuia relevă că G.M. era căzut pe genunchi şi sprijinit pe mâini, prezentând o pată de sânge la nivelul toracelui, iar în apropierea sa se afla o persoană minoră care părea să simuleze lovituri de cuţit aplicate de sus în jos.

Declaraţiile martorilor G.V., N.E. şi G.

S.

S. confirmă că, ulterior loviturii de piatră, G.M. a căzut în genunchi.

În timp ce se afla în această poziţie, a fost lovit de inculpat cu un cuţit în zona hemitoracelui stâng.

Declaraţiile lor sunt susţinute de imaginile video, care arată clar că G.M. a fost lovit cu o piatră de dimensiuni considerabile în zona capului, după care a căzut în genunchi sprijinindu-se pe mâini.

Ulterior, în această poziţie, a fost înjunghiat cu un obiect tăietor-înţepător (posibil cuţit) în zona hemitoracelui stâng

Examinarea medico-legală efectuată în cauză – transpusă în Raportul de expertiză medico-legală nr. 477/02.09.2022 emis de SML Harghita, relevă existenţa a două leziuni produse asupra părţii civile: o leziune la nivelul capului şi o leziune la nivelul hemitoracelui stâng, „plagă înjunghiată hemitorace stâng penetrantă prin spaţiul intercostal VI medial de vârful scapulei stângi.

Hemo-pneumotorax stâng.

Anemie posthemoragică severă.

Insuficienţă respiratorie acută.” Leziunea descrisă a necesitat 33-35 zile de îngrijiri medicale şi a pus viaţa victimei în pericol, salvarea vieţii acesteia datorându-se exclusiv intervenţiei chirurgicale efectuate în regim de urgenţă.

Declaraţiile martorilor şi susţinerea părţii civile cu privire la poziţia autor-victimă în momentul aplicării loviturii de cuţit sunt confirmate de concluzia medico-legală (pct. 6 din raport), care indică poziţia verosimilă fiind autorul în spatele victimei.

Această concluzie infirmă susţinerile inculpatului de pe parcursul urmăririi penale privind desfăşurarea conflictului, respectiv poziţionarea părţii civile deasupra inculpatului care ar fi fost căzut pe spate, poziţie din care M.I. ar fi aplicat lovitura de cuţit „prin îmbrăţişare” (prin spate).

De altfel, în faţa instanţei de judecată, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei astfel cum s-a reţinut prin actul de sesizare.

III. În drept, instanţa va avea în vedere că potrivit art. 188 alin.1 Cod penal uciderea unei persoane constituie infracţiune, iar conform art. 188 alin.2 Cod penal tentativa se pedepseşte.

Raportat la situaţia de fapt ce rezultă din probele administrate, instanţa constată că fapta inculpatului M.I. care, în data de 21.06.2021, în jurul orei 20:30, în cartierul .... din municipiul ....., judeţul ........, pe fondul unei stări conflictuale preexistente, i-a aplicat persoanei vătămate G.M. o lovitură cu un cuţit în zona hemitoracelui stâng, provocându-i leziuni traumatice (plagă înjunghiată hemitorace stâng penetrantă prin spaţiul intercostal VI), care au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 188 alin. (1) Cod penal.

Din perspectiva analizei tipicităţii ca trăsătură esenţială a infracţiunii, în ceea ce priveşte obiectul infracţiunii, acesta vizează viaţa persoanei şi relaţiile sociale în legătură cu dreptul la viaţă al altei persoane, iar latura materială se concretizează în acţiunea de înjunghiere a persoanei vătămate cu un corp tăietor - înţepător (cuţit) în zona hemitoracelui stâng, provocând acesteia leziuni traumatice (plagă înjunghiată hemitorace stâng penetrantă prin spaţiul intercostal VI), care au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale şi au pus în primejdie viaţa victimei, urmări aflate în directă legătură cu cauzalitate cu loviturile aplicate de inculpat, moartea victimei neproducându-se din motive independente de voinţa autorului, respectiv acordarea îngrijirilor medicale, în principal intervenţiei chirurgicale, potrivit celor reţinute anterior.

Latura subiectivă, caracterizată tentativei de omor constă în intenţia de a ucide un om.

Aceasta se manifestă atât sub forma intenţiei directe cât şi a intenţiei indirecte, după cum făptuitorul prevede că fapta sa (comisivă sau omisivă) va produce ca rezultat moartea unei persoane şi doreşte sau voieşte producerea acesteia, ori, deşi nu o doreşte, o acceptă în mod conştient.

