Decizie nr. 636/A din 09.11.2023

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:....................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ...........

Completul de apel specializat în soluţionarea cauzelor

în materiile civil, litigii cu profesioniştii

DECIZIA CIVILĂ NR. 636/A

Şedinţa publică de la 9 noiembrie 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : ..............

JUDECĂTOR : ............

GREFIER : ...................

Pe rol, pronunţarea asupra apelurilor declarate de apelanţii SZ.I.G. şi F.E. şi de apelanta L.A.R. împotriva sentinţei civile nr. 2275/2022, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Instanţa constată că dezbaterile asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică de la 12 septembrie 2023, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru datele de 26 septembrie 2023, 3 octombrie 2023, 16 octombrie 2023, 24 octombrie 2023, 7 noiembrie 2023, apoi pentru data de astăzi, 9 noiembrie 2023.

T R I B U N A L U L

I. 1. Hotărârea instanţei de fond.

Asupra cauzei civile de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 2275 din 7 decembrie 2022 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe s-a admis cererea având ca obiect succesiune formulată de reclamantă A.R.M.

CNP ............. cu domiciliul în ..................... în contradictoriu cu pârâtii SZ.I.G. domiciliate în ....................., F.E. domiciliată în .........................., L.A.R. domiciliată în ...................., SZ.T.P. domiciliate în ............................, SZ.T.M. cu domiciliul în ......................

S-a constatat deschisă succesiunea după defunctul SZ.K. decedat la data de 22.07.2008 cu ultimul domiciliu în loc. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

A fost admisă excepţia prescriptiei dreptului de optiune succesorală invocată cu privire la pârâtii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. si SZ.T.M.. Constată că aceștia sunt străini de succesiune.

S-a constatat că reclamanta are calitatea de unic moștenitor după defunctul SZ.K..

S-a constatat că din masa succesorală după defunctul SZ.K. fac parte :

- Cota de 6/16 din imobilul înscris în CF nr. ... sub nr top ..../2/2b - teren în suprafata de 370 mp.

- Cota de 6/16 din imobilele înscrise în CF ..../C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 și ..... – C1- U2 cu nr. Top ....../2/b/II apartament nr. II.

- Cota de 3/4 din imobilul înscris în CF nr. ....... C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr. Top ...../828/4/VII și număr top ...../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinte situate în Sfântu Gheorghe, ................................

S-a admis cererea având ca obiect ieșirea din indiviziune formulată de reclamantă A.R.M.

CNP ............ cu domiciliul în .................... în contradictoriu cu pârâtii C.M.T. domiciliate în Germania, ................ cod postal ..........., adresă de postă electronica ................, A.A.A. cu domiciliul în ......................, jud.

Covasna si Z.A. cu domiciliul în ............................

S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. .....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top ...../828/4/VII și număr top ...../827/2/2/VII, atribuirea în natură a imobilului în favoarea reclamantei A.R.M. și înscrierea acesteia în Cartea Funciara ca proprietar.

A fost obligată reclamanta A.R.M. să achite pârâtului C.M.T. suma de 9742,5 Euro cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de ¼ a acestuia, raportat la valoarea imobilului stabilită.

S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilelor înscrise CF nr. ..... sub nr top ...../2/2b - teren în suprafaţa de 370 mp și în CF .....-C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 și ...... – C1- U2 cu nr.

Top ...... /2/b/II apartament nr.

II atribuirea în natură a imobilelor în favoarea pârâţilor A.A.A. și Z.A. reclamantei A.R.M. și înscrierea acestora în Cartea Funciara ca proprietar, cu cota de ½ fiecare, asupra fiecăruia dintre imobile.

A obligat pârâtul A.A.A. să achite reclamantei A.R.M. suma de 2100 Euro cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 din imobilele contructie , raportat la valoarea stabilită și suma de 8521,875 Euro cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 din imobilul teren.

A obligat pârâta Z.A. să achite reclamantei A.R.M. suma de 2100 Euro cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 din imobilele construcţie , raportat la valoarea stabilită și suma de 8521,875 Euro cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 din imobilul teren.

S-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

2. Considerentele pe care se fundamentează soluţia instanţei de fond.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că potrivit certificatului de deces depus în copie la fila 8 vol I .

SZ.K. a decedat la data de 22.07.2008.

Relativ la bunurile cu privire la care se solicit a se constata că fac parte din masa succesorală și a se dispune ieșirea din indiviziune potrivit probelor administrare în cauză rezultă că în patrimonial defunctului SZ.K. se găseau următoarele active:

- Cota de 6/16 din imobilul înscris în CF nr. ..... sub nr top ...../2/2b - teren în suprafata de 370 mp, ( fila 42 și urm vol IV – extras CF).

- Cota de 6/16 din imobilele înscrise în CF ...../C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 și ..... – C1- U2 cu nr. Top ...../2/b/II apartament nr. II ( fila 42 și urm vol IV – extras CF).

- Cota de 3/4 din imobilul înscris în CF nr. ...... C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr. Top ..../828/4/VII și număr top ...../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinte situate în ..................... ( fila 48 vol IV – extras CF).

Potrivit acelorași extrase de carte funciară, aceste imobile sunt în coproprietate cu pârâtii A.A.A., Z.A. și C.M.T..

Astfel, relativ la imobilele apartamente și teren aferent acestora, înscrise în CF ...-C1- U1, ..........- C1-U2 și .........., pârâtul C.

M.

T. a înstrăinat cota sa parte de proprietate asupra acestora către A.A.A. și Z.A., potrivit Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ....../06.11.2019 ( filele 160 și urm.

VOL I).

Asupra imobilului înscris în CF nr. .........

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top ...../828/4/VII și număr top ...../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinte situate în ...................... ( fila 48 vol IV – extras CF) pârâtul C.

M.

T. detine o cota de ¼.

Din probele administrate - Adeverinta nr. 1462/03.01.1992 eliberată de Comisia Comunală Tărlungeni fila 63 vol I și Titlul de proprietate nr. 44478 din 29.05.2008 – și răspunsurile la interogatorii oferite de părti, rezultă că din masa succesorală după defunctul SZ.K. fac parte si alte bunuri imobile, cu privire la care, însă, nu s-a solicitat includerea lor în masa succesorală și nici iesirea din indiviziune, în prezentul litigiu.

S-a reținut că privitor la aceste terenuri s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitilor F.

I., SZ.K. si Sz.

A. cu titlu de moștenire după autoarea acestora ( bunica părtilor litigante).

Potrivit incheierii de verificare a evidentelor succesorale nr. 27 din 05.10.2022 s-a înregistrat o declaratie de optiune succesorală a reclamantei A.R.M. autentificată sub numărul 2579 din 15.09.2008, în termenul de acceptare a succesiunii.

Relativ la pârâţi, aceştia au invocat existenta unor acte de acceptare tacită cu privire la moștenirea defunctului, în speță fiind vorba de folosirea terenurilor agricole ce fac obiectul Adeverintei nr. 1462/03.01.1992 eliberată de Comisia Comunală Tărlungeni fila 63 vol I și Titlului de proprietate nr. 44478 din 29.05.2008.

Instanţa de fond a reţinut că se impune a fi admisă excepţia prescripţiei dreptului de acceptă moştenirea invocată de către reclamantă cu privire la pârâţi, această fiind întemeiată, din probele administrate nu se poate reține că pârâţii au făcut acte de acceptare tacită a moștenirii după defunctul SZ.K..

Acceptarea voluntară tacită trebuie să îndeplinească două condiții: voința succesibilului de a accepta moștenirea după defunct şi conduita lui (actele sau faptele săvârșite) din care să rezulte indirect intenția de a accepta moștenirea.

Actele cu valoare de acceptare tacită sunt actele de dispoziție juridică privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moștenirii, cât şi actele de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire.

Astfel cum reiese din probele administrate privitor la aceste terenuri s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numiţilor F.

I., SZ.K. si Sz.A. cu titlu de moștenire după autoarea acestora ( bunica părţilor litigante), F.

J. fiind tatăl pârâtei F.

I. și Sz.A. fiind tatăl pârâţilor Sz.

G.

I. si L.A.R..

În acest context, este întemeiată prezumţia că pârâţii au folosit aceste bunuri cu titlu de bunuri moștenite de la părinţii acestora, iar nu cu titlu de act de folosință a unor terenuri din patrimonial succesoral al defunctului SZ.K..

Aceasta prezumţie este completată de poziţia exprimată de către aceştia pârâţi la interogatoriu, recunoscând că nu au participat la înmormântarea defunctului, nu îl vizitau pe acesta și, cei care s-au ocupat de bunurile defunctului – apartamentul și casa din Sfântu Gheorghe, erau reclamanta și soţul acesteia, precum și pârâtul C.

M.

Nici depoziţiile martorilor audiați cu privire la aceste presupuse acte de acceptare tacită nu pot fi valorificate, dat fiind că din cuprinsul acestora nu se deprinde, dincolo de orice îndoială, concluzia că pârâţii au folosit aceste terenuri cu titlu de bunuri moștenite de la defunctul SZ.K..

Astfel, martorul J.

I., a relatat că are cunoștință de la pârâta F.E. că terenul era moștenire de la bunici ( defunctul SZ.K. fiind unchiul acesteia) și că acest teren – a fost moștenit și de domnul SZ.K..

De asemenea, acelaşi martor a relatat că pârâta F.E. s-a judecat mult timp pentru a recupera terenul în discuţie.

Nici depoziţia martorului Sz.I. nu este în măsură să conducă la o altă concluzie, aceasta din urmă confirmând că pârâta L.A.R. ar fi dat o suma de bani pârâtei F.E., pentru împrejmuirea terenului, aceasta din urmă ocupându-se de exploatarea acestuia.

Martora a indica deopotrivă că nu are cunoștință dacă din foloasele acestui teren au mai primit si alte părţi, cu excepţia pârâtei L.A.R..

Toate aceste aspect conduc la prezumţia că părțile pârâte au folosit aceste terenuri cu titlu de bunuri moștenite de la părinţii acestora, titulari ai dreptului de proprietate alături de defunctul SZ.K..

De asemenea, din probatoriile administrate nu rezultă că toti cei 5 pârâti ar fi folosit aceste terenuri sau ar fi beneficiat de produsele obtinute din exploatarea acestora, acestea fiind simple sustineri ale părtilor.

