Sentință penală nr. 1 din 12.01.2024

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:..............

Dosar nr. .............

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 1

Şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2024

PREŞEDINTE: .............

GREFIER : ...............

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror ..................... din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpatului M.M., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin.1 Cod penal, coroborat cu art. 188 alin.1, art.189 alin.1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal.

Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care, arată că, dezbaterile în fond asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2023, susţinerile şi concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă şi la care se face trimitere.

T R I B U N A L U L

Prin rechizitoriul întocmit în dosarul de urmărire penală nr. ...... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna la data de 24.07.2023 şi înregistrat pe rolul Tribunalului Covasna la data de 24.07.2023 sub număr de dosar .... a fost trimis în judecată inculpatul M.M., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin.1 C.pen., coroborat cu art. 188 alin.1, art.189 alin.1 lit. e C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen..

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul M.M. (condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunii de omor, pedeapsă pe care a executat-o în întregime), în data de 03 iulie 2023, în jurul orei 16:15, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a zvonurilor privind posibila relație de concubinaj dintre fosta concubină a fiului său și persoana vătămată, în mod spontan, fără a fi provocat sau atacat de vreo persoană, a lovit victima G.C., de mai multe ori, cu briceagul în zona toracelui, anterior și posterior, cauzându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața, fără a se produce decesul victimei din motive independente de voința autorului.

Ca mijloace de probă sunt indicate în rechizitoriu următoarele: proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 4 dosar urmărire penală); fișa de intervenție la eveniment (f. 5 dosar urmărire penală); proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f. 17-30 dosar urmărire penală); declarația persoanei vătămate (f. 31-35 dosar urmărire penală); documente medicale privind starea de sănătate a victimei G.C. (f. 37-39 dosar urmărire penală); raportul de expertiză medico-legală a victimei G.C. emis de Serviciul de Medicină Legală Brașov (f. 44 dosar urmărire penală); adresa nr. 16331/17.07.2023 emisă de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov (f.46 dosar urmărire penală); procese-verbale de aducere la cunoștință a drepturilor și obligațiilor procesuale inculpatului M.M. (f. 47, 48, 52, 53, 56 dosar urmărire penală); declarațiile inculpatului M.M. (f. 49-51, 54, 55, 57, 58 dosar urmărire penală); declarațiile martorului M.A. (f.59-63 dosar urmărire penală); declarațiile martorei M.J. (f.64-70 dosar urmărire penală); declarațiile martorei G.M. (f.71-77 dosar urmărire penală); declarația martorei M.V. (f. 78-90 dosar urmărire penală); declarația martorei M.G. (f.81-83 dosar urmărire penală); declarația martorei M.J.-S. (f. 87-89 dosar urmărire penală); declarația martorei M.I. (f. 90-93 dosar urmărire penală); declarația martorului I.A. (f. 94-96 dosar urmărire penală); declarația martorului M.F. (f. 97-99 dosar urmărire penală); declarația martorei S.P.-I. (f. 100-102 dosar urmărire penală); declarația martorului G.A.-M. (f. 103-106 dosar urmărire penală); declarația martorului N.A. (f. 107-109 dosar urmărire penală); declarația martorului C.A.-I. (f. 110-112 dosar urmărire penală); declarația martorului T.D.-D. (f. 113-115 dosar urmărire penală); declarația martorului M.R. (f. 116-118 dosar urmărire penală); declarația martorului M.S. (f. 119-122 dosar urmărire penală); declarația martorei M.V.-C. (f. 123-125 dosar urmărire penală); declarația martorului E.N. (f. 126,127 dosar urmărire penală); proces-verbal de investigaţii (f. 134 dosar urmărire penală); proces-verbal de redare a înregistrărilor camerei de supraveghere (f. 137-143 dosar urmărire penală); proces-verbal de redare a înregistrărilor efectuate cu dispozitivul Body Worn Cam (f. 146 dosar urmărire penală); raportul de de expertiză medico-legală nr. 2183/A1-179 din 05.07.2023 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Covasna (f. 154 dosar urmărire penală); proces-verbal de verificări (f. 161 dosar urmărire penală); înscrisuri - certificat de deces depus de martorul M.A., Sentința penală nr. 12/10 mai 2016 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. .... (f. 191-194 dosar urmărire penală); mijloace materiale de probă - tricoul persoanei vătămate G.C. - coletul nr.5, probe biologice ridicate cu recoltor steril cu ocazia efectuării cercetării la fața locului - coletul nr. 4.

Prin Încheierea nr. 27/CP din 06.09.2023, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Covasna, în baza art. 346 alin. 1 C.pr.pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul din data de 24 iulie 2023 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în Dosarul de urmărire penală nr. ............. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, privind pe inculpatul M.M. (fiul lui Z. și M., născut în data de ............, în mun. ......, jud. ........., domiciliat în ....................., având CNP ....................), trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin.1 C.pen. coroborat cu art. 188 alin.1, art.189 alin.1 lit. e C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. şi a dispus începerea judecăţii în cauză.

La termenul de judecată din 09.10.2023, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanţa a luat act că, în raport de pedeapsa alternativă a detențiunii pe viață prevăzută de lege pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat, nu se poate parcurge procedura simplificată în prezenta cauză.

Instanța a avut în vedere, în context, Decizia C.C.R. nr. 255/2017 în cuprinsul căreia s-a precizat că ”legiuitorul a reglementat condiţia ca inculpatul să nu fie acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, fără a face distincţia dacă pedeapsa detenţiunii pe viaţă este pedeapsă unică sau este prevăzută de lege alternativ cu pedeapsa închisorii ori dacă infracţiunea pedepsită cu detenţiunea pe viaţă a fost consumată sau a rămas în faza de tentativă.

De asemenea, prin "pedeapsă prevăzută de lege" se înţelege pedeapsa reglementată de norma penală care incriminează fapta săvârşită în forma consumată "fără luarea în considerare a cauzelor de reducere a pedepsei sau de majorare a pedepsei".

Cu alte cuvinte, dacă legea procesual penală - în cazul de faţă art. 374 alin. (4) - condiţionează anumite efecte de "pedeapsa prevăzută de lege", referirea se face la limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată (în varianta tip sau calificată), fără a se lua în considerare eventualele cauze generale de agravare (stări de agravare - concursul de infracţiuni, recidiva, circumstanţele agravante) sau de atenuare (stări de atenuare - tentativa, circumstanţele atenuante)”.

La același termen de judecată, inculpatul a precizat că doreşte să conteste o parte din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, arătând că solicită reaudierea persoanei vătămate/parte civilă G.C., precum şi a martorilor M.J., G.M. şi M.V., respectiv reaudierea martorului M.A. din mun. .............. şi audierea martorului M.A. din com. ........

În acest context, s-a procedat la ascultarea în cursul cercetării judecătoreşti a persoanei vătămate/parte civilă G.C., precum şi a martorilor M.J., G.M., M.V. şi M.A. (din mun. .............), declaraţiile acestor persoane fiind consemnate şi ataşate la dosar.

De asemenea, în cursul cercetării judecătoreşti a fost ascultat inculpatul, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

La termenul din data de 20.11.2023 s-a luat act de faptul că nici inculpatul, nici partea civilă nu au contestat declaraţiile furnizate în cursul urmăririi penale de martorii M.

Z., M.G., M.F., M.J.-S., M.I., M.R., M.

S., M.V.-C., I.A., C.A.-I., T.D.-D., N.A., S.P.-I. şi G.A., probe care au fost puse ulterior în dezbaterea contradictorie a părţilor şi avute în vedere, în acest context, la deliberare.

La termenul din data de 11.12.2023 s-a constatat imposibilitatea ascultării martorului M.A. (din com. ......), dată fiind starea medicală a acestei persoane şi imposibilitatea de a se comunica cu aceasta verbal, în scris sau prin limbaj specific.

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarele:

În fapt, se reţine, în esenţă, că, în data de 03 iulie 2023, în jurul orei 16:15, în timp ce se aflau în fața cimitirului reformat din mun. ......, jud. ......., pe fondul unor zvonuri privind relația de concubinaj dintre persoana vătămată G.C. și M.

T., fosta concubină a fiului inculpatului, M.

L., aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea, inculpatul M.M., fără a fi provocat sau atacat de vreo persoană, l-a lovit cu un briceag pe numitul G.C. în zona toracelui anterior și posterior, cu intenția de a-i suprima viața, cauzându-i acestuia leziuni care i-au pus viața în primejdie.

În mod detaliat, se reţine că, în data de 03 iulie 2023, organele de poliție din cadrul Poliției mun.

Tg.

Secuiesc au fost sesizate de către numita G.M. cu privire la faptul că, în data respectivă, în jurul orei 16:10, după o ceremonie de înmormântare, fiul său G.C., în vârstă de 17 ani, domiciliat în ......................, a fost înțepat în zona pieptului și a spatelui cu un briceag de către numitul M.M., în vârstă de .... de ani, domiciliat în ..........................

Urmare acestei sesizări, s-a înregistrat dosarul nr. ............... la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.

Secuiesc.

În data de 04 iulie 2023, competenţa de soluţionare a dosarului respectiv a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, fiind înregistrat dosarul nr. ................

Din cercetările efectuate de organele de urmărire penală a rezultat că inculpatul M.M., în vârstă de .... de ani, și persoana vătămată G.C., în vârstă de .... ani, se cunosc de mai mult timp, între familiile acestora existând tensiuni generate de faptul că, în trecut, inculpatul ar fi ucis un membru al familiei persoanei vătămate.

Atât inculpatul cât și persoana vătămată au un nivel scăzut de educație, trăiesc în condiții modeste și au mai fost implicați în activități infracționale.

Inculpatul locuia în mun. .................... împreună cu concubina acestuia, M.G. și are împreună cu aceasta 7 copii.

În același imobil locuiesc fiul inculpatului, M.

Z., și concubina acestuia, M.V., împreună cu cei 4 copii minori ai celor doi.

Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de omor și, în perioada 02.02.2016-26.01.2021, a executat în regim privativ de libertate, pedeapsa la care a fost condamnat pentru această infracţiune.

În data de 03 iulie 2023, familia inculpatului M.

M. și familia persoanei vătămate au participat la o ceremonie de înmormântare care a avut loc la Cimitirul reformat din mun. .........., jud.

Covasna, situat pe strada Bem Jozsef.

Inculpatul era însoțit de soția sa, M.G., fiul M.

Z., concubina acestuia, M.V., și părinții acesteia din urmă M.I. și M.F..

La ceremonie au participat mai multe rude de-ale persoanei vătămate, respectiv mama sa, G.

M., bunica M.J., precum și persoane din familia extinsă, respectiv M.A., M.R. şi D.

C..

Martorul M.A. și sora acestuia, M.V. C., au cumpărat trei baxuri de bere la cutie, din care au servit persoanele prezente, inclusiv pe inculpatul M.M. și pe persoana vătămată, care a consumat parțial o cutie de bere.

În timpul ceremoniei, persoanele prezente au discutat despre o posibilă relație de concubinaj existentă între G.C. și M.

T., fosta concubină a fiului inculpatului, M.

L., aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea, însă nu eu existat discuții contradictorii sau alte conflicte între participanții la ceremonie.

În jurul orei 16:00, aceștia au început să părăsească incinta cimitirului.

Persoana vătămată G.C. a ajuns în fața cimitirului, s-a aplecat pentru a dezlega calul și, în acel moment, inculpatul M.M. s-a apropiat de aceasta, și, fără a exista vreo discuție între cei doi și fără a fi provocat în vreun fel, inculpatul a scos un briceag din buzunarul drept al pantalonilor și l-a lovit de mai multe ori pe G.C. în zona spatelui.

G.C. s-a întors cu fața spre agresor și, în acest context, inculpatul l-a lovit cu briceagul de mai multe ori în zona pieptului.

Ultima lovitură a fost observată de martorul M.A., care ieșea în acel moment din cimitir și care a intervenit în apărarea victimei, lovindu-l pe M.M. cu una dintre cele două lopeți pe care le avea în mână, cauzându-i inculpatului o leziune la nivelul mâinii stângi.