Pentru stabilirea poziţiei subiective a inculpatului trebuie să se ţină seama de toate împrejurările în care fapta a fost comisă, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizată şi de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, iar dacă nu se poate stabili culpa făptuitorului în ceea ce priveşte consecinţa mai gravă produsă, atunci acesta va răspunde pentru tentativă la infracţiunea de omor.

Forma şi modalitatea intenţiei, element al laturii subiective a infracţiunii, rezultă din materialitatea actului, printre altele, din relaţiile personale anterioare existente între inculpat şi victime, din obiectul vulnerant folosit, numărul şi intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată, comportamentul ulterior al inculpatului etc.

Modul de săvârşire a faptei, precum şi împrejurările în care aceasta a fost săvârşită - astfel cum au fost relevate de probele administrate – denotă că inculpatul a acţionat cu intenţia indirectă, care, deşi nu a urmărit, acesta a acceptat posibilitatea ca victima să moară.

În acest sens, instanţa a considerat că zona vizată, obiectul vulnerant folosit, intensitatea loviturii, consecinţele produse (leziunea) şi atitudinea inculpatului după producerea faptei, care nu a manifestat nicio preocupare pentru starea de sănătate a victimei, sunt relevante.

În cauză, nu se poate reţine forma de vinovăţie a intenţiei directe, având în vedere că, dacă inculpatul ar fi urmărit uciderea victimei, ar fi putut foarte uşor să îndeplinească acest scop.

Acesta ar fi avut posibilitatea să aplice victimei mai multe lovituri în zone vitale, fără ca persoana vătămată să poată opune rezistenţă.

Pentru aceste considerente, raportat la probatoriul administrat în cauză, astfel cum a fost mai sus analizat, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.396 alin.2 Cod procedură penală, fiind probat dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta de omor în forma tentativei reţinută în sarcina inculpatului M.I. anterior descrisă şi probată există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie a intenţiei cerută de lege, este nejustificată şi imputabilă acestuia - dat fiind că nu este incidentă nici o cauză justificativă ori de neimputabilitate - tribunalul urmează să dispună condamnarea sa.

IV.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare - limite care, în măsura în care sunt incidente cauze de atenuare şi/sau de agravare, se stabilesc prin aplicarea regulilor prevăzute de art. 79 Cod penal şi va lua, totodată, în considerare, pentru a stabili pedeapsa între limitele speciale, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal prin raportare la care se evaluează gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În ceea ce priveşte infracţiunea de omor, art.188 alin.1 Cod penal prevede că uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar potrivit alineatului 2 al art. 188 Cod penal tentativa se pedepseşte.

Instanţa va avea în vedere că potrivit art. 79 alin.1 Cod penal - când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la tentativă, circumstanţe atenuante şi cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

În primul rând sub aspectul limitelor de pedeapsă, având în vedere că fapta a rămas în forma tentativei, instanţa constată că limitele de pedeapsă situate între 10 şi 20 ani se reduc conform art. 32 Cod penal la jumătate, astfel că acestea se vor situa între 5 şi 10 ani.

În al doilea rând, având în vedere că inculpatul a recunoscut în totalitate săvârşirea faptei, optând pentru procedura simplificată, operează în cauză cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, astfel că limitele de mai sus se reduc succesiv cu o treime, astfel că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de omor pentru care inculpatul va fi condamnat se vor situa între 3 ani şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni.

Prin raportare la cele de mai sus, se constată că limitele legale ale pedepsei ce poate fi aplicată inculpatului se situează în cauză între 3 ani şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni şi, individualizând pedeapsa între limitele legale mai sus arătate, prin aplicarea criteriilor de individualizare enumerate anterior, instanţa lua în considerare natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, pericolul social deosebit de ridicat al faptei comise, ce aduce atingere gravă normelor care protejează viaţa persoanei.

Totodată, vor fi avute în vedere circumstanţele reale de săvârşire a faptei şi urmările acesteia, faptul că persoana vătămată a avut nevoie de un număr de 33-35 de zile de îngrijiri medicale precum şi de o intervenţie chirurgicală, iar viaţa acestuia a fost pusă în pericol precum şi împrejurarea că fapta s-a petrecut într-un loc public, pe fondul unui conflict preexistent.

Se vor avea, de asemenea, în vedere sub aspectul circumstanţelor personale, alături de atitudinea procesuală a inculpatului care a recunoscut şi şi-a asumat în cursul judecăţii fapta comisă optând pentru soluţionarea cauzei conform procedurii recunoaşterii învinuirii, vârsta acestuia de 24 de ani, împrejurarea că nu are antecedente penale, precum şi este fără ocupaţie şi fără loc de muncă.