Pentru a se putea reține existența unor acte de acceptare tacită a moștenirii acestea ar trebui să fie parte din acele acte ce nu pot fi făcute decât în calitate de moștenitor al defunctului despre a cărui moștenire se discută, din care să transpară neîndoielnic intenţia de acceptare a moștenirii.

Or, din întreg materialul probatoriu administrat în cauză, nu rezultă că vreunul dintre pârâți ar fi efectuat astfel de acte de acceptare tacită, fiind probată doar efectuarea unor acte de folosință cu privire la imobile asupra cărora pârâții aveau calitatea de moștenitori după părinții acestora, predecedați defunctului SZ.K..

Concluzionând, din probatoriile administrate nu reiese voința succesibililor SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. si SZ.T.M. de a accepta moștenirea după defunctul SZ.K., actele de folosință a terenurilor înscrise în Adeverinta nr. ..../03.01.1992 eliberată de Comisia Comunală Tărlungeni fila 63 vol I și Titlul de proprietate nr. ...... din 29.05.2008 neputând fi apreciat că au fost făcute cu intentia de a prelua bunuri din moștenirea defunctului.

Având în vedere aceste aspect de fapt, urmează a se constata că reclamanta este unica moștenitoare a defunctului SZ.K., pârâtii fiind străini de succesiune.

Potrivit raportului de expertiză tehnică evaluator – relativ la imobilul înscris în CF nr. ....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top ..../828/4/VII și număr top ..../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinţe situate în ................, valoarea de circulaţie a fost stabilită la suma de 38.970 Euro ( fila 162 vol II).

Pârâtul C. M. T. a indicat că este de acord cu valoarea imobilului astfel stabilită și atribuirea acestuia în natură către reclamantă (fila 13 vol. IV) cu obligarea acesteia la plata sultei corespunzătoare cotei sale de proprietate.

Potrivit raportului de expertiză tehnică evaluator – relativ la imobilul imobilul înscris în CF nr. ..... sub nr top ....../2/2b - teren în suprafata de 370 mp, urmează a reține valoarea de piață a acestuia, ca media dintre valoarea stabilită urmare a abordării prin costuri și comparaţie directă – 49.600 Euro (fila 33 vol.

III, raport de exp.) și valoarea stabilită prin metoda extracţiei folosită în suplimentul la raportul de expertiză – 41.300 Euro (fila 161 vol.

III), dat fiind că toate abordările folosite de către expert sunt valide din punct de vedere tehnic, valoarea proprietății imobiliare neputând a fi stabilită cu precizie potrivit unei formule exacte, având în vedere variabilele pieţei imobiliare.

Ca atare, în stabilirea sultelor în vederea egalizării loturilor s-a avut în vedere valoarea terenului de 45.450 Euro.

Relativ la valoarea imobilelor înscrise în CF ..../C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 și ..... – C1- U2 cu nr. Top ...../2/b/II apartament nr. II potrivit raportului de expertiză au fost evaluate la suma de 11.200 Euro.

Având în vedere voința părţilor, manifestată cu privire la ieşirea din indiviziune, s-a reținut că părţile au convenit ( fila 117 vol.

II dosar) atribuirea imobilelor înscrise în CF nr. .... sub nr top ..../2/2b - teren în suprafaţa de 370 mp și în CF ........../C1-U1 sub număr top ....../2/b/I, apartament nr. 1 și ...... – C1- U2 cu nr.

Top ...../2/b/II apartament nr.

II se va face în natură către pârâţii A.A.A. și Z.A., cu obligarea acestora la plata sultei egalizatoare către reclamantă..

În drept, în conformitate cu prevederile art. 686 din VCC “Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moşteniri ce i se cuvine.” Potrivit disp. art. 689 din Vechiul Cod Civil, aplicabilă în speţă în raport de data deschiderii succesiunii, „acceptarea poate fi sau expresă sau tacită.

Este expresă când se însuşeşte titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia sa de acceptare.”

Conform disp. art. 651 din VCC - Succesiunile se deschid prin moarte. Data deschiderii succesiunii este data decesului defunctului despre a cărui moştenire se vorbeşte – în speţă 22.07.2008.

Astfel cum s-a reţinut anterior, din probele administrate reiese că reclamanta a acceptat expres moştenirea după defunctul SZ.K..

În conformitate cu prevederile art. 689 din VCC, din coroborarea probatoriului administrat în cauză, astfel cum a fost detaliat la analiza situatiei de fapt, rezultă că pârâţii nu au făcut acte de acceptare tacită a moştenirii după defunct.

Potrivit disp. art. 652 din VCC - Legea regulează ordinea succesiunilor între moştenitorii legitimi.

În conformitate cu disp. art. 659 VCC - Succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor defunctului, ascendenţilor şi rudelor sale colaterale, în ordinea şi după regulile mai jos determinate.

Nu în ultimul rând, s-a reţinut că astfel cum prevăd disp. art. 669 „Copiii sau descendenţii lor succed tatălui, mamei, moşilor, moaşelor şi oricărui alt ascendent, fără deosebire de sex şi chiar de ar fi născuţi din deosebite căsătorii.

Ei succed în părţi egale când se găsesc toţi în gradul dintâi şi sunt chemaţi după propriul lor drept; ei succed pe tulpină când sunt chemaţi toţi sau unul din ei prin reprezentare.

Având în vedere cele ce preced, reclamanta vine la moştenirea defunctului în calitate de descendentă – nepoată de frate, culegând întreagă masă succesorală.

Concluzionând, s-a admis acţiunea formulată de reclamantă A.R.M., s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul SZ.K. decedat la data de 22.07.2008 cu ultimul domiciliu în loc. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

S-a constatat că din masa succesorală după defunctul SZ.K. fac parte :

- Cota de 6/16 din imobilul înscris în CF nr. .... sub nr top 992/2/2b - teren în suprafaţa de 370 mp, ( fila 42 și urm vol IV – extras CF).

- Cota de 6/16 din imobilele înscrise în CF ..../C1-U1 sub număr top 992/2/b/I, apartament nr. 1 și .... – C1- U2 cu nr. Top 992/2/b/II apartament nr. II ( fila 42 și urm vol IV – extras CF).

- Cota de 3/4 din imobilul înscris în CF nr. ....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top 992/828/4/VII și număr top 991/827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinte situate în Sfântu Gheorghe, str.

Presei nr. 4/b, Bl 8, ap.

VII, jud.

Covasna ( fila 48 vol IV – extras CF).

S-a constatat că reclamanta este unică moștenitoare după defunctul SZ.K., pârâtii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. si SZ.T.M. fiind străini de succesiune.

Conform art. 669 C.civ. încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, partajul putându-se realiza, potrivit art. 670 C .civ. prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească.

Instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 988 C.pr.civ., la formarea şi atribuirea loturilor, trebuie să se aibă în vedere acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui din masa bunurilor de împărţit, natura bunului supus partajului, domiciliul şi ocupaţia, faptul că unul dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, a făcut construcţii sau îmbunătăţiri.

Potrivit art. 990 C.pr.civ. la cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, de fond a ţinut seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, a putut să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.

În speţa dedusă judecăţii, relativ la imobilul înscris în CF nr. .....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top ..../828/4/VII și număr top ...../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinte situate în .........................., cu privire la care există coproprietate cu pârâtul C.

M.

T., părtile au convenit atribuirea în natură în favoarea reclamantei.

Cu privire la imobilele înscrise în CF nr. ..... sub nr top ...../2/2b - teren în suprafata de 370 mp și în CF ...../C1-U1 sub număr top ...../2/b/I, apartament nr. 1 și ...... – C1- U2 cu nr.

Top .../2/b/II apartament nr.

II părtile au convenit atribuirea în natură către pârâtii A.A.A. și Z.A..

Având în vedere principiul disponibilității în cadrul procesului civil, reglementat de disp. art. 9 din Codul de procedură civilă, s-a dispus în consecință.

Relativ la cheltuielile de judecată, a luat act că partea reclamantă nu a formulat un petit accesoriu privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

II. 1. Apelul declarat de apelanţii SZ.I.G. și F.E..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel SZ.I.G. și F.E. pe care o consideră în parte netemeinică şi nelegală, solicitând să se admită apelul şi să se modifice sentinţa instanţei de fond în sensul schimbării parţiale a hotărârii şi pe cale de consecinţă: să se respingă excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală invocată de reclamantă şi să stabiliţi calitatea mea de moştenitoare acceptantă a succesiunii defunctului SZ.K., decedat la data de 22.07.2008 precum şi sulta ce li se cuvine din averea succesorală a defunctului, obiect al litigiului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului se arată că prin sentinţa civilă nr. 2275/07.12.2022, pronunţată de Judecătoria Sfântu-Gheorghe în dosarul nr......., s-a dispus dezbaterea succesiunii defunctului SZ.K., decedat la data de 22.07.2007 şi sistarea indivizi unii asupra bunurilor succesorale cu privire la care reclamanta A.R.M. a investit instanţa.

Dezbătând succesiunea lui decuius, prima instanţă, a admis excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, invocata de reclamantă, şi pe cale de consecinţă a stabilit calitatea acesteia de unică moştenitoare a defunctului.

Ceilalţi moştenitori legali, pârâţii SZ.I.G., F.E., SZ.T.P., SZ.T.M. şi subsemnata L.A.R. am fost înlăturaţi de la moştenire, instanţa reţinând că suntem străini de succesiune prin neacceptare.

Soluţia prin care instanţa a stabilit că sunt străini de succesiune prin neacceptare este neîntemeiată.

Probele administrate în cauză, referitor la actele de acceptare a succesiunii de către ea, demonstrează contrariul celor reţinute de prima instanţă şi atestă că au acceptat în mod tacit succesiunea defunctului, în termenul legal de 6 luni prevăzut de art. 700 C. civ. din 1864 la care trebuie să se raporteze în raport cu data decesului lui SZ.K. survenit la data de 22.07.2008.

Astfel cum rezultă din actele de stare civilă şi arborele genealogic depuse la dosarul cauzei (f. 205 voi.