În continuare, a izbucnit un scandal între familia inculpatului și membrii familiei persoanei vătămate, aceste persoane începând să strige și să se împingă reciproc.

În timpul desfășurării conflictului, a intervenit un echipaj de jandarmi din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi ”Burebista” Brașov, format din martorii I.A., N.A., T.D. și C.A.-I., care se afla în patrulare în mun.

Tg.

Secuiesc, reușind să calmeze persoanele implicate în conflict.

După intervenția jandarmilor, persoana vătămată G.C., deși sângera abundent, a plecat de la fața locului și s-a ascuns în curtea unui imobil învecinat cimitirului. G.C. a fost urmărit de jandarmi, însă aceștia nu au reușit să-l prindă.

Martorul I.A., care făcea parte din echipajul de jandarmi, a sesizat prin SNUAU 112 organele de poliție care au ajuns în câteva minute la fața locului.

În acel moment, victima G.C. fugise și nu se mai afla în acel loc, iar echipajele de jandarmi și de poliție, împreună cu rudele victimei, au început să-l caute.

După sosirea organelor de poliție la fața locului, inculpatul M.M. a aruncat briceagul și, apoi, împreună cu familia sa, a plecat cu atelajul hipo la domiciliul său, unde a fost găsit de polițiști și transportat la sediul Poliției mun.

Tg.

Secuiesc.

După aproximativ trei ore de căutări, în jurul orei 19:35, persoana vătămată a fost găsită culcată la pământ la ieșirea din cimitir, conştientă, și a fost transportată la Spitalul municipal Tg.

Secuiesc, unde i s-a stabilit diagnosticul plăgi înțepate superficial presternale, plagă tăiată transfixiantă toraco-dorsală stânga și hemoragie internă în observație.

Ulterior, persoană vătămată G.C. a fost transferată la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov.

În urma examinării victimei, s-a constatat că aceasta a suferit leziuni traumatice ce pot data din 03 iulie 2023, care necesită 16-18 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei.

Situația de fapt reţinută rezultă din coroborarea probelor administrate în cauză, relevate de următoarele mijloace de probă: proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 4 dosar urmărire penală); fișa de intervenție la eveniment (f. 5 dosar urmărire penală); proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f. 17-30 dosar urmărire penală); declarația persoanei vătămate (f. 31-35 dosar urmărire penală); documente medicale privind starea de sănătate a victimei G.C. (f. 37-39 dosar urmărire penală); raportul de expertiză medico-legală a victimei G.C. emis de Serviciul de Medicină Legală Brașov (f. 44 dosar urmărire penală); adresa nr. 16331/17.07.2023 emisă de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov (f.46 dosar urmărire penală); declarațiile inculpatului M.M. (f. 49-51, 54, 55, 57, 58 dosar urmărire penală); declarațiile martorului M.A. (f.59-63 dosar urmărire penală); declarațiile martorei M.J. (f.64-70 dosar urmărire penală); declarațiile martorei G.M. (f.71-77 dosar urmărire penală); declarația martorei M.V. (f. 78-90 dosar urmărire penală); declarația martorei M.G. (f.81-83 dosar urmărire penală); declarația martorei M.J.-S. (f. 87-89 dosar urmărire penală); declarația martorei M.I. (f. 90-93 dosar urmărire penală); declarația martorului I.A. (f. 94-96 dosar urmărire penală); declarația martorului M.F. (f. 97-99 dosar urmărire penală); declarația martorei S.P.-I. (f. 100-102 dosar urmărire penală); declarația martorului G.A.-M. (f. 103-106 dosar urmărire penală); declarația martorului N.A. (f. 107-109 dosar urmărire penală); declarația martorului C.A.-I. (f. 110-112 dosar urmărire penală); declarația martorului T.D.-D. (f. 113-115 dosar urmărire penală); declarația martorului M.R. (f. 116-118 dosar urmărire penală); declarația martorului M.S. (f. 119-122 dosar urmărire penală); declarația martorei M.V.-C. (f. 123-125 dosar urmărire penală); declarația martorului E.N. (f. 126,127 dosar urmărire penală); proces-verbal de investigaţii (f. 134 dosar urmărire penală); proces-verbal de redare a înregistrărilor camerei de supraveghere (f. 137-143 dosar urmărire penală); proces-verbal de redare a înregistrărilor efectuate cu dispozitivul Body Worn Cam (f. 146 dosar urmărire penală); raportul de de expertiză medico-legală nr. 2183/A1-179 din 05.07.2023 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Covasna (f. 154 dosar urmărire penală); proces-verbal de verificări (f. 161 dosar urmărire penală); înscrisuri - certificat de deces depus de martorul M.A., Sentința penală nr. 12/10 mai 2016 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. .... (f. 191-194 dosar urmărire penală); mijloace materiale de probă - tricoul persoanei vătămate G.C. - coletul nr.5, probe biologice ridicate cu recoltor steril cu ocazia efectuării cercetării la fața locului - coletul nr. 4; declaraţie persoană vătămată/parte civilă G.C., dată în cursul cercetării judecătoreşti (filele nr. 124-125 din volumul I al dosarului instanţei); declaraţie martor M.J., dată în cursul cercetării judecătoreşti (fila nr. 126 din volumul I al dosarului instanţei); declaraţie martor G.M., dată în cursul cercetării judecătoreşti (fila nr. 157 din volumul I al dosarului instanţei); declaraţie martor M.V., dată în cursul cercetării judecătoreşti (filele nr. 127-128 din volumul I al dosarului instanţei); declaraţie martor M.A., dată în cursul cercetării judecătoreşti (fila nr. 158 din volumul I al dosarului instanţei) şi declaraţie inculpat M.M., dată în cursul cercetării judecătoreşti (filele nr. 122-123 din volumul I al dosarului instanţei).

În concret, a fost avut în vedere conţinutul mijloacelor de probă anterior indicate, după cum urmează:

- potrivit procesului - verbal de cercetare la fața locului din data de 04 iulie 2023, locul faptei este situat în mun.

Tg.

Secuiesc, str.

Bem Jozsef, nr.19, la ieșirea din spatele cimitirului, pe trotuarul de acces la cimitir; la fața locului au fost identificate mai multe picături cu aspect sanguin pe trotuarul de pe strada Bem Jozsef și au fost ridicate mai multe obiecte, respectiv două lopeți și o furcă; pe lopata marcată în planșa foto cu nr. 6 au fost identificate două urme cu aspect sanguin, de pe care s-au ridicat probe biologice cu recoltor steril (de pe coadă și de pe capătul cozii); pe furcă au fost identificate trei pete de sânge și s-au recoltat trei probe biologice cu recoltor steril (două de pe coadă și una de pe capătul cozii); cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, s-au ridicat cele trei obiecte, însă nu a fost găsit briceagul folosit de inculpat la comiterea faptei; de asemenea, a fost fotografiat și ridicat tricoul persoanei vătămate G.C. care prezenta două tăieturi în partea din față și una mai mare în partea din spate, provocate prin tăierea/înjunghierea cu un obiect ascuțit tăietor; în urma identificării autorului, în persoana numitului M.M., s-a constatat că acesta prezenta o plagă la dosul palmei mâinii stângi, mai accentuată la degetul mic;

- potrivit Raportului de expertiză medico legală nr. 1277/E din 04 iulie 2023, conform foii de observație, ulterior internării la Spitalul Clinic de Copii Brașov, persoanei vătămate i s-a stabilit diagnosticul ”Plăgi multiple prin înjunghiere torace anterior și posterior, paravertebral stâng.

Șoc hemoragic”; istoricul bolii: copil adus cu salvarea de la Spitalul Tg.

Secuiesc pentru stare generală alterată, în urma unor plăgi prin înjunghiere produse prin agresiune; plăgile toracice anterioare (presternale) suturate probabil la Tg.

Secuiesc - plăgi considerate superficiale; la internare, copil în șoc hemoragic; stare generală alterată; hemotorax masiv; la data de 04.07.2023 se intervine chirurgical de urgență și se practică drenaj toracic (...) se drenează aproximativ 1,5 litri de sânge proaspăt; la nivelul controlul toracic, se evidențiază la nivelul s.p. i.c.

II o sângerare activă datorită leziunii arterei intercostale (probabil datorită uneia dintre plăgile presternale suturate la Tg.

Secuiesc și considerate superficiale); la nivelul toracelului anterior, se observă două plăgi presternale, de aproximativ 2 cm fiecare, cu fire de sutură, fără sângerare activă, paravertebral stânga la baza hemitoracelui; se observă o soluție de continuitate, longitudinală, de aproximativ 4 cm, ce interesează tegumentul și țesutul celular subcutanat, fără sângerare activă; raportul de expertiză medico - legală a concluzionat că leziunile persoanei vătămate s-au putut produce prin loviri repetate cu instrument tăietor-înțepător (posibil briceag), necesită 16-18 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei; intensitatea loviturilor: medie spre mare; nu se poate stabili succesiunea loviturilor; poziția ipotetică victimă-agresor: plăgile de la nivelul toracelui anterior (presternale); victima cu fața la agresor; plaga toracică, victima cu spatele la agresor;

- din raportul de expertiză medico - legală nr. 2183/A1-179 din 05.07.2023, întocmit de Serviciul de Medicină Legală Covasna, rezultă că inculpatul M.M. a prezentat leziuni traumatice la nivelul membrului superior stâng, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur la data de 03.07.2023, necesită 20-25 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și nu au pus în primejdie viața victimei; se reţine, aşadar, că, în contextul incidentului anterior descris, şi inculpatul a suferit leziuni, respectiv o contuzie la mâna stângă, fractură col metacarp V mâna stângă și fractură bază falangă proximală deget V mâna stângă;

- din declarația persoanei vătămate G.C., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că aceasta a ieșit din cimitir, moment în care în fața sa se aflau mai multe persoane care discutau, printre care și M.M.; acesta din urmă s-a apropiat de el și l-a înțepat cu un obiect ascuțit, fără a putea preciza dacă era cuțit sau briceag, în zona pieptului și în spate; victima a menţionat că a fost înjunghiată de trei ori; prima lovitură a fost aplicată în partea abdominală laterală stânga, apoi în piept și cea de-a treia în spate, în partea stângă; înainte de a-l lovi, M.M. stătea la o distanță de aproximativ doi metri, în partea laterală stânga, apoi s-a apropiat și l-a lovit; anterior agresiunii, victima nu a purtat nicio discuție cu inculpatul, a relatat că nu a avut niciun fel de conflict cu M.M., nu s-a certat cu acesta, nu s-au agresat și nu își poate explica motivul agresiunii; după ce a fost tăiat de M.M. s-a deplasat o distanță scurtă unde a leșinat și nu-și amintește ce s-a întâmplat; de asemenea, victima a precizat că, anterior acțiunilor agresive, inculpatul nu a fost lovit de nicio persoană; persoana vătămată a mai relatat că M.A. era în apropierea sa și că l-a văzut înainte de a leșina;

- din declaraţia martorului M.A., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că acesta a observat ultima lovitură aplicată de inculpat persoanei vătămate și a relatat că cei doi au ieșit mai devreme din cimitir fiind urmați de M.J.; după ce a terminat de săpat groapa, a ieșit și martorul din cimitir având două lopeți pe umăr; în fața cimitirului l-a văzut pe G.C., care stătea în picioare și avea pieptul plin de sânge; atunci M.J. i-a spus că M.M. l-a înjunghiat; în momentele următoare, a văzut că M.M. l-a lovit pe C. cu briceagul în zona pieptului o singură dată, și, pentru că agresorul avea intenția de a lovi din nou victima, acesta ridicând briceagul deasupra capului, martorul l-a lovit o singură dată cu lopata pe M.M. în zona mâinii și a degetului mic; după ce l-a lovit a încercat să-l îndepărteze cu lopata pe M., în sensul că mișca lopata în fața lui și atunci l-a auzit pe M.M. spunând: ”C., ți-am dat-o”; imediat, la fața locului, au sosit polițiștii și jandarmii; aceștia i-au spus lui M. să plece de acolo și C. a fugit de la fața locului, speriat că M. se va întoarce; în continuare, polițiștii și familia martorului l-au căutat pe C. și l-au găsit după aproximativ trei ore; cu privire la posibilul mobil al agresiunii, martorul a precizat că inculpatul și victima nu au o relație tensionată și nu își explică motivul pentru care M.M. l-a lovit pe C.; martorul a mai precizat că nici el și nici persoana vătămată nu l-au lovit pe M.M. înainte ca acesta să-l lovească cu briceagul pe C.; martorul nu știe ce s-a întâmplat cu briceagul; când au ajuns polițiștii, acesta dispăruse;