Astfel, în ceea ce priveşte vârsta inculpatului, instanţa reţine că acesta tânăr, ceea ce înseamnă că o pedeapsă prea severă ar putea avea un impact negativ pe termen lung asupra dezvoltării sale personale şi profesionale.

O pedeapsă adecvată, dar mai redusă, ar putea oferi inculpatului o şansă reală de reabilitare şi de reintegrare în societate.

Tot în favoarea inculpatului trebuie reţinută şi împrejurare că acesta nu are antecedente penale, ceea ce sugerează că aceasta este prima sa abatere.

Această circumstanţă indică faptul că inculpatul nu are un comportament infracţional repetitiv şi că există şanse mai mari de reabilitare.

Pe de altă parte, nivelul redus de educaţie poate afecta capacitatea inculpatului de a înţelege pe deplin consecinţele acţiunilor sale şi necesitatea conformării la normele sociale.

Pentru aceste motive, faţă de toate criteriile de individualizare şi circumstanţele personale de mai sus, se apreciază că o pedeapsă de 4 ani închisoare este proporţională cu gravitatea faptei, este de natură să conducă la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de către inculpat şi aptă a asigura la acest moment o justă represiune penală astfel că în baza art. 32 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 188 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală se va dispune condamnarea inculpatului M.I. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „omor, în forma tentativei”.

Instanţa a optat către aplicarea unei pedepse apropiate de minimul special având în vedere că pedeapsă prea severă ar putea împiedica semnificativ dezvoltarea personală şi profesională a inculpatului.

În contextul vârstei sale fragede, o perioadă îndelungată de detenţie ar putea reduce semnificativ şansele acestuia de a se reintegra cu succes în societate şi de a deveni un membru productiv al comunităţii.

Pedeapsa trebuie să aibă un rol educativ, nu doar punitiv.

O pedeapsă redusă, combinată cu participarea la programe de reabilitare şi educaţie, ar putea ajuta inculpatul să înţeleagă consecinţele acţiunilor sale şi să dezvolte abilităţi necesare pentru o viaţă fără infracţiuni.

Având în vedere lipsa antecedentelor penale şi nivelul redus de educaţie, este esenţial ca perioada de detenţie să includă programe de reabilitare şi educaţie.

Aceste programe ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi profesionalizare, pentru a creşte şansele inculpatului de reintegrare în societate după eliberare.

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară, instanţa constată că aplicarea acesteia este obligatorie potrivit normei de incriminare cuprinsă în art. 188 alin.1 Cod penal citat anterior, motiv faţă de care, reţinând că natura şi gravitatea infracţiunii de omor săvârşită de inculpatul M.I. constituie un temei justificat pentru ca acestuia să-i fie interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b şi h Cod penal, ca pedeapsă accesorie şi complementară, fiind de neconceput ca un inculpat care a încercat să suprime, prin acţiunile sale violente, viaţa altor persoane să aibă dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ori să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat precum şi să deţină, să poarte ori să folosească arme, în baza art. 45 alin. 1 Cod penal va fi aplicată inculpatului pedeapsa complementară pe o perioadă de 2 ani a interzicerii acestor drepturi.

În temeiul art. 45 alin. 5 Cod penal raportat la art. 45 alin. 1 Cod penal va fi aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, respectiv interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat precum şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme.

V.

Sub aspectul laturii civile a procesului penal, reţinând că persoana vătămată G.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 50000 lei, reprezentând daune morale, precum şi cheltuieli de judecată, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la f. 21, precum şi din precizările formulate prin intermediul apărătorului ales la termenele din data de 18.09.2023 (f. 22), respectiv 27.02.2024.

Se constată că în cauză Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5974,39 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciilor medicale către numitul G.M. în perioada 22-29.06.2022.

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Covasna prin reprezentant legal a comunicat, prin adresa nr.

AD6918/13.10.2022, faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 131,44 lei plus dobândă legală calculată până la plata integrală a sumei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciilor medicale către numitul G.M. în data de 21.06.2022.