III. ) ea este nepoată de frate a defunctului SZ.K., tatăl Sz.

L. (decedat la data de 11.01.1995) fiind fratele consangvin al defunctului.

Referitor la actele de acceptare tacită a succesiunii exercitate de ea, supune atenţiei în primul faptul că aşa cum a reţinut judicios şi prima instanţă, în afara bunurilor imobile obiect al litigiului, defunctul SZ.K. a deţinut şi alte bunuri imobile - terenuri reconstituite în baza Legii 18/1991 - din care fac parte terenurile înscrise în Adeverinţa nr. ..../3.01.1992, eliberată de Comisia Locală Tarlungeni pentru o suprafaţă de 4,62 ha teren agricol, precum şi terenul înscris în Titlul de proprietate nr......./23.05,2008, eliberată de Comisia Judeţeană Braşov, (f. 63,64 vol.l)

A dovedit în faţa primei instanţe că a acceptat tacit succesiunea defunctului dovedind faptul că începând cu toamna anului 2008 a exercitat acte de folosinţă asupra acestor terenuri.

Acest fapt a fost recunoscut şi de reclamanta A.R.M. prin răspunsurile la interogator ( f.132 vol.ll) , în cadrul cărora a recunoscut că ea (şi ceilalţi moştenitori) a/au folosit terenurile reconstituite în favoarea defunctului, prin înscrisurile mai sus arătate, începând cu toamna anului 2008 şi până în prezent.

Acceptarea tacită a succesiunii defunctului a fost dovedită şi prin declaraţia martorei Sz.

I., din depoziţia căreia rezultă că a primit bani de la pârâta F.E. din foloasele terenului rămas de pe urma defunctului şi că la rândul său a contribuit la împrejmuirea aceluiaşi teren.

Referitor la actele de folosinţă exercitate asupra terenurilor, prima instanţă a reţinut că acestea nu reprezintă acte de acceptare a succesiunii, deoarece pârâţii "au folosit aceste bunuri cu titlu de moştenire de la părinţii acestora, iar nu cu titlu de act de folosinţă a unor terenuri din patrimoniul succesoral al defunctului SZ.K.”.

Făcând această constatare instanţa a reţinut că "privitor la aceste terenuri s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numiţilor F.J., SZ.K. şi Sz.A. cu titlu de moştenire după autoarea acestora (bunica părţilor litigante) F.J. fiind fiind fiul pârâtei F.

I. şi Sz.A. fiind tatăl pârâţilor Sz.

G .

Nu este fiica lui Sz.A. ci sunt fiica lui Sz.

L. care nu figurează printre beneficiarii reconstituirii.

Beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate sunt ceilalţi fraţi ai defunctului SZ.K., respectiv F.J., Sz.A. şi însuşi defunctul.

Ca atare folosinţa exercitată de ea nu poate fi calificată ca fiind o folosinţă echivocă, exercitată în atât în calitate de fiică a unuia dintre beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate, ci aceasta a fost exercitată în calitate de moştenitoare a defunctului, cu intenţia de a beneficia de averea succesorală a acestuia, fapt confirmat si prin depoziţia martorei Sz.

I.

În atare situaţie, coroborând probele administrate privind dovada acceptării tacite a succesiunii defunctului, urmează a se reţine că a acceptat succesiunea defunctului SZ.K. şi ca atare în calitate de nepoată de frate face parte dintre moştenitorii legali ai acestuia, sens în care solicită schimbarea sentinţei atacate.

În cazul în care se va stabili că a acceptat succesiunea defunctului, în urma sistării indiviziunii asupra masei succesorale rămase de pe urma acestuia, urmează să beneficieze din masa succesorală, potrivit cu cota legală de moştenire ce i se cuvine potrivit art. 674 C. civ. 1864.

În acest sens, în faţa primei instanţe și-a exprimat opţiunea pentru primirea unei sulte din valoarea imobilelor supuse partajului, fiind de acord ca bunurile să fie atribuite în natură părţilor care au solicitat atribuirea în natură a bunurilor, A.A.A. şi Z.A. privind imobilul înscris în CF. nr-.... , reclamanta privind imobilul înscris în CF. nr.....).

Solicită schimbarea sentinţei şi în sensul de a se stabili sulta care i se cuvine potrivit cu cota de moştenire.

2. Apelul declarat de apelanta L.A..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel L.A. pe care o consideră în parte netemeinică şi nelegală, solicitând să se admită apelul şi să se modifice sentinţa instanţei de fond în sensul schimbării parţiale a hotărârii şi pe cale de consecinţă: să se respingă excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală invocată de reclamantă şi să se stabilească calitatea sa de moştenitoare acceptantă a succesiunii defunctului SZ.K., decedat la data de 22.07.2008 precum şi sulta ce i se cuvine din averea succesorală a defunctului, obiect al litigiului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului se arată că prin sentinţa civilă nr. 2275/07.12.2022, pronunţată de Judecătoria Sfântu-Gheorghe în dosarul nr...., s-a dispus dezbaterea succesiunii defunctului SZ.K., decedat la data de 22.07.2007 şi sistarea indiviziunii asupra bunurilor succesorale cu privire la care reclamanta A.R.M. a investit instanţa.

Dezbătând succesiunea lui decuius, prima instanţă, a admis excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, invocata de reclamantă, şi pe cale de consecinţă a stabilit calitatea acesteia de unică moştenitoare a defunctului.

Ceilalţi moştenitori legali, pârâţii Sz.

I.

G., F.E., SZ.T.P., SZ.T.M. şi ea - L.A.R. au fost înlăturaţi de la moştenire, instanţa reţinând că sunt străini de succesiune prin neacceptare.

Soluţia prin care instanţa a stabilit că sunt străini de succesiune prin neacceptare este neîntemeiată.

Probele administrate în cauză, referitor (a actele de acceptare a succesiunii de către ea, demonstrează contrariul celor reţinute de prima instanţă şi atestă că a acceptat în mod tacit succesiunea defunctului, în termenul legal de 6 luni prevăzut de art. 700 C. civ, din 1864 la care trebuie să se raporteze în raport cu data decesului lui SZ.K. survenit la data de 22.07.2008.

Astfel cum rezultă din actele de stare civilă şi arborele genealogic depuse la dosarul cauzei (f. 205 voi.

III. ) ea este nepoată de frate a defunctului SZ.K., tatăl său fiind meu, Sz.

L. {decedat la data de 11.01.1995) fiind fratele consangvin al defunctului.

Referitor la actele de acceptare tacită a succesiunii exercitate de ea, supune atenţiei în primul faptul că aşa cum a reţinut judicios şi prima instanţă, în afara bunurilor imobile obiect al litigiulului, defunctul SZ.K. a deţinut şi alte bunuri imobile - terenuri reconstituite în baza Legii 18/1991 - din care fac parte terenurile înscrise în Adeverinţa nr. ..../3.01.1992, eliberată de Comisia Locală Tarlungeni pentru o suprafaţă de 4,62 ha teren agricol, precum şi terenul înscris în Titlul de proprietate nr...../23.05,2008, eliberată de Comisia Judeţeană Braşov, (f. 63,64 vol.l)

A dovedit în faţa primei instanţe că a acceptat tacit succesiunea defunctului dovedind faptul că începând cu toamna anului 2008 a exercitat acte de folosinţă asupra acestor terenuri.

Acest fapt a fost recunoscut şi de reclamanta A.R.M. prin răspunsurile la interogator în cadrul cărora a recunoscut că ea (şi ceilalţi moştenitori) a/au folosit terenurile reconstituite în favoarea defunctului, prin înscrisurile mai sus arătate, începând cu toamna anului 2008 şi până în prezent.

Acceptarea tacită a succesiunii defunctului a fost dovedită şi prin declaraţia martorei SZ.I., din depoziţia căreia rezultă că a primit bani de la pârâta F.E. din foloasele terenului rămas de pe urma defunctului şi că la rândul său a contribuit la împrejmuirea a aceluiaşi teren.

Referitor la actele de folosinţă exercitate asupra terenurilor, prima instanţă a reţinut că acestea nu reprezintă acte de acceptare a succesiunii, deoarece pârâţii "au folosit aceste bunuri cu titlu de moştenire de la părinţii acestora, iar nu cu titlu de act de folosinţă a unor terenuri din patrimoniul succesoral al defunctului SZ.K.”.

Făcând această constatare instanţa a reţinut că "privitor la aceste terenuri s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numiţilor F.J., SZ.K. şi Sz.A. cu titlu de moştenire după autoarea acestora (bunica părţilor litigante) F.J. fiind fiind fiul pârâtei F.

I. şi Sz.A. fiind tatăl pârâţilor Sz.

G..

Nu este fiica lui Sz.A. ci este fiica lui Sz.

L. care nu figurează printre beneficiarii reconstituirii.

Beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate sunt ceilalţi fraţi ai defunctului SZ.K., respectiv F.J., Sz.A. şi însuşi defunctul.

Ca atare, folosinţa exercitată de ea nu poate fi calificată ca fiind o folosinţă echivocă, exercitată în atât în calitate de fiică a unuia dintre beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate, ci aceasta a fost exercitată în calitate de moştenitoare a defunctului, cu intenţia de a beneficia de averea succesorală a acestuia, fapt confirmat si prin depoziţia martorei SZ.I..

În atare situaţie, coroborând probele administrate privind dovada acceptării tacite a succesiunii defunctului, urmează a se reţine că a acceptat succesiunea defunctului SZ.K. şi ca atare în calitate de nepoată de frate face parte dintre moştenitorii legali ai acestuia, sens în care solicită schimbarea sentinţei atacate.

În cazul în care se va stabili că a acceptat succesiunea defunctului, în urma sistării indiviziunii asupra masei succesorale rămase de pe urma acestuia, urmează să beneficiez din masa succesorală, potrivit cu cota legală de moştenire ce i se cuvine potrivit art. 674 C. civ. 1864.

În acest sens, în faţa primei instanţe și-a exprimat opţiunea pentru primirea unei sulte din valoarea imobilelor supuse partajului, fiind de acord ca bunurile să fie atribuite în natură părţilor care au solicitat atribuirea în natură a bunurilor, A.A.A. şi Z.A. privind imobilul înscris în CF. nr-.... , reclamanta privind imobilul înscris în CF. nr......

Solicită schimbarea sentinţei şi în sensul de a stabili sulta care i se cuvine potrivit cu cota de moştenire.

3. Poziția procesuală a părții intimate în apel.

Intimata A.R.M. prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea apelurilor.

În motivarea apărării se arată că prin sentinţa de fond nu a fost admisă calitatea de moștenitoare pârâtei L.A.R., întrucât din probele administrate s-a constatat că aceasta nu a acceptat în mod expres succesiunea si nici nu a putut dovedi ca a acceptat-o în mod tacit.