- din declarația martorei M.V. (nora inculpatului), dată în cursul urmăririi penale, rezultă că aceasta i-a văzut pe inculpat și pe victimă, în timp ce stăteau lângă căruța primului discutând despre faptul că C. era interesat să aibă o relație cu concubina fiului inculpatului; M.M. i-a spus atunci lui C. că poate să o ia pe acea femeie pentru că fiul său, M.L., a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare; cei doi vorbeau pe un ton civilizat; martora și concubinul acesteia au vrut să întoarcă căruța și M.M. și C. s-au deplasat puțin mai încolo lângă căruța lui M.A.; concubinul martorei s-a deplasat cu căruța o distanță mai mare pentru a o întoarce, martora a rămas pe loc și, la un moment dat, când și-a întors privirea spre locul unde se aflau cei doi, la o distanță de aproximativ doi metri, a văzut că G.C. era tăiat și sângera în zona pieptului; acesta a luat o furcă cu un singur colț din căruța lui M.A. și l-a lovit pe M.M. în zona capului o singură dată și apoi a fugit; în continuare, mai multe persoane l-au agresat pe M.M., a văzut că M.A. l-a lovit de mai multe ori pe inculpat cu lopata în cap și în zona spatelui; M.M. a vrut să pareze una dintre lovituri, a ridicat mâna dreaptă deasupra capului și atunci M.A. l-a lovit cu lopata peste mână și i-a cauzat o rană la degetul mic; martora a mai precizat că M.M. nu a fost agresat de nicio persoană înainte de a-l vedea pe C. înțepat și că acesta era beat în momentul comiterii faptei;

- din declaraţia martorei M.J. (bunica victimei), dată în cursul urmăririi penale, rezultă că aceasta a observat, în mod direct, agresiunea asupra victimei G.C.; martora a plasat inculpatul și victima în fața cimitirului și a relatat că aceasta din urmă s-a aplecat să dezlege calul și atunci M.M. a scos un briceag din buzunarul dreapta al pantalonului și i-a aplicat lui C. multiple lovituri cu briceagul în spate; atunci C. s-a întors și agresorul a început să-l lovească și în piept, în partea din față, de mai multe ori; s-a dus lângă C., care era căzut la pământ și atunci a venit M.A. care l-a lovit pe M.M. cu o lopată peste mână, ca să nu mai dea cu briceagul, nicio persoană nu l-a lovit pe M.M. înainte ca acesta să-l lovească pe C.; martora a precizat şi că între părți nu exista o stare conflictuală, aceștia nu locuiesc în aceeași localitate și nu s-au certat niciodată; martora a mai arătat că, înainte de înmormântare, agresorul a dat mâna cu toate persoanele prezente, cu excepția persoanei vătămate și a lui M.A.;

- din declaraţiile martorilor I.A., C.A.-I., T.D.-D., S.P.-I. și G.A.-M. (persoane care au făcut parte din echipajele de jandarmi și de poliție care au ajuns la fața locului, în timp ce conflictul era în desfășurare), date în cursul urmăririi penale, rezultă că aceste persoane au perceput aspecte ulterioare agresiunii; martorul I.A. a relatat că l-a văzut pe G.C., care i-a spus martorului că a fost tăiat de un țigan care i-a omorât și fratele; în acel moment, persoana vătămată avea asupra sa o furcă; persoanele prezente l-au indicat pe inculpatul M.M. ca fiind autorul agresiunii asupra persoanei vătămate G.C.; martorii au perceput faptul că persoanele pe care le-au găsit la faţa locului încercau să-l agreseze pe M.M., fără a observa vreo agresiune efectivă, arătând, în concret, că persoanele respective vociferau, se împingeau și aveau intenția de a se lovi, fără a fi exercitate efectiv acte de violență fizică; organele de poliție și jandarmii cu perceput că motivul aparent al revoltei rudelor persoanei vătămate consta într-o faptă de omor săvârșită de inculpat în trecut împotriva unei persoane din familia victimei; martora S.P.-I. a relatat că un bărbat care era rudă cu victima i-a spus că, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, M.M. s-a năpustit dintr-o dată asupra lui C. și l-a înjunghiat fără vreun motiv anume; după intervenția organelor de poliție, M.M., care se afla în stare de ebrietate, a susținut că nu este vinovat, fără a reclama comiterea vreunei agresiuni asupra sa; martorul G.A.-M. a relatat că inculpatul M.M. i-a spus că a fost lovit cu lopata de către M.A., fără a preciza motivul agresiunii; M.A. i-a relatat martorului faptul că a văzut momentul în care M.M. l-a înțepat cu briceagul pe C. și apoi a luat o lopată și l-a lovit pe agresor peste mâna în care ținea cuțitul, pentru a salva viața victimei;

- din declarația martorei M.J.

S., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că, după ce a ieșit din cimitir, i-a văzut pe M.A. și pe G.C. în timp ce îl loveau pe M.M. și acesta din urmă încerca să-l lovească pe G.C. cu un briceag; în acel moment, G.C. era deja plin de sânge;

- din declaraţia martorei M.G., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că soțul său M.M. a ieșit din cimitir împreună cu M.A. din ......, M.R. și M.A. din comuna ......., care este mut; martora a rămas în urma soțului împreună cu alte femei iar la ieșirea din cimitir s-a oprit pe trotuar în fața porții de acces și, la o distanță de aproximativ 20 de metri, a văzut un grup de persoane printre care se afla și soțul său care era lovit cu lopețile de M.A. din .......... și M.A. din ............; din același grup, bunica numitului G.C. striga că soțul martorei l-a înjunghiat pe nepotul său G.C. și au început să arunce cu pietre spre zona în care se afla martora, fără a fi lovită de vreo piatră; în acel moment, au sosit organele de poliție, iar, la solicitarea acestora, împreună cu soțul, fiul și nora sa au plecat spre domiciliu cu căruța; după ce au ajuns la domiciliu, au sosit organele de poliție care l-au condus pe soțul său la sediul poliției; martora nu a observat în mod direct agresiunea asupra persoanei vătămate;

- din înregistrările camerei de supraveghere din apropierea locului faptei (camera de supraveghere aparținând Poliției Locale Tg.

Secuiesc montată pe strada Bem Jozsef din mun.

Tg.

Secuiesc, cu raza de acțiune spre sensul giratoriu), rezultă că această cameră de supraveghere nu a surprins momentul lovirii victimei, ci doar aspecte ulterioare comiterii faptei; astfel, în urma vizionării înregistrărilor, s-a constatat că, la ora 16:12 a izbucnit un conflict între persoanele care se aflau în zona cimitirului, două dintre acestea se îmbrânceau, ieșind pe stradă; una dintre persoanele care se îmbrânceau a alergat după celelalte două cu o lopată și le-a lovit; conflictul s-a mutat pe trotuar și în zonă a apărut un echipaj de jandarmi care a intervenit în conflict; după intervenția jandarmilor, grupul se desparte în două, dintre care unul a rămas pe loc, zonă în care se afla și inculpatul, iar celălalt se deplasează spre zona căii ferate; M.M. și M.V. se îndreaptă spre atelajul hipo și pun mâna pe o coasă, moment în care a intervenit un jandarm între aceștia și, apoi, în zonă a apărut un echipaj de poliție;

- din înregistrarea efectuată cu dispozitivul Body Worn Cam (potrivit procesului - verbal privind înregistrările efectuate cu dispozitivul Body Worn Cam din data de 20 iulie 2023) rezultă că organele de poliție și jandarmii care s-au aflat la fața locului au discutat cu un grup de persoane de etnie romă; martorii M.A. și M.J. au relatat organelor de poliție și jandarmilor faptul că M.M. l-a înjunghiat pe C. în zona pieptului și în spate, fără a face vreo referire la motivul agresiunii; de asemenea, în înregistrări se poate observa persoana vătămată, culcată la pământ, conștientă, având leziuni în zona pieptului și echipajul medical care a introdus victima în ambulanță;

- din declaraţia inculpatului M.M., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că acesta a relatat că, după ce a ieșit din cimitir, G.C. și M.A. l-au lovit cu lopețile, respectiv primul l-a lovit cu lopata în zona umărului și cel de-al doilea, în momentul în care avea brațul ridicat deasupra capului pentru a se apăra, l-a lovit în zona brațului stâng; în timp ce era lovit de G.C. cu lopata peste spate, a scos briceagul din buzunarul drept al pantalonilor și l-a lovit de mai multe ori, însă nu poate preciza în ce zonă l-a lovit pentru că era în stare de ebrietate; M.A. l-a lovit cu lopata peste brațul stâng în momentul în care îl lovea cu briceagul pe G.C.; inculpatul a revenit asupra acestei variante afirmând că el l-a lovit prima dată pe G.C. și apoi a fost agresat pentru ca, în final, să declare că, de fapt, a fost lovit de către M.A. și G.C. cu lopețile și a scos briceagul pentru a se apăra; după ce l-a lovit pe C., a aruncat briceagul, undeva în apropiere, fără a preciza motivul pentru care a procedat astfel; inculpatul a mai precizat că a consumat băuturi alcoolice împreună cu G.C. și M.A., nu s-a certat cu aceștia și nu poate explica motivul pentru care s-a ajuns la acest conflict; fiind reaudiat ulterior, inculpatul a relatat că persoanele prezente la înmormântare discutau despre faptul că fosta sa noră, M.

T., are o relație de concubinaj cu victima G.C. şi a susţinut că nu a discutat cu persoana vătămată despre aceste zvonuri și că este de acord cu relația dintre cei doi, pentru că, oricum, nu poate face nimic, deoarece fiul său se află în executarea unei pedepse cu închisoarea;

- din declaraţia persoanei vătămate G.C., dată în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă că s-a dus la acea înmormântare cu bunica sa, M.J.; la înmormântare s-a băut bere, dar el nu a băut; după înmormântare, M.A., cel din ....., i-a spus să meargă la căruţă să dezlege calul, ca să meargă acasă; la înmormântare a mers cu trenul, el fiind din ....., a venit din ..... în ..... cu trenul; discutase cu M.A. să meargă cu căruţa la el acasă în ....... după înmormântare; a mers la cal, s-a aplecat să dezlege calul, şi, în momentul acela, inculpatul l-a înjunghiat în spate; a venit aproape de el, din spate; a văzut că se apropie, dar nu s-a gândit că o să îl înjunghie; după aceea s-a întors cu faţa către inculpat, şi atunci acesta l-a înjunghiat şi în faţă, în zona sternului; l-a înjunghiat o dată din spate şi de trei ori din faţă; mai era de faţă M.A. din .......... , bunica sa, M.J., şi alte persoane care au văzut ce s-a întâmplat însă nu le ştie numele; inculpatul avea intenţia să mai dea cu briceagul, însă persoana vătămată s-a speriat şi a fugit; inculpatul nu a fost lovit de cineva înainte de a folosi briceagul; persoana vătămată a relatat din nou că a fost lovită o dată - prima dată - în zona coastelor, în regiunea plămânului, în spate, în partea stângă; rana mai mare este cea de a doua iar aceasta a fost provocată în zona sternului, în partea stângă; celelalte două răni sunt mai mici, tot în zona sternului, spre centru; deci a menţionat că de trei ori a fost lovit în partea din faţă a corpului; întrebată fiind de ce a relatat o modalitate diferită de producere a loviturilor în declaraţia dată la urmărire penală (când a menţionat după cum urmează: „prima dată m-a lovit în partea abdominală laterală stânga, apoi în piept, în partea din faţă, şi cea de a treia din spate, la mijlocul spatelui, în partea stângă”), persoana vătămată a menţionat că era practic în comă şi nu ştia ce spune atunci; întrebat fiind de ce a fugit de la faţa locului după incident, acesta a menţionat că s-a speriat de M.M., crezând că acesta îl va înţepa din nou; a relatat în continuare că era culcat pe trotuar, a fugit cam la 200 de metri de locul incidentului, a căzut pe trotuar şi nu s-a mai putut mişca, fiind leşinat;

- din declaraţia inculpatului M.M., dată în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă că în ziua respectivă era împreună cu M.V., nora sa, M.