În soluţionarea acestor cereri de constituire de parte civilă, respectiv a acţiunii civile exercitate în procesul penal de către fiecare dintre persoanele vătămate, tribunalul va avea în vedere că angajarea răspunderii civile a inculpatului este întemeiată pe dispoziţiile art.1.357 Cod civil, în cauză fiind îndeplinite condiţiile legale pentru tragerea la răspundere civilă a acestuia, respectiv existenţa faptei ilicite (infracţiunea săvârşită având ca persoană G.M. pentru care a survenit condamnarea inculpatului), existenţa prejudiciului, existenţa legăturii de cauzalitate directă între fapta ilicită şi prejudiciul produs precum şi vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe.

În ceea ce priveşte suma solicitată cu titlu de daune morale de către partea civilă, instanţa va avea în vedere că aprecierea cuantumului despăgubirilor morale poate avea loc cu luarea în considerare a caracterului echitabil al acestora, ce presupune existenţa unei corespondenţe între prejudiciul încercat şi dimensiunea despăgubirii; criterii referitoare la consecinţele negative suferite de cel în cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv; criterii referitoare la importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, toate aceste criterii trebuind să conducă la stabilirea unei sume care să reprezinte o justă şi reală despăgubire a părţii civile, cu efect de satisfacţie şi să nu reprezinte o sancţiune excesivă pentru autorul faptei prejudiciabile ori să se constituie în venituri necuvenite acordate părţii civile.

Corelativ, în materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului poate avea doar un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate financiar.

În schimb, se poate acorda victimei o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelenţă, poate fi o sumă de bani, care îi permite să-şi aline, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite.

Ceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare.

Pe de altă parte, în contextul în care legislaţia în vigoare nu detaliază criteriile după care se stabileşte cuantumul daunelor morale, aprecierea fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanţelor de judecată care se raportează la circumstanţele fiecărei cauze în parte, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se aibă în vedere, pe de o parte, dreptul părţii civile de a primi o compensaţie materială faţă de prejudiciul moral suferit, iar, pe de altă parte, această despăgubire să nu ducă la o îmbogăţire fără justă cauză.

Astfel, suma acordată cu titlu de despăgubiri pentru daune morale nu trebuie să constituie o amendă nejustificată pentru autorul daunei şi nici să nu se transforme în venituri nejustificate pentru victima daunei.

Având în vedere că nu este posibilă identificarea unor criterii ştiinţifice corecte pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea preţului suferinţei fizice şi/sau psihice, care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor evenimentelor negative ale prejudiciului şi implicaţia acestuia, pe toate planurile sociale ale părţii civile.

Astfel, consecinţele negative suferite de către părţile civile în plan psihic şi afectiv, cauzate prin săvârşirea de către inculpatul M.I. a tentativei la infracţiunea de omor calificat sunt foarte dificil de cuantificat, fiind însă de netăgăduit că persoana vătămată au suferit o traumă psihică prin aceea că a fost lovită puternic în zone vitală, fiind internată în spital, rezultatul mai grav (decesul victimei) neproducându-se din motive independente de voinţa autorului.

În consecinţă, instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă G.M. şi va obliga inculpatul la plata sumei de 15000 lei către partea civilă aceasta cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

În soluţionarea acestei cereri de constituire de parte civilă exercitate în procesul penal de către unităţile medicale mai sus arătată, tribunalul va avea în vedere că angajarea răspunderii civile a inculpatului este întemeiată, pe lângă pe dispoziţiile art.1.357 Cod civil, anterior analizate, şi pe disp. art. 320 alin.1 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătăţii prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii şi au obligaţia reparării prejudiciului produs.

Pentru aceste considerente, în baza art.19 alin.1 şi 2, art.20 alin.1 şi 2 şi art. 25 Cod procedură penală, cu aplicarea art.397 Cod procedură penală, raportat la art.1357, art.1381 şi art.1385-1386 Cod civil şi art.320 din Legea nr.95/2006, va admite acţiunea civilă inculpatul va fi obligat să plătească următoarele despăgubiri părţilor civile:

- 5974,39 lei către Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc;

-131,44 de lei către Serviciul de Ambulanţă Judeţean Covasna, plus dobânda legală calculată până la plata integral a debitului principal.

VI.

În temeiul art.7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, cu modificările şi completările ulterioare, se va dispune prelevarea de la inculpatul M.I. a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J., având în vedere că infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului (omor în forma tentativei) face parte dintre cele expres enumerate de Anexa 1 din legea mai sus evocată care conduc la dispunerea, în mod obligatoriu, a acestei măsuri.

Totodată, raportat la gravitatea faptei săvârşite şi faţă de periculozitatea inculpatului, astfel cum au fost acestea evidenţiate prin prezenta, tribunalul constată că o astfel de măsură este necesară şi oportună.