Analizând pe fond prezenta cauza s-a constatat că pârâta nu a iniţiat sau efectuat pe perioada vieţii defunctului SZ.K. nici un act sau fapt care sa exprime vreo conduita in sensul minimal de menţinere a unor relaţii de vizite sau măcar dialog telefonic cu acesta, in scopul de a ridica din punct de vedere moral vreo pretenţie la dreptul de moştenire.

Despre vreun ajutor material, moral sau afectiv, mai ales in ultima perioada a vieţii cat a fost bolnav nici nu a fost vorba.

De asemenea despre acceptarea expresa a succesiunii nu s-a pus problema.

Singurul element de care s-a putut agăța pârâta după decesul lui SZ.K. a fost presupusă acceptare tacită a succesiunii, exprimată prin afirmația ca ar fi dat nişte bani celeilalte pârâte F.E. pentru edificarea unui gard pentru terenul din com.

Tarlungeni, obținut ca urmare a Adeverintei de Proprietate nr ... din 03.01.1992 si a Titlului de Proprietate nr. ... din 29.05 2008 și ar fi primit niște roade ale pământului de la aceasta, partea cu banii fiind susţinută în mod neclar și de martora ei SZ.I., care nu a constatat cu propriile simțuri aceste afirmații ci le-ar fi auzit undeva, cândva de la pârâta L.A.R., fără a putea preciza cu exactitate nici locul nici data, nici ce sumă, nici în ce monedă, nici unde urma să fie construit gardul, nici modalitatea prin care au fost dați (direct într-o întâlnire a celor 2, on-line, prin posta, printr-un călător etc.).

De asemenea, această martora nu poate preciza aceleași aspecte esențiale ca mai sus cu privire la primirea de către L.A.R. a fructelor și productelor pământului despre care a făcut vorbire în declarație sub prestația de jurământ.

De remarcat aici este faptul ca tocmai F.E. nu face nici o referire la ridicarea vreunui gard din banii primiţi de la pârâta L.A.R. pe care a deşi a instruit-o ce să spună în fața instanței au uitat să se sincronizeze, fapt din care rezultă că susținerea cu banii si cu gardul nu este adevărată ci doar o tentativă sau o încercare fără succes de a dovedi ceva ce în realitate nu a avut loc.

Din practica judiciara îndelungată în astfel de cauze este bine cunoscut faptul ca probele cu privire la actele de folosinţă ale unor bunuri trebuie sa fie directe, certe, pertinente, juste, clare si de netagaduit.

Ori in cauza de fata s-a constatat ca probele prezentate de pârâtă nu numai ca au fost îndoielnice, confuze, insuficiente pentru a argumenta cererile si afirmaţiile ei, ci mai mult decât atât, au dovedit contrariul in sensul ca din ele s-a desprins concluzia clara ca nu a folosit sau obtinut bunuri sau produse agricole explicit de pe terenul lui SZ.K..

Coroborând toate aceste probe, nu numai instanta de fond, cu experienta de netăgăduit în astfel de spete, dar si un neinițiat în stiințe juridice constată că toata această constructie probatorie pentru acceptare tacită este total neadevarată și se prăbuseste la prima vedere.

Pe toata durata procesului dar mai ales in timpul dezbaterilor au fost analizate in detaliu probele prezentate de parati iar instanta de fond a retinut in sentinta pronuntata doar un rezumat, o concluzie si anume ca probele prezentate de parati nu sunt în măsură să dovedească nici pe departe faptul că aceștia au folosit bunuri din masa succesorală a defunctului S.

K..

S-a constatat și mentionat în sentința pronunțată că F.E. nu a folosit sau beneficiat de bunuri din masa succesorală a defunctului S.

K. ci de bunuri ramăse de la tatăl ei F.

I..

Acest aspect este întru-totul adevărat, justificat și bine motivat de către instanta de fond, el rezultând din probele administrate.

F.E. a prezentat ca probe cele 2 înscrisuri de proprietate menționate mai sus, certificatul de deces al tatălui ei F.

I. și declarația martorului J.

I. care susține că F.E. deține anumite terenuri în com Tărlungeni moștenite de la bunica ei pentru care s-a judecat foarte mult timp.

Este ușor de constatat că cele 2 acte de proprietate menționate mai sus, în care sunt mentionați cei 3 proprietari cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, F.

I., SZ.K., Sz.A. au fost eliberate înainte de decesul lui SZ.K..

Este mai mult decât evident că F.E. nu avea cum să acţioneze în procese judecătorești sau în alte demersuri pentru obtinerea acestor 2 acte de proprietate prezentate mai sus în calitate de moștenitoare a lui SZ.K. din moment ce acesta era în viață, iar terenul obținut ca urmare a acestor 2 acte, din care sustine că a dat produse agricole celorlalti pârâți nu era moștenire de la SZ.K., aflat în viață ci de la tatal ei decedat în anul 1993 si pe cota căruia după anul 1993 a devenit proprietară.

Cu siguranță pârâta F.E. a acționat în calitate de moștenitoare a tatălui ei F.

I. care a decedat la data de 15.02.1993, (data dupa care a devenit proprietara, fiind unicul copil al acestuia), așa cum foarte bine a constatat și a concluzionat pe scurt instanța de fond.

Afirmația ei că a folosit acest teren doar din toamna anului 2008 este total neadevărată și lipsită de orice probă certă, directă.

In situația în care un imobil este folosit de către o persoană având mai multe calități în raport cu acesta, doctrina juridică și jurisprudența lămuresc pe deplin acest aspect confuz, în sensul că acorda prioritate calității celei mai apropiate de imobilul respectiv.

Astfel chiar daca F.E. a folosit acest teren în dublă calitate de moștenitoare a tatălui ei (devenita dupa anul 1993 proprietara) și mostenitoare a unchiului ei SZ.K., prioritate are cu siguranta cea de coproprietar si nu cea de mostenitoare a lui SZ.K..

Aceasta situație de folosire în dublă calitate, având caracter echivoc, neclar, îndoielnic, confuz nu poate reprezenta acceptare tacită a moștenirii.

Este bine cunoscut exemplul clasic dat în tratatele de drept civil în care folosirea unor bunuri comune de către soțul supraviețuitor, rămas în domiciliu comun în care a locuit cu defunctul, nu reprezintă acceptarea tacită a moștenirii.

Folosirea trebuie să rezulte din probe clare, directe, certe, neindoielnice, nu confuze.

Relativ la plata impozitului pentru acest teren de către parata F.E., nu a fost prezentată la dosar nici o chitanță în acest sens și chiar dacă ar fi existat s-ar fi încadrat în aceeași clasă de confuzie argumentata mai sus.

Referitor la expunerea pârâtei legata de răspunsul dat de ea la interogatoriu că ar fi recunoscut ca ea ar fi acceptat tacit moștenirea, face precizarea că nu stie cum a apărut acest răspuns afirmativ acolo, ea nu a răspuns cu da la această intrebare.

Fie din neatenție, fie din emoție fie din faptul că la momentul respectiv toți din sala de judecată purtau mască de protectie anticovid care impiedica vorbirea și audiția, poate nu a auzit bine întrebarea având probleme de sănătate atât cu vederea cât și cu auzul sau orice alt motiv, inclusiv o eroare materiala de scriere.

Pentru a clarifica acest aspect precizează încă o dată că răspunsul la această întrebare este că nu recunoaște faptul că pârâta L.A.R. ar fi acceptat tacit succesiunea dupa SZ.K..

Și-a rezervat dreptul de a depune o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. si ped. de art. 273 Cod Penal - mărturie mincinoasă, dar având în vedere relativitatea și insuficiența declarațiilor acesteia din care nu se poate releva nici pe departe certitudinea folosirii anumitor bunuri care au aparținut defunctului SZ.K. și nici nu au influențat în sens negativ decizia instanței de fond, apreciază că în acest moment nu este cazul.

Pe baza probelor și argumentelor prezentate mai sus solicită respingerea apelului introdus de pârâta L.A.R. și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond care este întru totul legală, temeinică și bine motivată.

4. Decizia instanţei de apel.

Analizând sentința atacată, a motivelor identice din cele două cereri de apel invocate de apelanți, tribunalul constată că apelurile sunt fondate, pentru considerentele de mai jos.

În ceea ce privește critica adusă prin cererile de apel cu privire la modul de soluționare de prima instanță a excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală, instanța de control judiciar reține că prima instanță a fost sesizată printre alte pretenţii cu privire la dezbaterea succesorală după defunctul SZ.K., decedat la data de 22.07.2008, conform copiei certificatului de deces seria DS nr. .... din 24.07.2008 (f.8 dosar fond).

Astfel, speței îi sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil, întrucât actualul Cod civil a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011, conform art. 220 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, deci după decesul defunctului SZ.K..

Moștenirea se deschide prin decesul persoanei fizice (art. 651 vechiul Cod civ.). Astfel, deschiderea moştenirii trebuie înţeleasă ca fiind consecinţa juridică a încetării din viaţă a unei persoane și se deschide în momentul decesului acesteia.

Așadar, momentul decesului defunctului SZ.K. reprezintă momentul de la care se naște dreptul de opțiune succesorală pentru succesibilii acestuia care au o vocație la succesiunea sa.

Din actele de stare civilă depuse de părțile din cauza pendinte, reiese că defunctul nu are moștenitori legali descendenții și nici soție supraviețuitoare, astfel că la moștenirea acestuia urmează să vină moștenitorii legali din clasa a doua de moștenire, respectiv doar colateralii privilegiați ai defunctului (frații și surorile acestora ), întrucât ascendenți privilegiați nu există în situația acestuia și vor fi înlăturați succesorii din clasa a III și a IV de moștenitori legali, conform prevederilor art.652, art. 659 şi următoarele Cod civil.

Potrivit art. 700 Codul civil vechi, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.

În cazul când moștenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul său, din motive de forță majoră, instanța judecătorească, la cererea moștenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârșit împiedicarea.

Față de aceste prevederi legale, instanța de control judiciar constată că la data de 22 iulie 2008 s-a deschis moștenirea părților din cauza pendinte în calitate de nepoți de frate sau soră.

Așadar, se constată că pentru apelanții și intimații din cauza pendinte termenul de opţiune succesorală a început să curgă de la deschiderea moştenirii faţă de toţi succesibili, indiferent că vocaţia lor la moştenire era concretă, utilă sau numai generală, eventuală.