Z., fiul, M.G., soţia sa; a menţionat că au mers la o înmormântare la Tg.

Secuiesc, în drumul spre ...... , în zona căii ferate; când au ajuns acolo mortul nu era şi urma să fie adus de la Sf.

Gheorghe; acolo era bere, şi li s-a spus că pot bea şi au băut; a sosit şi mortul, s-au apucat să-l îngroape şi când s-a terminat fiecare s-a îndreptat spre ieşire să meargă acasă; lângă cimitir se aflau calul şi căruţa lui M.A., iar A. i-a spus inculpatului şi altora că a mai rămas bere şi i-a invitat să bea; G.C. i-a spus atunci să i-o dea pe nora sa, că oricum băiatul este la închisoare; au fost de faţă M.A., M.V., M.J.; i-a spus lui G.C. că nu îl interesează ce face nora, numai să îi crească nepotul şi atunci s-au năpustit asupra lui cu ţapine, cu furci; G.C. avea o ţapină, M.A. avea în mână o lopată şi un alt M.A., care este din Breţcu, şi era şi el prezent, avea în mână furcă; acesta din urmă este băiatul martorei M.J.; toţi aceşti trei bărbaţi l-au lovit şi M.J. l-a lovit cu o scândură de la căruţă; a fost lovit în spate şi în alte părţi ale corpului, iar G.C. este cel care i-a rupt mâna cu ţapina; cei doi M.A. îl loveau unde apucau; l-au lovit în zona spatelui şi în cap, iar G.C. l-a lovit în zona mâinii stângi; atunci nora, M.V., i-a spus să-i dea telefonul ca să sune la poliţie pentru că aceşti bărbaţi voiau să îl omoare; atunci a scos din buzunar telefonul şi l-a aruncat acesteia, şi, atunci, auzind ce vorbeau, M.A. cu lopata a lovit-o în cap pe M.V.; a sosit poliţia la faţa locului, au strâns toate urmele pe care le-au găsit, iar lui i-au spus să meargă acasă, dar să nu se mişte de acolo fiindcă urma să vină poliţiştii; a arătat că recunoaşte că l-a înţepat, că l-a înjunghiat, pe G.C.; a menţionat că l-a înjunghiat cu un briceag pe care îl avea în buzunar, fără să îşi aducă aminte de câte ori şi în ce zonă pentru că era beat; a menţionat şi că nu îşi aduce aminte nici în ce moment al incidentului l-a înjunghiat pe G.C.; a menţionat că l-a înjunghiat pe G.C. după ce a fost atacat de toţi cei patru, chiar în momentul în care se apăra cu mâna în faţa lui G.C.; întrebat fiind de ce a dat declaraţii succesive la urmărire penală cu privire la momentul la care l-a înjunghiat pe C., respectiv de ce a spus la un moment dat că a fost lovit în prealabil de alte persoane, descriind diferit modalitatea de derulare a incidentului, şi indicând faptul că după ce a fost lovit a scos briceagul, iar apoi în declaraţia de inculpat dată în data de 04.07.2023, în prezenţa avocatului şi a interpretului, a revenit şi a precizat că ”prima dată eu l-am lovit pe G.C., şi apoi, aceştia m-au lovit pe mine”, inculpatul a menţionat că nu poate să explice acest lucru, dar a arătat din nou că ei sunt cei care au dat primii şi el s-a apărat;

- din declaraţia martorei G.M., dată în cursul cercetării judecătoreşti rezultă că de la înmormântare aceasta a plecat acasă, la Breţcu, pe la ora 16.00; când era în tren a primit un telefon de la soacra sa, M.J., care i-a spus să vină înapoi pentru că M.M. i-a omorât băiatul, respectiv pe G.C.; martora a dat un telefon la poliţie ca să meargă la faţa locului; s-au prezentat imediat la faţa locului poliţiştii; martora s-a întors în apropierea locului unde a avut loc înmormântarea, mergând în locul unde băiatul ei a fost înjunghiat; băiatul nu era acolo, fugise de frică să nu-l omoare; l-a găsit după vreo 3 ore; au fost prezenţi la înmormântare M.M., soţia acestuia, M.

G., M.V., M.

Z., băiatul lui M., M.

Z., băiatul mai mic al lui M., G.C. şi M.A., pe care l-a recunoscut în sala de judecată; pe M.A. din Breţcu nu l-a văzut în ziua respectivă; din ce ştie, acesta este mut, bolnav, şi nu ştie să vorbească; soacra mea, M.J., mi-a spus că a văzut că băiatul G.C. a fost înjunghiat de M.M. şi a strigat după ajutor; de asemenea, mi-a spus că M.A. i-a dat cu lopata peste mână lui M.M., ca să nu mai ajungă cu cuţitul mai departe, şi să nu-l mai înjunghie;

- din declaraţia martorei M.V., dată în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă că a fost la o înmormântare împreună cu M.

Z., concubinul său, copiii, socrul M.M. şi soacra M.G.; la înmormântare s-au împărţit nişte doze de bere şi a băut toată lumea; şi socrul său a băut, însă nu a fost atentă la cât a băut acesta; şi G.C. a băut alcool; după ce au adus mortul, s-a intrat în cimitir, iar la groapă s-a împărţit şi tărie şi mai era acolo bere; s-a terminat înmormântarea şi toată lumea se pregătea să meargă acasă; martora era în urma socrului, cu copii, iar, cum a ajuns sus pe deal, a văzut că dădeau în socrul ei G.C., cu o furcă, M.A., cu o lopată, şi încă un M.A., care dădea tot cu o lopată; martora a menţionat că nu a văzut înţeparea sau înjunghierea, dar acolo trebuia să se fi întâmplat; martora a arătat că a auzit discuţia în care C. i-a spus lui M.M. că îi ia nora, deoarece soţul ei oricum este închis 9 ani şi 4 luni, iar când iese el îi dă înapoi copiii, discuţia aceasta având loc înainte de înmormântare; martora a confirmat apoi, la interpelarea instanţei, că a declarat la urmărire penală după cum urmează: „eu l-am văzut pe M.M. şi pe G.C. în timp ce stăteau lângă căruţa noastră şi am auzit că discutau despre faptul că G.C. era interesat să aibă o relaţie cu concubina lui M.L., fiul lui M.M., şi acesta din urmă i-a spus lui C. că poate să o ia pe acea femeie pentru că M.L. a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare; cei doi vorbeau pe un ton normal, civilizat, nu şi-au reproşat ceva, nu se certau; cred că motivul comiterii faptei constă în aceea că concubina lui M.L. are un fiu care este nepotul lui M. şi acesta are sentimente de afecţiune faţă de nepotul lui; eu şi concubinul meu am vrut să întoarcem căruţa şi în acel moment M.M. şi cu C. s-au deplasat puţin mai încolo, lângă căruţa lui M.A.; concubinul meu Z. s-a deplasat cu căruţa, o distanţă destul de mare, până la sensul giratoriu pentru a putea întoarce căruţa; eu am rămas pe loc şi la un moment dat când mi-am întors privirea spre locul unde se aflau M.M. şi C., respectiv la o distanţă de aproximativ 2 metri, am văzut că G.C. era tăiat, îi curgea sânge din zona pieptului, în partea din faţă; am văzut că G.C. a luat o furcă cu un dinte din căruţa lui M.A. şi l-a lovit pe M.M. în zona capului, o singură dată, şi apoi a fugit; în continuare, mai multe persoane l-au atacat pe M.M.; eu am văzut că M.A. l-a lovit de mai multe ori pe M.M. cu lopata în zona spatelui; M.M. a vrut să pareze una dintre lovituri şi a ridicat mâna dreaptă deasupra capului şi, atunci, M.A. l-a lovit cu lopata peste mână şi i-a cauzat o rană la degetul mic”;

- din declaraţia martorei M.J., dată în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă că aceasta a mers în ziua respectivă la înmormântarea unei verişoare; a mers cu nepotul G.C., cu trenul, de la Breţcu la Tg.

Secuiesc; după ce înmormântarea s-a terminat, lumea a început să bea bere, şi nepotul său a primit o bere de la M.A., dar nu a băut-o ci a turnat-o peste mormânt; de asemenea, după înmormântare, M.A. i-a spus lui C. să se ducă să dezlege calul; căruţa era a lui M. şi cu acea căruţă au fost transportate toate uneltele pentru înmormântare; când C. s-a dus să dezlege calul, aplecat fiind, C. a simţit o lovitură în spate şi s-a întors întrebând „cine m-a pleznit” şi atunci au urmat şi celelalte lovituri din faţă; martora a pus mâna pe pieptul lui C. şi a văzut sânge pe mână şi atunci a strigat „haideţi că mi l-au omorât pe C.”; atunci a venit în zonă M.A., care a aruncat una dintre lopeţi în căruţă sau pe jos, iar cu cealaltă l-a lovit pe M.M.; martora nu a fost atentă în ce zonă l-a lovit; când a venit poliția la fața locului C. nu mai era de faţă pentru că a fugit de frica lui M.M.; dacă nu era M.A., M.M. l-ar fi omorât pe C.; a mai arătat martora că a văzut efectiv cum C. a fost înjunghiat de M.M.; nu a văzut cuţitul propriu - zis, doar o lamă; au fost două lovituri în spate, două în zona din faţă a corpului (zona sternului) şi o înţepătură la umăr; nimeni nu l-a lovit pe M.M. înainte ca C. să fie înjunghiat; în timp ce M.M. îl înjunghia pe C. nu i-a spus nimic acestuia; a mai arătat martora că M.R. este ginerele său; acesta a fost înjunghiat în trecut de M.M.; cu M.

M.,care a decedat, şi a fost înjunghiat tot de M.M., a menţionat martora că era în relaţii de afinitate îndepărtate;

- din declaraţia martorului M.A., dată în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă că mama sa, M.

I., decedata, a fost adusă la cimitir; după înmormântare, avea nişte bere la bax, G.C. şi M.

Z., fiul lui M., fiind cei care au împărţit bere la toată lumea; când s-a terminat şi berea, au mers pe munte, iar el a strâns uneltele cu care a îngropat-o pe mama sa; cum mergeau pe munte, el fiind cu uneltele pe spate i-a spus lui C. să meargă să dezlege calul să meargă acasă; când C. s-a dus la cal şi s-a aplecat să-l dezlege, M.M. i-a înfipt cuţitul în spate, şi a şi tras de el, tăindu-l; martorul avea o lopată pe umăr, şi cu acea lopată l-a lovit pe M. peste mână ca să nu-l omoare pe C.; în momentul acesta, bunica lui C. a început să strige, strigând „haideţi că l-a omorât pe C.”; a menţionat martorul că au fost mai multe lovituri de briceag aplicate de M. lui G.; l-a înjunghiat şi în spate şi în faţă de mai multe ori; martorul nu a văzut efectiv când C. a fost înjunghiat de M.; în zona din faţă a corpului, l-a înjunghiat în zona pieptului; după ce au fost toate înţepăturile de briceag, martorul a dat cu lopata în mâna lui M. pentru că nu dădea drumul la briceag; C. s-a speriat şi a fugit; nu l-a lovit pe M., nu a avut timp de aşa ceva; apoi a sosit poliţia, i-a despărţit pe toţi, pe M.M. l-au trimis acasă, nu l-au luat cu maşina; după 3-4-5 ore a fost găsit C., care fugise pe lângă cimitir şi a căzut pe jos; acesta a fost găsit de sora lui.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, instanţa constată că inculpatul M.M. a agresat persoana vătămată G.C. în mod spontan, aplicându-i mai multe lovituri cu briceagul în zone vitale, lovituri care au pus în primejdie viața victimei.

Se constată că niciunul dintre martorii audiați nu au susținut existența unei provocări sau a unui atac prealabil la adresa inculpatului din partea victimei sau din partea altei persoane.