În baza art.5 alin.5, raportat la art.4 alin.1 lit.b din Legea nr. 76/2008, instanţa va aduce la cunoştinţă inculpatului împrejurarea că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

VII.În baza art. 197 alin.1 Cod procedură penală se va constata că următoarele bunuri constituie mijloace materiale de probă care rămân ataşate la dosarul cauzei, acestea reprezentând corpuri delicte ce fac parte integrantă din procesul-verbal de cercetare la faţa locului:

• Colete 1-3 – conţine urme biologice ridicate de la faţa locului;

• Colet 4 – conţine hanoracul aparţinând inculpatului M.I.;

• Colet 5 – conţine bolovanul marcat cu cifra 1;

• Plic ce conţine un stick USB depus la dosarul cauzei de către partea civilă G.M..

VIII.În baza art. 398 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, faţă de soluţia de condamnare a inculpatului M.I. acesta va fi obligat să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta (din care suma de 300 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, potrivit rechizitoriului, iar suma de 500 lei cheltuieli judiciare efectuate în faza judecăţii, luându-se în considerare numărul de termene fixate în cauză).

În baza art. 276 alin. (1), (2) şi (4) C.proc.pen., va obliga inculpatul M.I. la plata către partea civilă G.M. a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare constând în onorariu avocat, conform chitanţei aflate la f. 20.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă RĂ Ş T E:

În temeiul art. 32 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 188 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală condamnă inculpatul M.I. (fiul lui F.I. şi M.

I., născut la data de ......... în mun. ........, jud. ........, CNP .........., cu domiciliul în ...................., cetăţean român, fără antecedente penale, necăsătorit ( concubinaj), .... seria ... nr. ...., stagiu militar nesatisfăcut, fără ocupaţie şi fără loc de muncă, 7 clase) - la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „omor în forma tentativei”.

În baza art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară pe o durata de 2 ani a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, executarea pedepsei complementare urmând a începe, potrivit art.68 alin.1 lit.c Cod penal, după executarea pedepsei cu închisoarea stabilită prin prezenta.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, respectiv interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pedeapsă care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal şi art. 54 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art.19 alin.1 și 2, art.20 alin.1 și 2 și art. 25 Cod procedură penală, cu aplicarea art.397 Cod procedură penală, raportat la art.1357, art.1381 și art.1385-1386 Cod civil, admite acțiunea civilă G.M. și obligă inculpatul să plătească 15000 lei părții civile, reprezentând daune morale.

În baza art.19 alin.1 și 2, art.20 alin.1 și 2 și art. 25 Cod procedură penală, cu aplicarea art.397 Cod procedură penală, raportat la art.1357, art.1381 și art.1385-1386 Cod civil și art.320 din Legea nr.95/2006, admite acțiunea civilă Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc și Serviciul de Ambulanţă Judeţean Covasna și obligă inculpatul să plătească următoarele despăgubiri părților civile:

- 5974,39 lei către Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc;

-131,44 de lei către Serviciul de Ambulanţă Judeţean Covasna, plus dobânda legală calculată până la plata integral a debitului principal.

În temeiul art.7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea de la inculpatul M.I. a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J.

În baza art.5 alin.5, raportat la art.4 alin.1 lit. b din Legea nr. 76/2008, aduce la cunoștința inculpatului împrejurarea că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 197 alin.1 Cod procedură penală constată că următoarele bunuri constituie mijloace materiale de probă care rămân ataşate la dosarul cauzei:

 1buc. DVD_R inscripţionat nr.709/CRIM/2023 - care conţine planşa fotografică privind cercetarea la faţa locului,

 1buc. DVD_R inscripţionat nr.659/CRIM/2023 - care conţine planşa fotografică privind examinarea obiectelor vestimentare aparţinând persoanei vătămate G. P.,

 Colet nr. 1 - care conţine depozit subunghial aparţinând inculpatului M.I.

 Colet nr. 2 - care conţine îmbrăcăminte.

În baza art. 398 Cod procedură penală rap. la art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul M.I. să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 300 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, iar suma de 500 lei cheltuieli judiciare efectuate în faza judecăţii.

În baza art. 276 alin. (1), (2) și (4) C.proc.pen., obligă inculpatul M.I. la plata către partea civilă G.M. a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare constând în onorariu avocat, conform chitanței aflate la f. 20.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii.

Pronunțată prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului, a părţii civile şi a persoanei vătămate precum şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 28 iunie 2024.

PREŞEDINTE, GREFIER,