Termenul de opţiune este unic şi începe să curgă de la data morţii celui care lasă moştenirea nu numai a succesibililor chemaţi în primul rând la moştenire.

Or, potrivit prevederilor legale, instanţa de control judiciar reţine că opţiunea exercitată de succesibili va produce efecte sau rămâne ineficace după cum succesibili de rang preferabil vor renunţa sau vor accepta moştenirea.

Aşadar, din probele administrate în cauză reiese că intimata A.

R.

M., fiind fiica defunctului Sz.A., acesta din urmă fiind frate al defunctului SZ.K, a cărei dezbatere succesorală este solicitată în cauză, în calitate de nepoată de frate și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în interiorul termenului de 6 luni prin declarația de opțiune succesorală pe care a dat-o la data de 15 septembrie 2008 la Biroul notarului public Bogdan Viorica (f.9 vol.

I dosar fond).

În ceea ce le privește pe celelalte părți, se constată că acestea nu s-au deplasat la nici un biroul notarial prin care să-și exercite în mod expres dreptul de opțiune succesorală după defunctul SZ.K., întrucât au declarat că și-au exercitat acest drept în mod tacit prin însușirea bunurilor acestui defunct.

Înainte de a se verifica care din intimați sau apelanți și-au exercitat dreptul de opțiune succesorală în mod tacit după defunctul SZ.K., instanța de control judiciar urmează să verifice mai întâi dacă în persoana lor există întrunite condițiile legale pentru a-l putea moșteni pe defunctul anterior amintit.

Așadar, indiferent dacă este vorba despre o moștenire legală sau testamentară, o persoana poate moșteni, numai dacă întrunește, în mod cumulativ, următoarele trei condiții:

1. să aibă capacitate succesorală, adică să existe la momentul deschiderii moștenirii sau cu alte cuvinte să aibă aptitudinea de a fi subiect al drepturilor și obligaţiilor pe care le implică calitatea de succesor, condiție îndeplinită de toate părțile din cauza prezentă, așa cum rezultă din actele de stare civilă și din manifestarea lor de voință de a veni și culege succesiunea defunctului lor unchi, sau în alte două cazuri a descendenților nepoților de unchi.

2. să aibă vocație la moștenire (în temeiul legii sau în temeiul testamentului).

Cu privire la această condiție, se constată că niciuna dintre părțile din cauza pendinte nu este titulara vreunui legat, defunctul SZ.K. nelăsând întreaga sa avere sau o parte din aceasta vreunui legatar.

În privința vocației succesibililor la succesiunea defunctului SZ.K., instanța reține pe baza actelor de stare civilă și a arborelui genealogic, că defunctul SZ.K. nu are descendenți, soție supraviețuitoare și nici nu a avut ascendenți privilegiați ai acestuia în viață la momentul decesului său.

Se constată că defunctul SZ.K. a avut un singur frate bun (adică amândoi având același tată și aceeași mamă) respectiv pe Sz.A., decedat la data de 02.02.1992, deci anterior defunctului din cauza pendinte, astfel că partea acestuia revine în părți egale descendenților defunctului Sz.A., care sunt intimata-reclamantă A.

R.

M. și ipotetic apelantul SZ.I.G., dacă se va constata că acesta a acceptat succesiunea în mod tacit în termenul de opțiune succesorală de 6 luni a acestui defunct, cei doi din urmă fiind frați, conform actelor de stare civilă aflate în dosar.

Defunctul SZ.K. are un frate consagvin, după tată, respectiv pe defunctul Sz.

L., decedat la data de 11.01.1995 și care a lăsat în viață doi descendenți, pe apelanta-pârâtă L.

A.

R. și pe Sz.

P., decedat la data de 26.01.1999, după tatăl său, și care are descendenți pe intimații Sz.

T. și Sz.

T.r, conform actelor de stare civilă aflate în dosarul de fond.

Se reține că defunctul SZ.K. a avut un frate uterin în persoana defunctului F. I. (frate numai după mamă), decedat la data de 1993, deci după defunctul din cauză, și care are ca descendent în viață pe apelanta - pârâtă F.E..

Prin urmare, înainte de a stabili modalitatea în care aceste persoane pot culege moștenirea defunctului SZ.K. pe linii, iar apoi pe tulpini şi/sau pe calea reprezentării în situaţia numai a unora dintre succesibili, se impune a se verifica dacă aceştia au acceptat succesiune defunctului în mod tacit şi în termen sau sunt străini de succesiune prin neacceptare sau prin acceptare ei cu depăşirea termenului de opţiune succesorală prevăzut de art. 700 Cod civil.

Ultima condiție, să nu fie nedemni de a moşteni, în privința acestei condiții se constată că niciuna dintre părți nu a dovedit că vreunul dintre ei a fost declarat nedemn pentru a culege moștenirea lăsată de unchiul lor, ceea ce înseamnă că toți au vocație de a moșteni, sancțiune nedemnității fiind înlăturarea succesibilului de la dreptul de a culege parte din moștenirea antecesorului său.

În drept, potrivit art. 685 și următoarele din Codul civil instituie diferite principii legate de acceptarea moștenirii stipulând că: succesiunea poate fi acceptată curat și simplu, sau sub beneficiu de inventar.

Minorii și interzișii nu pot face valabil acceptarea unei moșteniri decât conform dispozițiilor titlului de la minoritate și tutelă.

Acceptarea poate fi sau expresă sau tacită.

Este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare, conform art. 689 Cod civil.

Potrivit art. 690 Cod civil, actele curat conservatorii, de îngrijire și de administrație provizorie, nu sunt acte de primirea moștenirii, dacă cel ce le-a făcut n-a luat titlu sau calitate de erede.

Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii (art. 644, art. 688, art. 696, art. 899 alin. 1 din vechiul Cod civil).

De asemenea, se reține că transmiterea nu are caracter definitiv și obligatoriu, legea precizând că “nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine” (art. 686 din vechiul Cod civil), succesibilul având drept de opțiune succesorala, adică dreptul de a alege între consolidarea, confirmarea titlului său de moștenitor prin acceptarea moștenirii sau desființarea titlului prin renunțarea la succesiune.

Or, din probele administrate în cauză reiese că apelanții și intimații au acceptat tacit succesiunea defunctului SZ.K. în termenul de opțiune succesorală, așa după cum rezultă din următoarele probe concludente, pertinente și verosimile, după cum urmează:

Reclamanta - intimată A.

R.

M. prin interogatoriul dat primei instanțe (f.131 vol.

II) a mărturisit că defunctul SZ.K. deține terenuri în comuna Tărlungeni, sat .... și pe care le-a folosit apelanta F.E. din toamna anului 2008.

A mai declarat că ,,bănuieşte și că toți ceilalți pârâți-moștenitori ai defunctului SZ.K. au contribuit la plata cositului și la plata impozitului după terenurile din satul .....”, iar prin răspunsul la întrebarea cu nr. 5 din interogatoriul dat, intimata a recunoscut că apelanții F.E. și SZ.I.G. au acceptat succesiune în mod tacit după SZ.K..

Or, potrivit art. 349 Cod procedură civilă, constituie mărturisire recunoaşterea de către una dintre părţi, din proprie iniţiativă sau în cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversă îşi întemeiază pretenţia sau, după caz, apărarea.

Potrivit art. 349 Cod procedură civilă, mărturisirea judiciară face deplină dovadă împotriva aceluia care a făcut-o, fie personal, fie prin mandatar cu procură specială. (2) Mărturisirea judiciară nu poate fi divizată împotriva autorului decât în cazurile când cuprinde fapte distincte şi care nu au legătură între ele. (3) De asemenea, mărturisirea judiciară nu poate fi nici revocată, afară numai dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile.

Astfel, față de aceste prevederi legale, instanța constată că mărturisirea făcută de reclamanta A.

R.

M. reprezintă o probă concludentă în privința recunoaşterii acceptării în mod tacit de către apelanții-pârâți a succesiunii defunctului SZ.K. și cum aceasta nu poate fi revocată de reclamantă şi având valoare probatorie relevantă în cauză, urmează să fie coroborată cu celelalte probe și se înlătură apărările intimatei-reclamante aduse prin întâmpinarea formulată în apel în privinţa acesteia a fiind doar afirmații fără suport legal şi material, fiind doar speculații avocățești și cu tendință amenințătoare la adresa apelanților prin folosirea expresiei „că îşi rezervă dreptul de a depune o plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 273 Cod penal”.

De asemenea, are relevanţă în cauză şi se coroborează cu mărturisirea reclamantei şi demersul pe care aceasta l-a realizat prin încheierea cu părţile din cauză a tranzacţiei din 23 iunie 2021, prin care aceasta împreună cu succesibili defunctului SZ.K. au hotărât de comun acord modalitatea de sistare a partajului succesoral cu privire la bunurile rămase în masa succesorală a defunctului din cauza de faţă.

Or, acest înscris chiar dacă nu a fost folosit pentru emiterea unei hotărâri de expedient pentru că nu a vizat întreaga pretenţiei din cererea introductivă, are valoarea unui început de probă prin care reclamanta a recunoscut în mod indirect că rudele sale au acceptat în mod tacit moştenirea unchiului lor, pentru că altfel nu se impune să se stabilească cu acestea ca după dezbaterea succesorală a defunctului Sz.

K. bunurile acestuia în urma sistării partajului succesoral să îi revină ei, cu obligaţia de plată a sultei de către ea către ceilalţi moştenitori (f.116, 117 vol.

II dosar fond).

Totodată, se constată că prin titlul de proprietate nr. ..../2008 şi a adeverinţei nr. ...../1991, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Braşov a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 6500 mp defuncţi F.J. (tatăl apelantei F.E.), SZ.K., defunctul a cărei dezbatere succesorală se realizează în cauza de faţă) şi lui Sz.A. (f. 94 dosar apel).

Primăria comunei Tărlungeni, prin adresa nr. ..../06.07.2023, a arătat că potrivit evidenţelor sale fiscale, apelanta F.E. a achitat impozit pentru suprafaţa de 21600 mp teren arabil extravilan şi pentru 40000 mp teren extravilan.

A mai învederat că din declaraţia apelantei depusă la organul fiscal reiese că terenul de 65000 mp din tarla 85 parcela 552/7 cuprins în titlul de proprietate nr. ..../2008 a fost declarat pentru impozitare şi că aceasta a plătit şi în anul 2023 impozitul aferent acestui teren (f.88 dosar apel).