Aspectele relatate de către inculpat, potrivit cărora acesta ar fi acționat agresiv pentru a respinge un atac din partea persoanei vătămate și a martorului M.A. nu se coroborează cu alte probe.

Se are în vedere, aşadar, că inculpatul a recunoscut nuanţat săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, acesta dând declaraţii succesive contradictorii pe parcursul procesului penal, particularizând, în concret, în cursul cercetării judecătoreşti, în mod diferit faţă de susţinerile de la urmărire penală, doar modalitatea producerii incidentului, într-o formă care nu este însă confirmată de alte probe certe.

Astfel, se reţine că, în contextul audierii inculpatului de către organele de urmărire penală acesta a relatat, iniţial, că, după ce a ieșit din cimitir, G.C. și M.A. l-au lovit cu lopețile, respectiv primul l-a lovit cu lopata în zona umărului și cel de-al doilea, în momentul în care avea brațul ridicat deasupra capului pentru a se apăra, l-a lovit în zona brațului stâng, iar, în timp ce era lovit de G.C. cu lopata peste spate, inculpatul a scos briceagul din buzunarul drept al pantalonilor și a lovit de mai multe persoana vătămată.

Ulterior, inculpatul a revenit asupra acestei variante afirmând că el l-a lovit prima dată pe G.C. și apoi a fost agresat pentru ca, în final, să declare că, de fapt, a fost lovit de către M.A. și G.C. cu lopețile și a scos briceagul pentru a se apăra.

În cursul cercetării judecătoreşti, fără o justificare obiectivă, inculpatul a prezentat o altă modalitate de derulare a incidentului, neconfirmată însă de alte persoane care au fost prezente la faţa locului, acesta relatând următoarele aspecte: G.C. avea o ţapină, M.A. avea în mână o lopată şi un alt M.A., care este din Breţcu, şi era şi el prezent, avea în mână furcă; toţi aceşti trei bărbaţi l-au lovit şi M.J. l-a lovit cu o scândură de la căruţă; a fost lovit în spate şi în alte părţi ale corpului, iar G.C. este cel care i-a rupt mâna cu ţapina; cei doi M.A. îl loveau unde apucau; l-au lovit în zona spatelui şi în cap, iar G.C. l-a lovit în zona mâinii stângi; a arătat că recunoaşte că l-a înţepat, că l-a înjunghiat, pe G.C. şi a menţionat că l-a înjunghiat cu un briceag pe care îl avea în buzunar, fără să îşi aducă aminte de câte ori şi în ce zonă pentru că era beat; de asemenea, a menţionat că nu îşi aduce aminte în ce moment al incidentului l-a înjunghiat pe G.C., dar a arătat că l-a înjunghiat pe G.C. după ce a fost atacat de toţi cei patru, chiar în momentul în care se apăra cu mâna în faţa lui G.C..

Date fiind aceste aspecte, instanţa apreciază că poziţia subiectivă a inculpatului este necesar a fi evaluată prin prisma interesului acestuia de a se reţine în favoarea sa incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate ori a unei circumstanţe atenuante, precum şi prin luarea în considerare a atitudinii succesive manifestate de acesta, constând în încercarea de a eluda angajarea răspunderii penale sau măcar de a atenua răspunderea în privinţa consecinţelor faptei reţinute în sarcina sa (nu poate fi ignorat faptul că în cursul urmăririi penale, în prezenţa unui interpret şi a avocatului desemnat să îl asiste, inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunii în modalitatea reţinută de instanţă, menţionând explicit că ”prima dată eu l-am lovit pe G.C., şi apoi, aceştia m-au lovit pe mine”, iar în cursul cercetării judecătoreşti a menţionat că nu poate să explice motivul pentru care declaraţiile sale succesive sunt contradictorii cu privire la anumite aspecte esenţiale ale cauzei.

În acest context, având în vedere susţinerile succesive ale persoanei vătămate şi ale martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, care confirmă, cu privire la chestiunile esenţiale supuse evaluării instanţei, starea de fapt anterior reţinută, instanţa apreciază că menţiunile inculpatului care diferă de precizările făcute de celelalte persoane aflate la locul incidentului sunt nesincere, fiind făcute de acesta în scopul exclusiv de a obţine diminuarea răspunderii sale, starea de fapt reţinută fiind de altfel confirmată la un anumit moment procesual chiar de către inculpat, care a dat o declaraţie explicită de recunoaştere în acest sens în faţa organelor de urmărire penală.

Consecutiv, din punct de vedere medico-legal, se constată că leziunile suferite de către persoana vătămată trebuie analizate în principal prin prisma elementelor medicale survenite în momentele imediat ulterioare săvârşirii infracţiunii, care reliefează agravarea stării de sănătate a persoanei vătămate, aspecte ce au determinat şi producerea consecinţei punerii în primejdie a vieţii persoanei vătămate.

Se constată, astfel, că, în actul medico-legal emis în cauză (Raportul de expertiză medico - legală nr. 1277/E din 04 iulie 2023) au fost reţinute următoarele aspecte: ulterior internării la Spitalul Clinic de Copii Brașov, persoanei vătămate i s-a stabilit diagnosticul ”Plăgi multiple prin înjunghiere torace anterior și posterior, paravertebral stâng.

Șoc hemoragic”; istoricul bolii: copil adus cu salvarea de la Spitalul Tg.

Secuiesc pentru stare generală alterată, în urma unor plăgi prin înjunghiere produse prin agresiune; plăgile toracice anterioare (presternale) suturate probabil la Tg.

Secuiesc - plăgi considerate superficiale; la internare, copil în șoc hemoragic; stare generală alterată; hemotorax masiv; la data de 04.07.2023, se intervine chirurgical de urgență și se practică drenaj toracic (...) se drenează aproximativ 1,5 litri de sânge proaspăt; la controlul toracic se evidențiază la nivelul s.p. i.c.

II o sângerare activă datorită leziunii arterei intercostale (probabil datorită uneia dintre plăgile presternale suturate la Tg.

Secuiesc și considerate superficiale); la nivelul toracelui anterior, se observă două plăgi presternale, de aproximativ 2 cm fiecare, cu fire de sutură, fără sângerare activă, paravertebral stânga la baza hemitoracelui; se observă o soluție de continuitate, longitudinală, de aproximativ 4 cm, ce interesează tegumentul și țesutul celular subcutanat, fără sângerare activă; leziunile persoanei vătămate s-au putut produce prin loviri repetate cu instrument tăietor-înțepător (posibil briceag), necesită 16-18 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei; intensitatea loviturilor: medie spre mare; nu se poate stabili succesiunea loviturilor; poziția ipotetică victimă-agresor: plăgile de la nivelul toracelui anterior (presternale), victima cu fața la agresor; plaga toracică, victima cu spatele la agresor.

Cu referire la modalitatea de derulare a incidentului avansată de către inculpat, se reţine că nici măcar persoanele din grupul procesual care a încercat să susţină poziţia sa şi nici celelalte persoane audiate în cursul cercetării judecătoreşti nu au validat starea de fapt prezentată de inculpat, de o manieră care să certifice justeţea variantei prezentate de acesta.

Astfel, se reţine că declaraţiile numitelor M.V., M.J.

S. şi M.G., relevă că acestea au prezentat modalităţi diferite de derulare a incidentului, fără ca vreuna dintre aceste persoane să prezinte, explicit, în concret, argumente obiective care să confirme modalitatea de derulare a incidentului descrisă de inculpat în sensul agresării sale prealabile.

Astfel, se reţine că martora M.V. a menţionat în cursul urmăririi penale că, la un moment dat, când și-a întors privirea spre locul unde se aflau inculpatul şi persoana vătămată, la o distanță de aproximativ doi metri, a văzut că G.C. era tăiat și sângera în zona pieptului, iar în acest context, persoana vătămată a luat o furcă cu un singur colț din căruța lui M.A. și l-a lovit pe M.M. în zona capului o singură dată și apoi a fugit, abia apoi mai multe persoane agresându-l pe M.M. (M.A. l-a lovit de mai multe ori pe inculpat cu lopata în cap și în zona spatelui; M.M. a vrut să pareze una dintre lovituri, a ridicat mâna dreaptă deasupra capului și atunci M.A. l-a lovit cu lopata peste mână și i-a cauzat o rană la degetul mic).

Se constată că martora a precizat în cursul urmăririi penale că M.M. nu a fost agresat de nicio persoană înainte de a-l vedea pe C. înțepat.

În cursul cercetării judecătoreşti, aceeaşi persoană, după ce a arătat iniţial că a văzut că dădeau în socrul ei G.C., cu o furcă, M.A., cu o lopată, şi încă un M.A., tot cu o lopată, respectiv că nu a văzut înţeparea sau înjunghierea, a revenit şi a confirmat, apoi, la interpelarea instanţei, că a declarat la urmărire penală după cum urmează: „la un moment dat, când mi-am întors privirea spre locul unde se aflau M.M. şi C., respectiv la o distanţă de aproximativ 2 metri, am văzut că G.C. era tăiat, îi curgea sânge din zona pieptului, în partea din faţă; am văzut că G.C. a luat o furcă cu un dinte din căruţa lui M.A. şi l-a lovit pe M.M. în zona capului, o singură dată, şi apoi a fugit; în continuare, mai multe persoane l-au atacat pe M.M.; eu am văzut că M.A. l-a lovit de mai multe ori pe M.M. cu lopata în zona spatelui; M.M. a vrut să pareze una dintre lovituri şi a ridicat mâna dreaptă deasupra capului şi, atunci, M.A. l-a lovit cu lopata peste mână şi i-a cauzat o rană la degetul mic”.

Din declarația martorei M.J.

S., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că, după ce a ieșit din cimitir, i-a văzut pe M.A. și pe G.C. în timp ce îl loveau pe M.M. și acesta din urmă încerca să-l lovească pe G.C. cu un briceag, respectiv că, în acel moment, G.C. era deja plin de sânge.

Din declaraţia martorei M.J., dată în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă următoarele aspecte relevante: după înmormântare, M.A. i-a spus lui C. să se ducă să dezlege calul; căruţa era a lui M. şi cu acea căruţă au fost transportate toate uneltele pentru înmormântare; când C. s-a dus să dezlege calul, aplecat fiind, C. a simţit o lovitură în spate şi s-a întors întrebând „cine m-a pleznit” şi atunci au urmat şi celelalte lovituri din faţă; martora a pus mâna pe pieptul lui C. şi a văzut sânge pe mână şi atunci a strigat „haideţi că mi l-au omorât pe C.”; atunci a venit în zonă M.A., care a aruncat una dintre lopeţi în căruţă sau pe jos, iar cu cealaltă l-a lovit pe M.M.; martora nu a fost atentă în ce zonă l-a lovit; când a venit poliția la fața locului C. nu mai era de faţă pentru că a fugit de frica lui M.M.; dacă nu era M.A., M.M. l-ar fi omorât pe C.; a mai arătat martora că a văzut efectiv cum C. a fost înjunghiat de M.M.; nu a văzut cuţitul propriu - zis, doar o lamă; au fost două lovituri în spate, două în zona din faţă a corpului (zona sternului) şi o înţepătură la umăr; nimeni nu l-a lovit pe M.M. înainte ca C. să fie înjunghiat; în timp ce M.M. îl înjunghia pe C. nu i-a spus nimic acestuia; a mai arătat martora că M.R. este ginerele său; acesta a fost înjunghiat în trecut de M.M.; cu M.

M.,care a decedat, şi a fost înjunghiat tot de M.M., a menţionat martora că era în relaţii de afinitate îndepărtate.

Din declaraţia martorei M.G., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că: soțul său M.M. a ieșit din cimitir împreună cu M.A. din Tg.

Secuiesc, M.R. și M.A. din comuna Brețcu, care este mut; martora a rămas în urma soțului împreună cu alte femei, iar la ieșirea din cimitir s-a oprit pe trotuar în fața porții de acces și, la o distanță de aproximativ 20 de metri, a văzut un grup de persoane printre care se afla și soțul său care era lovit cu lopețile de M.A. din Tg.