Prin adeverinţele nr. 6057/27.04.2016 şi nr. 7213/23.05.2016, Primăria comunei Tărlungeni a adeverit că F.E. figurează în evidenţele fiscale cu 2,16 ha teren arabil extravilan şi fâneaţă.

Impozitul este achitat la zi de aceasta (f. 90, 91 dosar apel).

Audiată de prima instanţă, martora SZ.I. a declarat că o cunoaşte pe pârâta L.A.R. şi că în anul 2008 a vorbit cu aceasta despre decesul unchiului ei şi că i-a relatat că îl poate moşteni şi că-i revin din bunurile lăsate de acesta.

A declarat că în toamna anului 2008, L.A.R. a fost căutată la locul de muncă de F.E., cu care a discutat despre terenul pe care îl deţin împreună cu defunctul SZ.K. pentru al împrejmui.

S-a afirmat că este vorba de terenul situat în ......

A auzit că acestea au discutat că unchiul lor nu are descendenţi şi că ele îl vor moşteni.

Cu acea ocazie, L.A.R. i-a dat bani numitei F.E. pentru a împrejmui terenul, dar i-a dat şi banii proveniţi din valorificarea produselor rezultate din exploatarea acestui teren (f.84 vol.

III dosar fond).

Se constată că această probă se coroborează cu mărturisirea tuturor părţilor interogate de prima instanţă, cu depoziţia martorului J.I. şi inclusiv cu mărturisirea reclamantei.

Audiat, matorul J.I. a declarat că o cunoaşte pe F.E. pentru că este vecinul acesteia şi are cunoştinţă că acesta s-a judecat mulţi ani pentru obţinerea unui teren ce i-a revenit tatălui ei şi unchilor acesteia.

După ce a câştigat terenul, F.E. s-a ocupat foarte mult de teren, l-a curăţat de gunoaie şi l-a lucrat.

Ştie că aceasta a împrejmuit terenul (f.87 vol.

III) .

A.

R.

M., prin răspunsul la interogatoriul propus de apelanta L.A.R., a recunoscut că terenul în suprafaţă de 6500 mp înscris în titlul de proprietate nr. 44478/2008 ce a fost reconstituit defuncţilor SZ.K., Sz.A. şi F.J. a fost folosit începând cu toamna anului 2008 de pârâţii F.E., L.A.R., SZ.I.G., Sz.

Tihamer şi Sz.

Timea Monika (f.132 vol.

II. dosar fond).

Or, în contextul prezentei speţe, apelanţii au dovedit prin probele administrate şi dezvoltate anterior că au acceptat în mod tacit succesiunea de pe urma defunctului SZ.K. prin preluarea terenului aferent cotei acestuia din titlul de proprietate nr. 44478/2008, în sensul că au început să îl exploateze, să îşi însuşească fructele rezultate din folosirea acestuia, dar şi că le-au valorificat pentru a obţine venituri în vederea împrejmuiri terenului şi pe care şi le-au cules în această calitate de succesibil cu vocaţie succesorală la masa succesorală a acestui defunct anterior amintit.

Reţinând că vocaţia succesorală a moştenitorilor legali are drept fundament relaţia de afecţiune, de apropiere între rude, relaţie ce presupune manifestarea, păstrarea unei comunicări, a unei legături între acestea şi cum succesibilii descrişi anterior în prezentele considerente şi-au însuşit o parte din bunurile imobile ale defunctului SZ.K. mai bine de 14 ani, imediat de la decesul acestuia, urmat apoi de interesul în culegerea fructelor moştenirii, în condiţiile în care în acest interval de toţi succesibili au efectuat acte de acceptare a moştenirii în mod tacit, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile art. 700 Cod civil.

Aşadar, este evident că preluarea prin însuşirea drepturilor ce reveneau defunctului SZ.K. de succesibilii cu vocaţie la moştenirea acestuia care a lăsat bunul imobil să facă parte din masa sa succesorală are semnificaţia unei acceptări tacite a succesiuni şi cum din aceleaşi probele administrate reiese că părţile din cauza pendinte, ce au dovedit existenţa unei legături de rudenie a lor cu acest defunctul, au acceptat moştenirea acestuia imediat după decesul său, instanţa constată că acestea şi-au exercitat în termenul legal dreptul de opţiune succesorală în mod tacit, în sensul prevederilor art. 689 Cod civil şi astfel instanţa găseşte că excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală invocată de reclamanta A.R.M. cu privire la pârâţii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M. este neîntemeiată şi se impune a fi respinsă.

Însă, având în vedere principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire, care statuează că moştenirea se împarte în mod egal între acestea, instanţa de control judiciar va face aplicarea în speţa de faţă a excepţiilor de la acest principiu, pentru că pe de o parte vin să culeagă moştenirea defunctului SZ.K. nepoţii săi de frate şi vor culege moştenirea pe tulpini, iar pe de altă parte, pentru că aceşti moştenitori colaterali privilegiaţi provin din părinţi diferiţi între ei (adică fraţi buni, fraţi consagvini şi fraţi uterini, aşa cum s-a arătat mai sus) şi cum şi aceşti descendenţi de fraţi sunt din categorii diferite (indiferent că vin la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare succesorală), instanța apreciază că, în speță, moştenirea nu se va împărţi în părţi egale mai întâi, ci se va face pe linii, egalitatea păstrându-se între fraţii pe aceeaşi linie, însă fratele bun sau moştenitorii acestuia din urmă ai defunctului vor beneficia de cota-parte pe ambele linii (privilegiul dublei legături).

În speţă, se constată că frate bun cu defunctul SZ.K. este numai defunctul Sz.A. şi acestuia îi revine câte o cotă parte pe ambele linii, mai exact moştenitorii acestuia din urmă vor beneficia de o cotă mai mare decât a moştenitorilor fraţilor defunctului ce sunt fie consangvini, fie uterini.

Prin urmare, instanţa urmează să stabilească cotele ce revin moştenitorilor legali ce provin din clasa colateralilor privilegiaţi, dar pentru că nu sunt critici aduse prin cererile de apel în privinţa componenţei masei succesorale a defunctului SZ.K. şi aceste dispoziții au intrat în autoritatea de lucru judecat, va menţine mai întâi dispoziţiile din sentinţă prin care s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul SZ.K., decedat la data de 22.07.2008 cu ultimul domiciliu în loc.

Sfântu Gheorghe, jud.

Covasna şi a dispoziţiei prin care s-a constatat că din masa succesorală a acestuia fac parte :

- Cota de 6/16 din imobilul înscris în CF nr. .... sub nr top .../2/b - teren în suprafaţă de 370 mp.

- Cota de 6/16 din imobilele înscrise în CF ..../C1-U1 sub număr top .../2/b/I, apartament nr. 1 și .... – C1- U2 cu nr. Top 992/2/b/II apartament nr. II.

- Cota de 3/4 din imobilul înscris în CF nr. .... C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr. Top .../828/4/VII și număr top .../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinţe situate în ...................

Astfel, aplicând excepţiile anterior descrise la principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire, tribunalul va stabili că sunt două linii pentru împărţirea moştenirii acestuia, o linie maternă şi o linie paternă, adică o cotă de ½ parte va fi culeasă de descendenţii fraţilor pe linia paternă, care sunt Sz.

L. şi Sz.A. şi cărora li cuvine în părți egale câte o cotă-parte din jumătate cotei pe linia amintită (adică câte o cotă fiecare de 1/2 parte din cota-parte de 1/2 ce este linia masei succesorală pe linie paternă şi astfel cota fiecăruia fiind de ¼ parte care se aplică asupra cotelor acestui defunct deţinute asupra bunurilor imobile descrise anterior), iar o cotă de ½ parte din masa succesorală revine liniei materne ce va fi culeasă în mod egal de F.

I. şi Sz.A. (adică fiecare câte o cotă de ½ parte din cota-parte de 1/2 a liniei maternă, astfel cota fiecăruia fiind de ¼ parte care se aplică asupra cotelor acestui defunct deţinute asupra bunurilor imobile descrise anterior ).

Prin urmare, instanţa constată că după defunctul SZ.K. sunt moştenitori legali colateralii privilegiaţi cu cotele aferente, următorii :

- SZ.I.G., în calitate de nepot de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală a acestuia de câte o cotă de 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra imobilele descrise anterior şi în dispozitivul sentinţei atacate.

- A.R.M. în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală a acestuia de câte o cotă de 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile

- F.E., în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- L.A.R., în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/8 din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- SZ.T.P. şi SZ.T.M. în calitate de strănepoţi de frate cu o cotă de 1/16 parte fiecare din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile.

În continuare, instanţa constată că au intrat în autoritatea de lucru judecat dispoziţiile cu privire la sistarea partajului judiciar și a modalităţii de formare a loturilor şi de atribuire în natură a imobilelor ca urmare a faptului că nu fac obiectul de analiză a cererilor de apel formulate de apelanţii SZ.I.G., F.E. şi L.A.R. şi astfel va menţine dispoziţia de admitere a cererii de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta A.R.M. în contradictoriu cu pârâţii C.M.T., A.A.A., Z.A., SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M., dar şi dispoziţia de ieșire din indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. ....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top. .../828/4/VII și număr top ..../827/2/2/VII, cu privire la atribuirea în natură a imobilului în favoarea reclamantei A.R.M. și înscrierea acesteia în cartea funciară ca proprietar cu titlul de dezbatere succesorală şi partaj judiciar.

Se va menţine de asemenea dispoziţia de ieșire din indiviziune asupra imobilelor înscrise CF nr. ....

C1-U1 Sfântu Gheorghe sub nr top .../2/b - teren în suprafaţă de 370 mp și în CF ....-C1-U1 sub număr top .../2/b/I, apartament nr. 1 compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară şi 2 pivniţe, și CF nr. .... – C1- U2 cu nr.

Top .../2/b/II apartament nr.

II compus din 1 cameră, 1 bucătărie şi magazie de lemne şi de atribuire în natură a imobilelor în favoarea pârâţilor A.A.A. și Z.A. și înscrierea acestora în cartea funciara ca proprietari, cu cota de ½ fiecare, asupra fiecăruia dintre imobile, cu titlul de partaj judiciar, intrată şi aceasta în autoritatea de lucru judecată, conform art. 431 Cod procedură civilă.

De asemenea, pentru că niciuna din părțile din pricina de față nu a adus critici cu privire la valoarea bunurilor imobile ce constituie masa succesorală a defunctului SZ.K. stabilite prin rapoartele de expertiză de identificare și de evaluare a acestora, întocmite la fond, dar și văzând că intimatul-pârât C.M.T. a fost de acord cu prețul de evaluare a imobilului înscris în CF ...., conform notei sale scrise aflată la fila 13 vol.

IV dosar fond, instanța urmează ca sultele ce le revin fiecărui moștenitor al defunctului SZ.K. să fie calculate raportat la aceste prețuri necontestate de părți, pentru a se respecta principiul egalizării loturilor părților în funcție de cota parte pe care o deține fiecare moștenitor asupra imobilelor evaluate în speța pendinte și de cota defunctului asupra imobilului.

Potrivit art. 742 Cod civil, inegalitatea părţilor date în natură se compensează prin bani.

Așadar, în ceea ce privește imobilului înscris în CF nr. ....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top ..../828/4/VII și număr top ..../827/2/2/VII și care a fost atribuit prin sentința atacată în natură în favoarea reclamantei A.R.M., se reține că potrivit raportului de expertiză tehnică evaluator întocmit de expert, imobilul descris anterior și care se compune dintr-un apartament cu două camere și dependinţe, situat .............. a fost evaluat la valoarea de circulaţie de 38.970 Euro, echivalentul în lei fiind suma de 192.850 lei (fila 162 vol.

II dosar fond).

Având în vedere că moneda de circulație în România este „leu”, instanța urmează să stabilească sulta fiecărui comoștenitor/coproprietar cum este şi situaţia intimatul C.

M. în moneda națională.

Pentru respectarea principiului guvernat de art. 472 Cod civil, instanța urmează să oblige reclamanta A.R.M. să plătească sultă fiecărui coproprietar ce deține câte o cotă parte din imobilul ce a făcut obiectul dezbaterii succesorale şi a partajului judiciar în prezentul dosar, după cum urmează:

- către C.M.T. suma de 48.212 lei (echivalentul sumei de 9742,5 Euro la data de 29.09.2021) cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de ¼ a acestuia, conform raportului de expertiză întocmit de expert .....

- către SZ.I.G. suma de 36.159 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- către F.E., suma de 36.159 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- către L.A.R., suma de 18.080 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/32 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- către SZ.T.P. suma de 9.039 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/64 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- către SZ.T.M. suma de 9.039 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/64 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză.

În ceea ce privește valoarea imobilului înscris în CF nr. .... sub nr top ..../2/2b - teren în suprafaţă de 370 mp, instanța de control judiciar reține că s-a stabilit de prima instanță ca prețul acestuia să fie o medie între valoarea stabilită urmare a abordării prin costuri și comparaţie directă – 49.600 Euro (fila 33 vol.

III, raport de expertiză) și valoarea stabilită prin metoda extracţiei folosită în suplimentul la raportul de expertiză – 41.300 Euro (fila 161 vol.

III), și pentru că toate abordările folosite de către expert au fost valide din punct de vedere tehnic și pentru că părțile nu au contestat-o prin cererea de apel, se va avea în vedere la calcularea şi stabilirea sultelor în vederea egalizării loturilor valoarea de 45.450 Euro (valoarea medie) pentru teren ce este echivalentul sumei de 2249580 lei.

În privința valorii imobilelor înscrise în CF ..../C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 și .... – C1- U2 cu nr.

Top ..../2/b/II apartament nr.

II potrivit raportului de expertiză realizat în cauză se reține că acesta a fost evaluat la suma de 11.200 Euro, echivalentul sumei de 55.400 lei (f.166 vol.

III dosar fond).

Reținând voința părţilor, manifestată cu privire la ieşirea din indiviziune a imobilelor înscrise în CF nr. .... sub nr top .../2/2b - teren în suprafaţa de 370 mp și în CF ..../C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 și .... – C1- U2 cu nr.

Top ..../2/b/II apartament nr.

II să se facă în natură către pârâţii A.A.A. și Z.A.t (fila 117 vol.

II dosar fond) și cum acesta a fost atribuit în mod definitiv prin sentința de fond neatacată în această privință a sistării stării de ieșire din indiviziune, instanța urmează să oblige pe acești pârâți în mod individual, potrivit cotei culese de fiecare, la plata sultei egalizatoare către fiecare din comoștenitorii/coproprietarii imobilul amintit.

Astfel, pârâtul A.A.A. va achită sultă următoarelor părţi:

- reclamantei A.R.M. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform raportului de expertiză întocmit de expert ......

- pârâtului SZ.I.G. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- F.E., suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- L.A.R., suma de 1298 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 a acestuia din construcţie și suma de 5.272 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- SZ.T.P. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- SZ.T.M. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză

Pârâta Z.A. va achit, în baza aceluiaşi principiu de drept prevăzut de art. 472 Cod civil, sultă următoarelor părţi:

- reclamantei A.R.M. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtului SZ.I.G. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei F.E., suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei L.A.R., suma de 1298 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 a acestuia din construcţie și suma de 5.272 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză

- pârâtului SZ.T.P. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei SZ.T.M. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

Așadar, pentru că procedura partajului este reglementată prin dispozițiile art. 980-996 C. pr. civ. , ce sunt aplicabile speței, și din interpretarea cărora reiese că părțile între care poartă un astfel de litigiu au, atât calitate de reclamant, cât și de pârât, iar măsurile de partajare dispuse profitând în egală măsură atât reclamanților, cât și pârâților, indiferent de calitatea procesuală, reclamant sau pârât, pentru realizarea partajului succesoral, instanța apreciază că suportarea cheltuielilor de procedură va incumba tuturor comoştenitorilor/coproprietarilor.

Or, reținând că prin cererea introductivă reclamanta A.R.M. a solicitat obligarea părților la plata cheltuielilor de judecată și cum cererile de apel sunt întemeiate în limitele cu care a fost investită instanța de apel, dar și reținând că sentința atacată se modifică substanțial și că noile dispoziții ale hotărârii judecătorești au efecte și în privința cheltuielilor de judecată pe principiul că fiecare parte are obligația să suporte cheltuielile aferente dezbaterii succesorale și a petitelor de sistare a stării de indiviziune a părților potrivit cotei pe care o dețin, instanța urmează ca, în baza principiului culpei procesuale și a faptului că fiecare parte profită de pe urma dezbaterii succesorale și a sistării stării de indiviziune asupra imobilelor din cauza pendinte, să oblige părțile care nu au avansat sume suficiente potrivit cotei fiecăruia la plata către partea care a avansat sume mai mari de bani decât cota de proprietate pe care o deține asupra acelorași imobile, potrivit art. 453 Cod procedură civilă coroborat cu art. 980-996 Cod procedură civilă.

Se constată, pe baza documentelor justificative aflate în dosarul de fond, că reclamanta A.R.M. a avansat cheltuieli de judecată la fond în sumă totală de 16.270 lei, iar potrivit cotei pe care o deținea din masa succesorală, aceasta ar fi trebuit să avanseze potrivit cotei sale suma de 4067 lei.

Se reține că pârâta F.E. a avansat, la fond, suma de 260 lei, SZ.I.G. suma de 100 lei, Sz.

T., Sz.

T. și L.A.R. fiecare câte 100 lei, sume care vor fi scăzute din suma pe care aceștia trebuie să o avanseze reclamantei potrivit cotei parte a fiecăruia din imobilele descrise mai sus.

De asemenea, se constată că reclamanta A.

R. a formulat în faţa primei instanţe cerere de ajutor public judiciar cu privire la obligaţia sa de plată a taxei judiciare de timbru aferentă pretenţiilor deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar.

Se reţine că prin încheierea de şedinţă din data de 18.12.2019 (fila 39 vol.

I dosar fond ) s-a admis cererea de ajutor public judiciar şi s-a redus taxă judiciară de timbru de la 14.099,10 lei la suma de 7000 lei şi care la rândul său a fost eșalonată în 20 rate lunare de plată.

Aşadar, se constată că reclamantă a beneficiat de un ajutor public judiciar în cuantum de 7099,10 lei.

Potrivit art. 50 ind. 2 din OUG nr. 51/2008, în situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.

Față de valoarea bunurilor asupra cărora reclamanta a dobândit dreptul de proprietate, prima instanţă a constatat incidența acestor dispoziţii legale și a dispus obligarea reclamantei la plata către stat a sumei de 7099,10 lei cu titlu de ajutor public judiciar de care a beneficiat.

Această încheiere nu a fost atacată de reclamantă, astfel că a intrat în autoritate de lucru judecat în privinţa dispoziţiei de plată a reclamantei a acestei sume către bugetul de stat şi va fi menţinută, însă această sumă va fi luată în considerare la stabilirea cheltuielilor de judecată ce vor fi calculate în funcţie de cota parte a fiecărui comoştenitor/coproprietar.

În consecință, în baza art. 453 Cod procedură civilă și a principiului dezvoltat anterior, în sensul în care cheltuielile de judecată trebuie suportate de toți comoștenitorii direct proporțional cu cota parte ce li se cuvine asupra masei succesorale şi a partajului judiciar şi cum scopul partajului este acela de sistare a stării de indiviziune cu determinarea în concret a dreptului fiecăruia, instanța urmează a obliga pârâţii la plata către reclamantă a următoarelor sume, după cum urmează: SZ.I.G. suma de 3.967 lei, F.E. suma de 3.860 lei, L.A.R. suma de 1.934 lei, SZ.T.P. suma de 917 lei şi SZ.T.M. suma de 917 lei.

Față de considerentele expuse, în baza art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, tribunalul găsește ca fiind fondate cererile de apel formulate de apelanţii F.E., Sz.

I. şi L.A.R. în contradictoriu cu intimaţii A.R.M., Sz.

T.

SZ.T.M., C.M.T., A.A.A. şi Z.A., împotriva sentinţei civile nr. 2275 din 7 decembrie 2022 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe (astfel cum a fost îndreptată prin încheierile din 23 decembrie 2022 şi din 6 ianuarie 2023), pe care o va schimba în parte, în sensul că:

Va respinge excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală invocată de reclamanta A.R.M. cu privire la pârâţii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M..