Secuiesc și M.A. din Brețcu; din același grup, bunica numitului G.C. striga că soțul martorei l-a înjunghiat pe nepotul său G.C. și au început să arunce cu pietre spre zona în care se afla martora, fără a fi lovită de vreo piatră.

Totodată, se reţin ca fiind relevante susţinerile făcute succesiv de martorul M.A., care a arătat că atunci când C. s-a dus la cal şi s-a aplecat să-l dezlege, M.M. i-a înfipt cuţitul în spate, şi a şi tras de el, tăindu-l, iar, în acest context, cu o lopată pe care o avea pe umăr, martorul l-a lovit pe M. peste mână ca să nu-l omoare pe C..

Existenţa unei agresiuni prealabile atacului iniţiat de inculpat faţă de persoana vătămată, exercitată de persoana vătămată sau de o altă persoană la adresa inculpatului nu este confirmată, de o manieră acceptabilă din punct de vedere obiectiv, nici de declaraţiile succesive ale persoanelor care au încercat să susţină într-o anume formă poziţia procesuală a inculpatului, nici de susţinerile făcute cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei de către persoanele din grupul procesual opus, nici de concluziile actului medico-legal emis în cauză în privinţa persoanei vătămate.

Totodată, se are în vedere de către instanţă faptul că menţiunile făcute cu privire la chestiunile importante aflate în analiză urmare susţinerilor făcute de inculpat (existenţa unor agresiuni prealabile manifestate de persoana vătămată şi de o altă persoană la adresa inculpatului, context în care ar fi avut loc ulterior înjunghierea persoanei vătămate de către inculpat), de către persoana vătămată şi persoanele din proximitatea locului comiterii faptei, nu pot fi considerate ca fiind integral neveridice doar din cauza nivelului de subiectivitate inerent al acestora, relevat de variaţiile succesive ale menţiunilor făcute de acestea, în contextul în care persoana vătămată şi martorii oculari au susţinut în mod constant, cu privire la chestiunile esenţiale ale cauzei, varianta de derulare a incidentului ce exclude existenţa unei agresiuni prealabile a inculpatului.

În aceste condiţii, întrucât atitudinea victimei (deşi inconstantă cu privire la modalitatea în care a fost lovită şi neveridică în raport de susţinerile potrivit cărora nu ar fi existat nicio discuţie şi niciun diferend între aceasta şi inculpat) nu poate fi calificată ca fiind afectată de o manieră semnificativă de un interes subiectiv orientat în sensul angajării răspunderii penale a inculpatului, ci doar în sensul diminuării propriei implicări în incident, iar probele prin care s-a încercat susţinerea poziţiei procesuale a inculpatului nu sunt suficiente pentru a releva existenţa unui dubiu care să profite inculpatului în privinţa reţinerii unei agresiuni fizice prealabile manifestate de către persoana vătămată sau de o altă persoană la adresa acestuia, instanţa apreciază că nu poate fi acceptată varianta de derulare a incidentului prezentată de inculpat la debutul urmăririi penale, respectiv, nuanţat, în cursul cercetării judecătoreşti, sub acest aspect declaraţiile oferite de acesta fiind evazive şi nesincere.

Se constată că cei doi martori direcți, M.A. și M.J., au declarat că au văzut momentul în care inculpatul l-a lovit cu briceagul pe G.C., indicând și zonele corpului unde au fost aplicate loviturile, aspecte care se coroborează cu raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză.

Deși acești martori sunt rude cu victima, nu există suspiciuni privind fiabilitatea declarațiilor furnizate, având în vedere că acestea se coroborează între ele, precum şi cu declarațiile celorlalți martori audiați și cu raportul de expertiză medico-legală ataşat la dosar.

Se reţine că martorii menționați au indicat loviturile/leziunile în zona pieptului și a spatelui, sub omoplat, astfel cum reiese și din raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză, împrejurare ce confirmă concluzia că aceşti martori au observat, în mod direct, actele de agresiune exercitate de inculpat asupra persoanei vătămate.

De asemenea, se are în vedere că declarația martorei M.V., nora inculpatului, infirmă comiterea faptei în stare de legitimă apărare sau existenţa unei provocări, aceasta relatând că inculpatul şi persoana vătămată au purtat o discuție, martora și-a întors privirea pentru câteva momente și apoi a văzut că G.C. era tăiat și sângera în zona pieptului.

Nu se poate reține ca fiind justificată apărarea inculpatului în sensul că, în timp ce era lovit de două persoane cu lopețile, a avut posibilitatea de a scoate briceagul din buzunar și de a aplica victimei lovituri de intensitate medie spre mare, având în vedere că, potrivit acestei apărări, inclusiv victima era înarmată și îi aplica lovituri cu lopata.

Dimpotrivă, se constatată că din probatoriul administrat rezultă că, în momentul inițial al exercitării actelor de agresiune de către inculpat, martorul M.A. se afla în incinta cimitirului, deplasându-se spre ieșire, în acest context acesta observând ultima lovitură aplicată de inculpat, astfel că a intervenit în apărarea victimei, lovindu-l pe inculpat cu lopata peste mână.

Amplasarea leziunilor inculpatului la nivelul mâinii susține această variantă expusă de martorii audiați.

Posibila agresiune exercitată de către victima G.C. și de martorul M.A. asupra inculpatului rezultă din declarațiile martorilor M.V. și M.J.

S., însă această agresiune în mod aparent a avut loc ulterior momentului comiterii faptei reținute în sarcina inculpatului.

Se are în vedere, de asemenea, că, în urma analizării înregistrărilor camerei de supraveghere s-a stabilit că, imediat după comiterea faptei, două persoane se îmbrâncesc și o a treia încearcă să le despartă.

Abia după acest moment, una dintre aceste persoane aleargă cu o lopată în mână și lovește acele persoane, acțiunile de lovire cu lopata fiind, aşadar, ulterioare unui conflict fizic dintre două persoane care nu pot fi identificate în înregistrări din cauza calității imaginilor.

Consecutiv, având în vedere declarația inculpatului, care se coroborează cu declarația martorei M.V., nora inculpatului, sub aspectul zvonurilor privind posibila relație de concubinaj între M.

T., fosta concubină a inculpatului, și persoana vătămată, instanţa apreciază că inculpatul a comis fapta pe fondul acestor zvonuri şi în contextul unei discuţii şi a unui diferend, existente între acesta şi persoana vătămată, fiind relevant faptul că fiul inculpatului, M.L., și numita M.

T. aveau un copil față de care inculpatul avea sentimente de afecțiune, aspect care reiese, de asemenea, din declarațiile martorei M.V., astfel că, făcând aprecieri negative cu privire la modul în care ar putea fi afectată, în contextul factual anterior relevat, buna creştere a copilului şi legătura sa cu acesta, se reţine ca motiv determinant al agresiunii iniţiate de inculpat contextul anterior referit, generat de relaţia de concubinaj dintre persoana vătămată şi fosta noră a inculpatului, care l-a făcut pe inculpat să reacţioneze emoțional, în raport de situaţia copilului.

Date fiind aceste aspecte, se constată, pe cale de consecinţă, că declarațiile persoanelor audiate în cauză sunt concordante cu privire la aspectele esențiale supuse analizei instanţei, respectiv cu privire la lovirea victimei cu briceagul (în zona toracelui, anterior și posterior), în mod spontan, fără ca inculpatul să fi fost provocat sau atacat de vreo persoană, însă pe fondul nemulțumirii sale în legătură cu relația de concubinaj dintre victimă și fosta concubină a fiului său.

Aşadar, instanța reține că susținerile victimei, relatările martorilor direcţi şi indirecți, constatările făcute de organele de poliţie la faţa locului, leziunile cauzate și constatate, respectiv concluziile rezultate urmare examinării medico-legale a persoanei vătămate şi recunoaşterea parţială şi nuanţată a comiterii faptei de către inculpat relevă justețea reținerii stării de fapt anterior indicate.

În aceste condiţii, instanţa reţine că din coroborarea probelor administrate rezultă că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este prevăzută de legea penală, a fost comisă de inculpat cu vinovăţie în forma prevăzută de lege, este nejustificată şi imputabilă acestuia.

În drept, fapta inculpatului M.M. (condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunii de omor, pedeapsă pe care a executat-o în întregime), constând în aceea că, în data de 03 iulie 2023, în jurul orei 16:15, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a zvonurilor privind posibila relație de concubinaj dintre fosta concubină a fiului său și persoana vătămată, în mod spontan, fără a fi provocat sau atacat de vreo persoană, a lovit victima G.C., de mai multe ori, cu briceagul în zona toracelui, anterior și posterior, cauzându-i acesteia leziuni care i-au pus în primejdie viața, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin.1 C.pen., coroborat cu art. 188 alin.1, art.189 alin.1 lit. e C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen..

Elementul material al infracțiunii constă în acțiunea fizică violentă exercitată de inculpatul M.M. asupra persoanei vătămate G.C., constând în lovirea victimei, în mod repetat, cu un briceag în zone vitale ale corpului, respectiv în zona toracelui anterior și posterior, cauzându-i pneumotorax masiv și hemoragie internă, leziuni care au pus în primejdie viața victimei.

Sub aspect subiectiv, se reține comiterea faptei cu intenție directă, inculpatul prevăzând și acceptând rezultatul acțiunii sale, respectiv acela de a surveni decesul victimei.

Folosirea de către inculpat a unui obiect apt să producă decesul victimei, aplicarea mai multor lovituri în zone vitale, precum și intensitatea acestor lovituri relevă intenția inculpatului de a ucide.

Se constată că, potrivit fișei de cazier judiciar, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 188 alin.1 C.pen., prin Sentința penală nr. 12/10.05.2016, pronunțată în Dosarul nr. .... al Tribunalului Covasna, definitivă în data de 31.05.2016, inculpatul fiind arestat în data de 02.02.2016 și eliberat în data de 26.01.2021, cu rest rămas de executat de 825 zile.

Dată fiind această condamnare, se reține că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 189 alin 1 lit.e C.pen. constând în varianta omorului comis de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor.

De asemenea, se rețin ca fiind incidente dispoziţiile privind recidiva postexecutorie, având în vedere că inculpatul a executat în întregime pedeapsa la care a fost anterior condamnat, fapta ce face obiectul analizei în prezentul dosar fiind comisă ulterior împlinirii restului de pedeapsă rămas de executat după liberarea condiționată a inculpatului.

În context, instanța reține, de asemenea, incidenţa în speţă a dispozițiilor art. 32 şi 33 C.pen., care reglementează instituția juridică a tentativei și care stabilesc faptul că tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost întreruptă sau nu și-a produs efectul, tentativa pedepsindu-se cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei indicate în sarcina inculpatului în sensul reţinerii infracţiunii de tentativă la omor calificat, conform prevederilor art. 32 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 188 alin.1, art.189 alin.1 lit. e C.pen., instanţa reţine că specifică infracţiunii de tentativă la omor este intenţia de a ucide.

Astfel, autorul faptei trebuie să urmărească suprimarea vieţii persoanei vătămate sau să accepte această posibilitate prin săvârşirea faptei.

Se constată că nu există o metodă ştiinţifică de a determina intenţia autorului într-o astfel de situaţie, pentru că este imposibil a se dovedi un proces psihologic în mod nemijlocit.

Cu toate acestea, instanţa reţine că practica judiciară şi literatura de specialitate au stabilit în numeroase cazuri că elementul subiectiv, intenţional, poate fi dedus din modalitatea de săvârşire a elementului material al infracţiunii, ce poate fi stabilit prin mijloace obiective.

În acest sens, se constată că practica judiciară şi doctrina au evidenţiat câteva criterii concrete prin care se poate evalua existenţa elementului subiectiv specific omorului.

Astfel, intenţia de a ucide se poate deduce din următoarele împrejurări de fapt: folosirea unui instrument apt de a produce moartea (ţinând cont de felul instrumentului, dimensiunile, soliditatea, greutatea acestuia); locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile, asupra cărora s-a acţionat sau au fost vizate; numărul şi intensitatea loviturilor; alte împrejurări preexistente, concomitente sau subsecvente.

De asemenea, se reţine că elementul subiectiv se analizează în raport de întreaga conduită a autorului, făcându-se o apreciere globală a tuturor circumstanţelor de comitere a faptei.

Aplicând aceste criterii la speţa dedusă judecăţii, instanţa reţine că elementul subiectiv ce trebuie reţinut în sarcina inculpatului este specific omorului, aspect care rezultă din elementele obiective reţinute prin prisma probatoriului administrat în cauză.

În acest sens, se observă că obiectul utilizat de inculpat în atacul declanşat asupra persoanei vătămate, respectiv un obiect tăietor-înţepător, prin natura lui este unul care are aptitudinea de a produce moartea.

Referitor la regiunile corporale unde s-au aplicat loviturile şi intensitatea acestora, instanţa reţine, în raport de probele administrate în cauză, că inculpatul i-a aplicat persoanei vătămate mai multe lovituri puternice cu briceagul în zona toracelui, anterior și posterior, cauzându-i acesteia leziuni care i-au pus în primejdie viața.

Se constată, astfel, că, din probele administrate rezultă că inculpatul a înjunghiat persoana vătămată prin lovituri puternice, care au presupus exercitarea unei forțe semnificative, ce au generat urmările constatate în actul medico-legal ataşat la dosar, fiind necesară spitalizarea victimei şi efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

Aşadar, din probele administrate rezultă că inculpatul a aplicat persoanei vătămate lovituri multiple cu un corp înţepător/tăietor, înjunghiind-o în zone vitale şi acceptând, astfel, că agresiunea pe care a exercitat-o împotriva victimei poate avea ca rezultat suprimarea vieţii acesteia.

Se reţin ca fiind relevante urmările constatate în actul medico-legal ataşat la dosar, din care rezultă că leziunile provocate au pus în primejdie viaţa persoanei vătămate şi se au în vedere regiunile corporale lezate, duritatea şi gravitatea loviturilor aplicate şi instrumentul folosit, aspecte care relevă că inculpatul a pus în executare o acţiune aptă a produce suprimarea vieţii victimei, existând în privinţa acestuia intenţie specifică de omor.

Date fiind aceste argumente, instanţa reţine că inculpatul, deşi nu a urmărit suprimarea vieţii persoanei vătămate, a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat, atitudinea subiectivă specifică infracţiunii reţinute în sarcina acestuia fiind intenţia indirectă, acesta acţionând, aşadar, cu intenţie de a ucide, în sensul art. 16 alin. 3 lit. b Cod penal, rezultat care nu s-a produs doar datorită întâmplării, în condiţiile în care loviturile aplicate de inculpat persoanei vătămate puteau fi fatale.

Astfel, instanţa relevă că, în opinia sa, forma şi modalitatea intenţiei, ca element al laturii subiective a infracţiunii de tentativă la omor, este necesar a fi decelată din materialitatea actului infracţional, respectiv din aspectele privind modalitatea concretă de comitere a faptei (cu referire la obiectul vulnerant folosit, intensitatea loviturilor şi zonele anatomice vizate).

Faţă de elementele anterior relevate, instanţa apreciază, aşadar, că probele administrate relevă existenţa unei intenţii indirecte a inculpatului în sensul suprimării vieţii persoanei vătămate, acesta lovind victima într-o manieră aptă să releve că, deşi nu a urmărit uciderea ei, a acceptat posibilitatea survenirii unui astfel de rezultat.

Dat fiind contextul faptic reţinut anterior, întrucât inculpatul a invocat în apărare reținerea cauzei justificative a legitimei apărări, prevăzută de art. 19 C.pen., instanța relevă, în primul rând, că nu sunt îndeplinite condițiile acestei cauze justificative.

Se reține că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile privind existenţa unui atac material, direct, imediat şi injust îndreptat împotriva inculpatului, atac care să fi pus în pericol grav persoana acestuia, astfel cum a invocat inculpatul.

Tot astfel, în aceste condiţii, se constată că nu se poate reţine nici incidenţa în speţă a prevederilor art. 26 alin. 1 Cod penal, referitoare la depăşirea limitelor legitimei apărări.

În ceea ce priveşte solicitarea de reţinere a incidenţei circumstanţei atenuante legale prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, instanţa constată că în cauză nu există elemente factuale care să releve că ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru reţinerea provocării.

Discuţiile existente între persoana vătămată şi inculpat nu pot fi calificate ca un mod de acţiune ce ar putea fi plasat, potrivit legii, de o manieră care să justifice reţinerea provocării, în antecedenţa cauzală a modului în care a acţionat inculpatul.

În speţă nu există elemente care să indice că persoana vătămată sau o altă persoană ar fi acţionat prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii sau printr-o altă acţiune ilicită gravă împotriva inculpatului, respectiv că acesta s-ar fi aflat, la momentul agresării persoanei vătămate, sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii determinate de o atare provocare manifestată de persoana vătămată sau de o altă persoană la adresa sa.

Cu toate acestea, având în vedere declarația inculpatului, care se coroborează cu declarația martorei M.V., nora inculpatului, sub aspectul zvonurilor privind posibila relație de concubinaj între M.

T., fosta concubină a inculpatului, și persoana vătămată, instanţa apreciază că inculpatul a comis fapta pe fondul acestor zvonuri şi în contextul unei discuţii şi a unui diferend, existente între acesta şi persoana vătămată, fiind relevant faptul că fiul inculpatului, M.L., și numita M.

T. aveau un copil față de care inculpatul avea sentimente de afecțiune, aspect care reies, de asemenea, din declarațiile martorei M.V., astfel că, făcând aprecieri negative cu privire la modul în care ar putea fi afectată, în contextul factual relevat, buna creştere a copilului şi legătura sa cu acesta, se impune a fi reţinut ca motiv determinant al agresiunii iniţiate de inculpat contextul anterior referit, generat de relaţia de concubinaj dintre persoana vătămată şi fosta noră a inculpatului, care l-a făcut pe inculpat să reacţioneze emoțional, în raport de situaţia copilului.

În acest context, instanţa apreciază că în cauză poate fi reţinută incidenţa art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal (care se referă la circumstanţa atenuantă judiciară constând în împrejurările legate de fapta comisă, ce diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului), întrucât fapta aflată în analiză, deşi este foarte gravă, atât prin natura ei, cât şi prin conţinutul său concret, a fost comisă într-un context amplu, determinat de împrejurările care au influenţat reacţia inculpatului, împrejurări ce au influenţat starea emoţională a acestuia, determinându-l să acţioneze agresiv la adresa persoanei vătămate într-un mod în care acesta nu ar fi acţionat dacă nu ar fi existat între el şi persoana vătămată un diferend, un conflict de interese, care a dezechilibrat, din punct de vedere emoţional, reacţia inculpatului, astfel că se va reţine, în condiţiile speţei, diminuarea gravităţii infracţiunii şi a periculozităţii inculpatului.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin.2 C.p.p., în sensul că fapta dedusă judecăţii există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a se dispune angajarea răspunderii penale a inculpatului pentru infracţiunea comisă.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii, scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, respectiv situaţia familială şi socială a acestuia.

În concret, instanţa va lua în considerare, în afara gravităţii in abstracto şi naturii infracţiunii comise de inculpat, următoarele aspecte: circumstanţele săvârşirii faptei (în public, prin înjunghierea victimei cu un corp tăietor înţepător în zone anatomice vitale), reacţia victimei (afectată puternic de comiterea faptei, în condiţiile în care a suferit leziuni traumatice severe), circumstanţele ce caracterizează persoana inculpatului (are antecedente penale, fiind recidivist postexecutoriu, şi a manifestat un nivel important de dezinhibiție, manifestându-se extrem de violent din punct de vedere fizic împotriva persoanei vătămate, modul în care a acţionat inculpatul relevând că acesta are serioase deviaţii comportamentale; nu poate fi ignorată nici atitudinea procesuală a inculpatului - care, deşi nu a recunoscut fapta integral, fără rezerve, de la debutul anchetei, adoptând o atitudine procesuală oscilantă, nu a negat faptul că a agresat victima în modalitatea concretă obiectivă reţinută în sarcina sa, indicând doar o modalitate diferită de derulare a incidentului, în scopul evident de a obţine atenuarea răspunderii sale; se are în vedere modul în care a acţionat inculpatul: violent, intempestiv, dând dovadă de îndrăzneală; se are în vedere şi atitudinea persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă, dar şi starea sa de sănătate actuală, care nu pare să mai fie afectată de o manieră relevantă de pericolul generat prin acţiunea inculpatului; se are în vedere că s-a reţinut incidenţa în speţă a prevederilor art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal (care se referă la circumstanţa atenuantă judiciară constând în împrejurările legate de fapta comisă, ce diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului); se apreciază, în aceste condiţii, date fiind şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege, că este suficientă aplicarea unei pedepse dozată la limita minimă rezultată urmare aplicării succesive a cauzelor de agravare/atenuare reţinute ca fiind incidente.

Faţă de cele expuse, în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa va condamna pe inculpatul M.M. (fiul lui Z. și M., născut în data de ....., în mun. ....., jud. ....., domiciliat în mun. .................., având CNP .............., recidivist postexecutoriu, în prezent arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Codlea), pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, faptă prev. şi ped. de art. 32 alin.1 C.pen., coroborat cu art. 188 alin.1, art.189 alin.1 lit. e C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., cu referire la art. 43 alin. 5 Cod penal şi cu reţinerea art. 75 alin. 2 lit. b şi art. 76 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 03.07.2023, persoană vătămată G.C.), la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii, pe o perioadă de 2 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, a dreptului a de a deține, purta și folosi orice categorie de arme (cu referire la art. 66 alin. 1 lit. h Cod penal) şi a dreptului de a se apropia la mai puţin de 50 metri de persoana vătămată G.C. (cu referire la art. 66 alin. 1 lit. n Cod penal), urmând ca, în baza art.68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare să înceapă după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

De asemenea, în baza art. 65 alin. 1 Cod penal, se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h şi n Cod penal, ca pedeapsă accesorie, astfel cum a fost această exercitare interzisă ca pedeapsă complementară.

Pedepsele aplicate sunt apte, în opinia instanţei, să asigure o constrângere adecvată şi să inducă inculpatului respectul cuvenit pentru valorile sociale lezate, fiind necesare şi oportune în vederea restabilirii ordinii de drept, în sensul îndreptării şi disciplinării comportamentale a persoanei condamnate, respectiv pentru materializarea dezideratului privind prevenirea reiterării comportamentului infracţional al acestuia.

Pedeapsa principală se va executa în regim de detenţie, având în vedere gravitatea infracţiunii pe care a săvârşit-o inculpatul şi, desigur, cuantumul pedepsei stabilite, respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare, care indică faptul că o altă modalitate de individualizare a executării pedepsei nu ar fi posibilă, potrivit regulilor în vigoare incidente materiei.

Necesitatea aplicării pedepsei complementare şi a pedepsei accesorii în modalitatea determinată de instanţă rezultă fără tăgadă din obligaţia instituită în acest sens de art. 188 alin. 1 Cod penal şi din împrejurările cauzei, care relevă, pe de o parte, faptul că prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, precum şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, respectiv, pe de altă parte, dat fiind obiectul vulnerant folosit şi posibilitatea declanşării unor resentimente faţă de persoana vătămată urmare aplicării pedepsei principale, că este oportun să se interzică inculpatului, pentru o anumită perioadă de timp, exercitarea dreptului a de a deține, purta și folosi orice categorie de arme (cu referire la art. 66 alin. 1 lit. h Cod penal) şi a dreptului de a se apropia la mai puţin de 50 metri de persoana vătămată G.C. (cu referire la art. 66 alin. 1 lit. n Cod penal).

Consecutiv soluţiei de condamnare, în baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, coroborat cu art. 72 Cod penal, instanţa va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 03.07.2023, ora 21.30, până la zi.

De asemenea, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, se va menţine măsura arestării preventive a inculpatului, instanța constatând că sunt valabile în continuare argumentele de la precedenta verificare a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive dispuse împotriva inculpatului.