Va menţine dispoziţia din sentinţa atacată prin care s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul SZ.K., decedat la data de 22.07.2008 cu ultimul domiciliu în loc. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

Va menţine dispoziţia prin care s-a constatat că din masa succesorală a defunctului SZ.K. fac parte:

- Cota de 6/16 din imobilul înscris în CF nr. .... sub nr top ..../2/b - teren în suprafaţă de 370 mp.

- Cota de 6/16 din imobilele înscrise în CF ..../C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 și .... – C1- U2 cu nr. Top ...../2/b/II apartament nr. II.

- Cota de 3/4 din imobilul înscris în CF nr. .... C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr. Top ..../828/4/VII și număr top ..../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinţe situate în ............................

Va constata că după defunctul SZ.K. sunt moştenitori legali colateralii privilegiaţi:

- SZ.I.G., în calitate de nepot de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală a acestuia de câte o cotă de 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra imobilele descrise mai sus,

- F.E., în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- L.A.R., în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/8 din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- SZ.T.P. şi SZ.T.M. în calitate de strănepoţi de frate cu o cotă de 1/16 parte fiecare din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- A.R.M. în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală a acestuia de câte o cotă de 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile.

Va menţine dispoziţia de admitere a cererii de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta A.R.M. în contradictoriu cu pârâţii C.M.T., A.A.A., Z.A., dar şi în contradictoriu cu pârâţii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M..

Va menţine dispoziţia de ieșire din indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. ....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr.

Top .../828/4/VII și număr top ..../827/2/2/VII, cu privire la atribuirea în natură a imobilului în favoarea reclamantei A.R.M. și înscrierea acesteia în cartea funciară ca proprietar cu titlul de dezbatere succesorală şi partaj judiciar.

Va obliga reclamanta A.R.M. să achite sultă următorilor pârâţi :

- C.M.T. suma de 48.212 lei ( echivalentul sumei de 9742,5 Euro la data de 29.09.2021) cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de ¼ a acestuia, conform raportului de expertiză întocmit de expert Szanto Emese Judit.

- SZ.I.G. suma de 36.159 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- F.E., suma de 36.159 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- L.A.R., suma de 18.080 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/32 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- SZ.T.P. suma de 9.039 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/64 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- SZ.T.M. suma de 9.039 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/64 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

Va menţine dispoziţia de ieșire din indiviziune asupra imobilelor înscrise CF nr. ....

C1-U1 Sfântu Gheorghe sub nr top ..../2/b - teren în suprafaţă de 370 mp și în CF ....-C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară şi 2 pivniţe, și CF nr. .... – C1- U2 cu nr.

Top ...../2/b/II apartament nr.

II compus din 1 cameră, 1 bucătărie şi magazie de lemne şi de atribuire în natură a imobilelor în favoarea pârâţilor A.A.A. și Z.A. și înscrierea acestora în cartea funciara ca proprietari, cu cota de ½ fiecare, asupra fiecăruia dintre imobile, cu titlul de partaj judiciar.

Va obliga pârâtul A.A.A. să achite sultă următoarelor părţi:

- reclamantei A.R.M. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform raportului de expertiză întocmit de expert ......

- pârâtului SZ.I.G. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- F.E., suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- L.A.R., suma de 1298 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 a acestuia din construcţie și suma de 5.272 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- SZ.T.P. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- SZ.T.M. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză

Va obliga pârâta Z.A. să achite sultă următoarelor părţi:

- reclamantei A.R.M. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtului SZ.I.G. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei F.E., suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei L.A.R., suma de 1298 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 a acestuia din construcţie și suma de 5.272 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză

- pârâtului SZ.T.P. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei SZ.T.M. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

Va obliga pârâţii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M. la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta A.R.M., după cum urmează : SZ.I.G. suma de 3967 lei, F.E. suma de 3860 lei, L.A.R. suma de 1934 lei, SZ.T.P. suma de 917 lei, SZ.T.M. suma de 917 lei.

Va menţine încheierea din 6 ianuarie 2023 în privinţa dispoziţiei privind obligarea reclamantei A.R.M. la plata către stat a sumei de 7099,10 lei cu titlu de ajutor public judiciar de care a beneficiat.

Față de prevederile art. 453 Cod procedură civilă, reţinând culpa procesuală a intimatei-reclamante A.

R., în apel, tribunalul o va obliga pe aceasta la plata către apelanta F.E. a sumei de 50 lei cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru), iar faţă de apelanta L.A.R. o va obliga la plata sumei de 2050 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat plus taxa judiciară de timbru), potrivit dispozitivului de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de apelanţii F.E., domiciliată în ..............., SZ.I.G., domiciliat în ................ şi L.A.R., domiciliată ..................., în contradictoriu cu intimaţii A.R.M., având CNP ............., cu domiciliul .............., SZ.T.P., cu domiciliul în ................., SZ.T.M., cu domiciliul în ................, C.M.T., cu domiciliul în .................., A.A.A. şi Z.A., ambii cu domiciliul în mun. ........................, împotriva sentinţei civile nr. 2275 din 7 decembrie 2022 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe (astfel cum a fost îndreptată prin încheierile din 23 decembrie 2022 şi din 6 ianuarie 2023), pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Respinge excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală invocată de reclamanta A.R.M. cu privire la pârâţii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M..

Menţine dispoziţia din sentinţa atacată prin care s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul SZ.K., decedat la data de 22.07.2008, cu ultimul domiciliu în loc. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

Menţine dispoziţia prin care s-a constatat că din masa succesorală a defunctului SZ.K. fac parte:

- Cota de 6/16 din imobilul înscris în CF nr. .... sub nr top..../2/b - teren în suprafaţă de 370 mp.

- Cota de 6/16 din imobilele înscrise în CF ..../C1-U1 sub număr top .........../2/b/I, apartament nr. 1 și .... – C1- U2 cu nr. Top ........./2/b/II apartament nr. II.

- Cota de 3/4 din imobilul înscris în CF nr. .... C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr. Top ......./828/4/VII și număr top ........../827/2/2/VII apartament compus din doua camera și dependinţe situate în .......................

Constată că după defunctul SZ.K. sunt moştenitori legali colateralii privilegiaţi:

- SZ.I.G., în calitate de nepot de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală a acestuia de câte o cotă de 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra imobilele descrise mai sus,

- F.E., în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- L.A.R., în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/8 din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- SZ.T.P. şi SZ.T.M. în calitate de strănepoţi de frate cu o cotă de 1/16 parte fiecare din masa succesorală de câte o cotă 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile,

- A.R.M. în calitate de nepoată de frate cu o cotă de 1/4 din masa succesorală a acestuia de câte o cotă de 6/16, de 6/16 şi de 3/4 asupra aceloraşi imobile.

Menţine dispoziţia de admitere a cererii de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta A.R.M. în contradictoriu cu pârâţii C.M.T., A.A.A., Z.A., dar şi în contradictoriu cu pârâţii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M..

Menţine dispoziţia de ieșire din indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. ....

C1 U9 Sfântu Gheorghe, sub nr. top ...../828/4/VII și număr top ...../827/2/2/VII, cu privire la atribuirea în natură a imobilului în favoarea reclamantei A.R.M. și înscrierea acesteia în cartea funciară ca proprietar cu titlul de dezbatere succesorală şi partaj judiciar.

Obligă reclamanta A.R.M. să achite sultă următorilor pârâţi :

- C.M.T. suma de 48.212 lei (echivalentul sumei de 9742,5 Euro la data de 29.09.2021) cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de ¼ a acestuia, conform raportului de expertiză întocmit de expert .................

- SZ.I.G. suma de 36.159 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- F.E., suma de 36.159 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- L.A.R., suma de 18.080 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/32 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- SZ.T.P. suma de 9.039 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/64 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

- SZ.T.M. suma de 9.039 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/64 a acestuia, conform aceluiaşi raport de expertiză,

Menţine dispoziţia de ieșirea din indiviziune asupra imobilelor înscrise CF nr. ....

C1-U1 Sfântu Gheorghe sub nr top ..../2/b - teren în suprafaţă de 370 mp și în CF ....-C1-U1 sub număr top ..../2/b/I, apartament nr. 1 compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară şi 2 pivniţe, și CF nr. .... – C1- U2 cu nr.

Top ...../2/b/II apartament nr.

II compus din 1 cameră, 1 bucătărie şi magazie de lemne şi de atribuire în natură a imobilelor în favoarea pârâţilor A.A.A. și Z.A. și înscrierea acestora în cartea funciara ca proprietari, cu cota de ½ fiecare, asupra fiecăruia dintre imobile, cu titlul de partaj judiciar.

Obligă pârâtul A.A.A. să achite sultă următoarelor părţi:

- reclamantei A.R.M. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform raportului de expertiză întocmit de expert ......

- pârâtului SZ.I.G. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- F.E., suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- L.A.R., suma de 1298 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 a acestuia din construcţie și suma de 5.272 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- SZ.T.P. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- SZ.T.M. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză

Obligă pârâta Z.A. să achite sultă următoarelor părţi:

- reclamantei A.R.M. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtului SZ.I.G. suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei F.E., suma de 2597 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 3/16 a acestuia din construcţie și suma de 10.545 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/64 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei L.A.R., suma de 1298 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 a acestuia din construcţie și suma de 5.272 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/128 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză

- pârâtului SZ.T.P. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

- pârâtei SZ.T.M. suma de 649 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 a acestuia din construcţie și suma de 2636 lei cu titlu de sultă egalizatoare, aferentă cotei de 6/256 din imobilul teren, conform aceluiaşi raport de expertiză.

Obligă pârâţii SZ.I.G., F.E., L.A.R., SZ.T.P. şi SZ.T.M. la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta A.R.M., după cum urmează :

- SZ.I.G. suma de 3967 lei,

- F.E. suma de 3860 lei ,

- L.A.R. suma de 1934 lei,

- SZ.T.P. suma de 917 lei,

- SZ.T.M. suma de 917 lei.

Menţine încheierea din 6 ianuarie 2023 în privinţa dispoziţiei privind obligarea reclamantei A.R.M. la plata către stat a sumei de 7099,10 lei cu titlu de ajutor public judiciar de care a beneficiat.

Obligă intimata A.R.M. la plata către apelanta L.A.R. a sumei de 2050 lei cheltuieli de judecată în apel.

Obligă intimata A.R.M. la plata către apelanta F.E. a sumei de 50 lei cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 09.11.2023.

Preşedinte, Judecător, Grefier,