În continuare, dată fiind soluţia adoptată în privinţa acţiunii penale, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

S-a avut în vedere, în acest sens, scopul constituirii Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, astfel cum este acesta consacrat prin art. 1 alin. 1 şi alin. 3 lit. a din Legea nr. 76/2008, precum şi categoriile de informaţii conţinute ce se înscriu şi se prelucrează în baza de date de referinţă, între care se regăsesc (în opinia instanţei, în mod obligatoriu) şi cele referitoare la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexa la acest act normativ.

Pe latură civilă, îndeplinite fiind condiţiile răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1349, art. 1357 și art. 1381 Cod civil, se va admite acţiunea civilă exercitată, prin reprezentant legal, de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov (având sediul în municipiul Brașov, str.

Nicopole, nr. 45, jud.

Brașov), dispunându-se, în consecinţă, obligarea inculpatului la plata sumei de 41.346 lei către această parte civilă, cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciilor medicale către numitul G.C., internat la această unitate medicală în perioada 03.07.2023-10.07.2023.

Au fost avute în vedere, pentru adoptarea acestei soluţii, în afara probelor anterior indicate, înscrisurile medicale privind pe numitul G.C., înaintate de către Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov şi înscrisul intitulat „decont cheltuieli” privind cuantumul cheltuielilor efectuate de către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov în contextul spitalizării numitului G.C. (f. 19 dosar urmărire penală).

De asemenea, în temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 19, art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1349, art. 1357 și art. 1381 Cod civil, în considerarea faptului că a fost reţinută incidenţa în cauză şi a prevederilor art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, îndeplinite fiind condițiile răspunderii delictuale (existența faptei ilicite, constând în infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului; vinovăţia sub forma intenţiei indirecte; prejudiciul moral provocat victimei, care este unul ce necesită reparare, întrucât, potrivit simțului comun, se poate accepta, în mod rezonabil, că, prin modul în care a acţionat, inculpatul a afectat sănătate, integritatea corporală şi calitatea vieţii persoanei vătămate; legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu, care rezultă din împrejurările concrete ale cauzei şi din materialitatea faptei - fiind de netăgăduit faptul că partea civilă a trăit o traumă ce nu poate fi ignorată), instanţa va admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă G.C. (având domiciliul în .............................), dispunând obligarea inculpatului la plata sumei de 15000 lei cu titlu de daune morale către această parte civilă şi respingând, pe cale de consecinţă, restul pretenţiilor civile.

Pentru a decide astfel, instanţa are în vedere valoarea lezată şi gravitatea leziunilor psihice acceptabile în mod rezonabil ca fiind suferite de persoana vătămată, astfel cum poate fi stabilită aceasta în baza probelor ce relevă leziunile suferite de această persoană.

Instanța apreciază, însă, în contextul general al speţei, că suma solicitată de partea civilă cu titlu de daune morale este exagerată, cuantumul daunelor astfel cum a fost stabilit fiind suficient pentru acoperirea prejudiciului.

Cu referire la daunele materiale, se constată că acestea nu au fost dovedite cu documente justificative şi nici nu s-a făcut dovada existenţei unei imposibilităţi obiective de constituire şi prezentare a unui înscris doveditor, astfel că solicitarea de acordare a acestui tip de pretenţii va fi respinsă.

Consecutiv, în baza art. 162 alin. 1 - 3 Cod procedură penală, se vor constata, ca fiind ataşate la dosarul cauzei, şi se va dispune păstrarea acestora până la soluţionarea definitivă a cauzei, după cum urmează: obiectele menţionate în adresa emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna în data de 24.07.2023 (fila 9 din volumul I al dosarului instanţei) - constând în: 1 buc.

Blu-ray disc, inscripţionat PT COVASNA - Dos. 154/P/2023 - declaraţii - care conţine audierile părţilor la parchet; 1 buc.

DVD - inscripţionat 154/P/2023 declaraţie p. văt.

Care conţine declaraţia persoanei vătămate luată la spital; 1 buc.

DVD-R inscripţionat DVD 524/CRIM/2023, care conţine planşa fotografică efectuată cu ocazia cercetării la faţa locului; 1 buc.

DVD-R inscripţionat 154/P/2023, care conţine imaginile puse la dispoziţie de reprezentanţii Poliţiei mun.

Tg.

Secuiesc, a înregistrărilor surprinse de camerele de supraveghere video montate pe str.

Bem Jozsef din mun.

Tg.

Secuiesc; 1 buc.

DVD-R inscripţionat nr.84/TG.SEC/2023, care conţine înregistrările video cu Body Worn camera, folosită de lucrătorul de poliţie care a intervenit la evenimentul din 03.07.2023; coletul nr. 4, care conţine probele biologice ridicate cu recoltor steril de pe coada lopeţii, marcată cu cifra 6, şi coada furcii, marcată cu cifra 7; coletul nr. 5, care conţine tricoul numitului G.C..

De asemenea, date fiind soluţiile adoptate, în baza art. 274 alin.1 Cod pr. pen., va fi obligat inculpatul la plata sumei de 1062,95 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 562,95 lei cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale şi 500 lei cheltuieli judiciare în faza camerei preliminare şi în faza de judecată.

Cheltuielile privind apărătorii desemnaţi din oficiu şi curatorul desemnat din oficiu (pentru apărătorul desemnat din oficiu pe seama inculpatului, onorariu în cuantum total de 1380 lei, din care 680 lei onorariu integral pentru faza camerei preliminare şi 700 lei onorariu parţial pentru faza de judecată - avocat I.

Z.

E.; pentru apărătorul desemnat din oficiu pe seama părţii civile G.C., onorariu în cuantum total de 1020 lei, din care 510 lei onorariu integral pentru faza camerei preliminare şi 510 lei onorariu integral pentru faza de judecată - avocat A.

G.

M.; pentru curatorul desemnat din oficiu pe seama părţii civile G.C., onorariu în cuantum de 510 lei pentru faza de judecată - avocat A.

O.), vor rămâne în sarcina statului şi se vor avansa Baroului Covasna din fondurile Ministerului Justiţiei.

Totodată, în baza art. 397 alin. 2 Cod procedură penală, art. 249 alin. 1, 5 şi 7 Cod procedură penală, se va menţine, în parte (având în vedere starea de minoritate a părţii civile G.C., cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul, în cuantum total de 1062,95 lei, respectiv despăgubirile civile acordate - suma totală de 56.346 lei - din care suma de 15.000 lei, suma acordată părţii civile G.C. cu titlu de daune morale şi 41.346 lei, suma acordată părţii civile Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov cu titlu de daune materiale) măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor prezente şi viitoare, mobile şi imobile, aparţinând inculpatului M.M., instituită prin Ordonanţa procurorului din data de 17.07.2023, emisă în Dosarul de urmărire penală nr. ............... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi reparării pagubei produse prin infracțiunea pentru comiterea căreia s-a dispus angajarea răspunderii penale a inculpatului, până la concurența sumei totale de 57.408,95 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul M.M. (fiul lui Z. și M., născut în data de ........, în mun. ........, jud. .........., domiciliat în ................, având CNP ..................., recidivist postexecutoriu, în prezent arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Codlea), pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, faptă prev. şi ped. de art. 32 alin.1 C.pen., coroborat cu art. 188 alin.1, art.189 alin.1 lit. e C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., cu referire la art. 43 alin. 5 Cod penal şi cu reţinerea art. 75 alin. 2 lit. b şi art. 76 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 03.07.2023, persoană vătămată G.C.), la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii, pe o perioadă de 2 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, a dreptului a de a deține, purta și folosi orice categorie de arme (cu referire la art. 66 alin. 1 lit. h Cod penal) şi a dreptului de a se apropia la mai puţin de 50 metri de persoana vătămată G.C. (cu referire la art. 66 alin. 1 lit. n Cod penal).

În baza art.68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare urmează să înceapă după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h şi n Cod penal, ca pedeapsă accesorie, astfel cum a fost această exercitare interzisă ca pedeapsă complementară.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, coroborat cu art. 72 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 03.07.2023, ora 21.30, până la zi.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat după rămânerea definitivă a prezentei.

În temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1349, art. 1357 și art. 1381 Cod civil, admite acţiunea civilă exercitată, prin reprezentant legal, de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov (având sediul în municipiul Brașov, str.

Nicopole, nr. 45, jud.

Brașov), dispunând, în consecinţă, obligarea inculpatului la plata sumei de 41.346 lei către această parte civilă, cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciilor medicale către numitul G.C., internat la această unitate medicală în perioada 03.07.2023-10.07.2023.

În temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 19, art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1349, art. 1357 și art. 1381 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă G.C. (având domiciliul în ...................), dispunând obligarea inculpatului la plata sumei de 15000 lei cu titlu de daune morale către această parte civilă şi respingând, pe cale de consecinţă, restul pretenţiilor civile.

În baza art. 162 alin. 1 - 3 Cod procedură penală, constată, ca fiind ataşate la dosarul cauzei şi dispune păstrarea acestora până la soluţionarea definitivă a cauzei, după cum urmează: obiectele menţionate în adresa emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna în data de 24.07.2023 (fila 9 din volumul I al dosarului instanţei) - constând în: 1 buc.

Blu-ray disc, inscripţionat PT COVASNA - Dos. ............. - declaraţii - care conţine audierile părţilor la parchet; 1 buc.

DVD - inscripţionat 154/P/2023 declaraţie p. văt.

Care conţine declaraţia persoanei vătămate luată la spital; 1 buc.

DVD-R inscripţionat DVD 524/CRIM/2023, care conţine planşa fotografică efectuată cu ocazia cercetării la faţa locului; 1 buc.

DVD-R inscripţionat 154/P/2023, care conţine imaginile puse la dispoziţie de reprezentanţii Poliţiei mun.

Tg.

Secuiesc, a înregistrărilor surprinse de camerele de supraveghere video montate pe str.

Bem Jozsef din mun.

Tg.

Secuiesc; 1 buc.

DVD-R inscripţionat nr.84/TG.SEC/2023, care conţine înregistrările video cu Body Worn camera, folosită de lucrătorul de poliţie care a intervenit la evenimentul din 03.07.2023; coletul nr. 4, care conţine probele biologice ridicate cu recoltor steril de pe coada lopeţii, marcată cu cifra 6, şi coada furcii, marcată cu cifra 7; coletul nr. 5, care conţine tricoul numitului G.C..

În baza art. 274 alin.1 Cod pr. pen., obligă pe inculpat la plata sumei de 1062,95 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 562,95 lei cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale şi 500 lei cheltuieli judiciare în faza camerei preliminare şi în faza de judecată.

Cheltuielile privind apărătorii desemnaţi din oficiu şi curatorul desemnat din oficiu (pentru apărătorul desemnat din oficiu pe seama inculpatului, onorariu în cuantum total de 1380 lei, din care 680 lei onorariu integral pentru faza camerei preliminare şi 700 lei onorariu parţial pentru faza de judecată - avocat I.

Z.

E.; pentru apărătorul desemnat din oficiu pe seama părţii civile G.C., onorariu în cuantum total de 1020 lei, din care 510 lei onorariu integral pentru faza camerei preliminare şi 510 lei onorariu integral pentru faza de judecată - avocat A.

G.

M.; pentru curatorul desemnat din oficiu pe seama părţii civile G.C., onorariu în cuantum de 510 lei pentru faza de judecată - avocat A.

O.), rămân în sarcina statului şi se vor avansa Baroului Covasna din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 397 alin. 2 Cod procedură penală, art. 249 alin. 1, 5 şi 7 Cod procedură penală, menţine, în parte (având în vedere starea de minoritate a părţii civile G.C., cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul, în cuantum total de 1062,95 lei, respectiv despăgubirile civile acordate - suma totală de 56.346 lei - din care suma de 15.000 lei, suma acordată părţii civile G.C. cu titlu de daune morale şi 41.346 lei, suma acordată părţii civile Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov cu titlu de daune materiale) măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor prezente şi viitoare, mobile şi imobile, aparţinând inculpatului M.M., instituită prin Ordonanţa procurorului din data de 17.07.2023, emisă în Dosarul de urmărire penală nr. ........... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi reparării pagubei produse prin infracțiunea pentru comiterea căreia s-a dispus angajarea răspunderii penale a inculpatului, până la concurența sumei totale de 57.408,95 lei.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 12.01.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE GREFIER